21-01-2011, 07:30 PM
16 ani si inca o zi
Capitolul 1-Si zgomotul se sperie de zgomot
Metrourile circulau in voie,avioanele isi duceau pasagerii la destinatia dorita ,forfota orasului parca te molesea.Totul era normal.Chiar si cei doi soti chimisti =Ayano si Ryo= lucrau la fel de intens in micutul lor laborator.
Da! sa le retineti numele.Acesti doi soti aveau un laborator ticsit de eprubete, halate albe, pahare de diferite dimensiuni, unele sparte sau ciubite, sudoare chiar...si stiu ca va intrebati: pentru ce atata truda?
Ei bine,acestia au descoperit formula pentru Vortex.V-am spus eu ca merita sa le retineti numele.Vortexul este un fel de camera de refugiu,o mica gaurica neagra care apare si dispare dupa nevoia omului.Tot ce trebuie sa faci este sa picuri de doua ori pe podea si gata treaba.
Da si au inventat Vortexul si cum se intampla de obicei ,au fost tinta jafurilor,nelegiuilor si multe altele.
Au reusit ei sa se fereasca dar,la scurt timp au dat nastere unui copil,unei fetite,pe nume Chou.Totul era frumos,vesel,roz chiar in jurul ei...toate acestea pana la un moment dat cand... Ei bine parintii fetei au fost prinsi de 2 rau facatori pe nume Shin si Shou.Acestia aveau puteri fabuloase deoarece...ei bine pentru ca aveau.
Ayano a avut ingenioasa idee de a se ascunde in Vortex,dar fara Chou,aceasta a fost trimisa la matusa ei , KAori, sora geamana a lui Ayano.Doar de precautie se pare ca vroiau sa se ascunda,dar din nefericire,gaurica neagra se transforma in ditai gauroaia neagra care i-a inghitit...
Dupa 16 ani...
-Chou! Imediat sa te trezesti din pat sau vezi tu!
Chou,acum adolescenta , dormea cu un picior pe perete, cu o mana peste pisica si cu jumatate de ochi deschis.
Tiptil,tiptil, Kaori se furisa pana la patul acesteia ,vrand sa-i ,,plateasca'' toate farsele facute: -CHOU!
-Da!
-Pai cum ne-a fost vorba?In 10 minute vine autobuzul,unde te crezi?
-Nu ma duc la scoala! raspunse ea.
-Um,si de ce ma rog frumos?
-Sunt racita! Chi chi! -spune ea tusind nervos-
-In 2 minute te vreau jos!
Si cu zambetul pe buze,Kaori bolborosi ceva doar pentru sufletul ei:Si va spune:Nimeni nu ma iubeste! Haide pisicuto! Doar tu ma intelegi''
La cateva secunde,tarsaindu-si papuceii imbraniti ,Chou se apropia de baie spunand:Nimeni nu ma iubeste!...si de restul v-ati dar voi seama.
Chou avea acum 16 ani,avea parul negru ca taciunea,ochii verzi ca iarba de abia atinsa de roua si pe par,semnul Vortexului...magic nu?
-Ehei! 4 minute si jumatate! Haide ,ia-ti caciulita si fugi la scoala!
*aici as vrea sa fac o micuta paranteza pentru a va explica ce-i cu aceatsa caciulita: Chou purta mereu o bascuta cu urechi de pisica,pentru a-i acoperi semnul ciudat de pe par*
-Matusa Kaori,nu uita ca astazi esti sedinta.
-Cum as putea uita?Economisesc bani de jumatate de an pentru scricaciunile tale,ia spune la ce sa ma astept?Geamuri sparte? Jumatate de scoala daramata?
-Nu! Dar totusi,daca te intreaba de un laborator de fizica distrus si de jumatate de milion de dolari sa sti ca nu-i vina mea.
-POFTIM?
-Nu,nu-ti face griji glumeam doar...poate
-Acum! spuse KAori deja rosie la fata.
Si Chou pleca spre autobuz,cu fata in pamant,gandindu-se la rautatile pe care i le vor spune colegii.Retrasa? Nu,doar dezamagita de mentalitatea oamnenilor care o considerau o parie , o neghioaba.Ea,o fata zvelta,inalta,deschisa cu toata lumea care ii intindea o mana de ajutor,era mult mai draguta si mai desteapta decat fetele din clasa ei.Nu,nu va ganditi la vreo competitie sa ceva ci doar la caracterul fetelor.
Ma rog,pleca deci cu fata aplecata cand ,fara sa vrea observa doi indivizi in spatele autobuzului ei,ciudat era faptul ca o urmarea...dubios nu?
Stiu ca sunteti destepti,v-ati prins nu? Shou si Shin asteptau fata pentru ca acolo unde era ea ,exista si Vortexul.
Fara nici cea mai mica idee,fata urca in autouz,cu gandul la briosele calde care o asteptau pe tejgheaua bucatariei.