11-12-2009, 02:58 PM
Muzica, o cale de scapare?
Masina rozaliei mergea cu viteza pe drumul umezit si larg, in timp ce capitala Japoniei, Tokyo, era din ce in ce mai aproap. Sasuke statea pe scaunul din dreapta si privea pe geam, iar din cand in cand tragea cu ochiul la rozalie. Aceasta era foarte relaxata, nu avea nici o problema, desi vitezometrul arata peste o suta cincizeci de kilometri pe ora. Chiar daca era cantareata, fata era pasionata si de condus, impreuna cu echipa sau prietenii ei. In masina era o stare placuta, melodia fetei, ’’Butterfly fly away’’ spargea linistea. Afara, cerul era innorat in timp ce norii negri isi varsau lacrimile pe pamantul rece.
In departare, se zarea un licher de lumina, ceea ce insemna ca incurand vo ajunge la destinatie.
-Sasuke... hm... ma intrebam daca ai putea sa imi arati maine scoala, adica daca nu e nici o problema... spuse fata putin rusinata, fara sa-si ia ochii de pe parbriz.
Baiatul se uita la ea si spuse un simplu, ’’Mda...Bine...’’. Ca un fosnet, trecu Sayoko pe langa rozalie, facand-o sa zambeasca si sa isi inguste ochii. Brunetul observa ca fata rade si observa ca aceasta accelera din ce in ce mai tare acceleratia.
In Audiul roscatei, era mare zarva. Sunetul strident al melodiei We well rock you, domina incaperea, dar Itachi si Sayo discutau.
-Deci, Sayoko, unde esti la facultate?
-Pai, bunicii mau inscris la Dessinger, la facultatea Victorya.
-Stai putin. Haina asta de pe tine mi se pare cunoscuta.
-Pai... a fost prima mea creatie. Nu e nu stiu ce, dar are o valoare sentimentala foarte mare pentru mine pentru ca e prima haina facuta dupa un desen de-al meu.
-Vrei sa spui ca... esti creatorul colectiei de haine Dolce & Gabbana ? Tu vorbesti serios ? intreba brunetul mirat.
-Defapt, nu e numai colectia mea. Am fost putin ajutata de sora’mea. Se vede de la o posta ca sunt si cateva idei ale colectiei Armani, nu ?
-Vrei sa spui, ca Sakura este creatoarea colectiei Armani ? Nu, asta nu poate fi real. Adica Sakura e cantareata, creatoare de moda si culmea, si sofer ?
-Pai Sakura este foarte talentata si nu ii place sa stea deoparte cand poate face ceva. Cum ar fi, in New York, este un concurs, ’’I dance for you’’. A dansat cu un baiat, nepriceput saracul la dans, dar cu mult antrenament a reusit sa il faca sa danseze ca un profesionist. Si culmea, au castigat locul I. Si oricum, Sakura a zis ca chiar daca nu poate castiga sa il ajute, ca da ea bani din turneu pentru a-i indeplinii visul. Iti vine sa crezi ce incapatanata e ? Adica a dansat cu un picior in ghips pentru ca s-a impiedicat pe scena in timpul repetitiei.
Rozalia o lua la dreapta, fiind urmata de prietenii ei. O placa mare si puternic luminata pe care scria “Bun venit in Tokyo†o facu pe rozalie sa accelereze si mai tare.
Luminile puternice ale orasului luminau strazile largi si aglomerate. Picaturile dese de ploaie se loveau de masina in timp ce auriul acela intens o lua spre subsolul unui mare parc. Sasuke ramase uimit. Dedesupt era asfaltat si puternic luminat de neoane. Inauntru era aglomerat si era plin de masini de diferite marci sau modele. BMW fetei parca cam prin centrul uriasei sali, iar cum motorul se opri rozalia se daduse jos impreuna cu brunetul. Fata ridica capota iar un mecanic se uita la ea sa vada ce noutati ar putea face. Fata pleca de langa masina, urmata de privirea brunetului.
Fata merse pana langa un baiat brunet, cu parul scurt, ochii negri ca mina de creion si pielea putin albuie. Se pare ca numele lui era Sai si o stia pe rozalie destul de bine. Aceasta ii spuse ceva la ureche si se intoarse spre Sasuke. Acesta o privea buimac, nestiind ce se va intampla. Deodata in difuzoarele subsolului se auzea melodia ’’Poker Face’’.
-Sasuke, uite, a venit Sayoko, stai cat de mult poti cu ea si cu Itachi. Nu va despartiti. Brunetul vru sa comenteze dar nu mai avu ce pentru ca rozalia deja se pierduse prin multime. Sayoko ii lua pe cei doi baieti de mana si urcara intr-un lift ce se para ca ducea afara. In cateva minute, aparu BMW rozaliei, ajunse la suprfata urmat de un geep rosu. Baiatul blond ce iesi din geep trecu pe langa rozalie in timp ce aceasta ii zambea smechera si multumita. Fata merse la masa si se aseza langa Sasuke.
-Faina cursa, surioara. Spuse Sayoko mandra.
-Bah... baiatu’ ala e slab saracu’. Pana sa ma intreaza mai are... rozalia rase putin dupa care se ridica de la masa. Intra in masina si pleca de acolo.
Sakura : Conduceam pe strazile Tokyo-ului fara sa imi pese ca am lasat-o pe sora mea, sau pe prietenii mei acolo. Ei bine, sunt mari si vaccinati, o sa se descurce singuri. In masina mergea o melodie placuta, ce ma facea sa ma simt in largul meu. ’’ Las chicas del barrio’’ mi se potrivea bine. De mica am fost o fata rebela, mereu in cetrul atentiei, mereu gata de distractie dar niciodata foarte pregatita sa isi asume multe responsabilitati. Va intrebati probabil cum se face ca o fata ca mine, care e cantareata sa nu fie responsabila ? Ei bine, inseamna ca nu ati citit ultimele articole aparute in presa despre mine. Ei bine, sa va explic. Mai nou articolele de genul ’’Sakura Haruno, cantareata de muzica pop are aparitii din ce in ce mai excentrica’’ sau ’’Sakura, tot mai hot in spectacole’’.Ei bine, sincer, nu prea imi place sa cant. Am ajuns cantareata in mod accidental, la un casting. Am incurcat locul. Dar cand m-am vazut pe scena cu microfonul in fata nu am mai apucat sa zic nimic, ci doar sa cant. In muzica gasesc o cale de a ma refugia de tristetea vietii mele. Fata mea zambitoare si fericita este o masca bine prelucrata ce-mi ascunde sentimentele. Imi place tot mai mult sa fiu rebela, nebunatica, independenta, dar ma gandesc ca bunicii mei o sa fie dezamagiti de adevarata fata Sakura.
Sayoko : Ma intreb pe unde e sora mea. De cand a plecat de la masa nu am mai vazut-o. Nici masina ei nu mai e aici. Oare ce s-a intamplat ?
Masina rozaliei mergea cu viteza pe drumul umezit si larg, in timp ce capitala Japoniei, Tokyo, era din ce in ce mai aproap. Sasuke statea pe scaunul din dreapta si privea pe geam, iar din cand in cand tragea cu ochiul la rozalie. Aceasta era foarte relaxata, nu avea nici o problema, desi vitezometrul arata peste o suta cincizeci de kilometri pe ora. Chiar daca era cantareata, fata era pasionata si de condus, impreuna cu echipa sau prietenii ei. In masina era o stare placuta, melodia fetei, ’’Butterfly fly away’’ spargea linistea. Afara, cerul era innorat in timp ce norii negri isi varsau lacrimile pe pamantul rece.
In departare, se zarea un licher de lumina, ceea ce insemna ca incurand vo ajunge la destinatie.
-Sasuke... hm... ma intrebam daca ai putea sa imi arati maine scoala, adica daca nu e nici o problema... spuse fata putin rusinata, fara sa-si ia ochii de pe parbriz.
Baiatul se uita la ea si spuse un simplu, ’’Mda...Bine...’’. Ca un fosnet, trecu Sayoko pe langa rozalie, facand-o sa zambeasca si sa isi inguste ochii. Brunetul observa ca fata rade si observa ca aceasta accelera din ce in ce mai tare acceleratia.
In Audiul roscatei, era mare zarva. Sunetul strident al melodiei We well rock you, domina incaperea, dar Itachi si Sayo discutau.
-Deci, Sayoko, unde esti la facultate?
-Pai, bunicii mau inscris la Dessinger, la facultatea Victorya.
-Stai putin. Haina asta de pe tine mi se pare cunoscuta.
-Pai... a fost prima mea creatie. Nu e nu stiu ce, dar are o valoare sentimentala foarte mare pentru mine pentru ca e prima haina facuta dupa un desen de-al meu.
-Vrei sa spui ca... esti creatorul colectiei de haine Dolce & Gabbana ? Tu vorbesti serios ? intreba brunetul mirat.
-Defapt, nu e numai colectia mea. Am fost putin ajutata de sora’mea. Se vede de la o posta ca sunt si cateva idei ale colectiei Armani, nu ?
-Vrei sa spui, ca Sakura este creatoarea colectiei Armani ? Nu, asta nu poate fi real. Adica Sakura e cantareata, creatoare de moda si culmea, si sofer ?
-Pai Sakura este foarte talentata si nu ii place sa stea deoparte cand poate face ceva. Cum ar fi, in New York, este un concurs, ’’I dance for you’’. A dansat cu un baiat, nepriceput saracul la dans, dar cu mult antrenament a reusit sa il faca sa danseze ca un profesionist. Si culmea, au castigat locul I. Si oricum, Sakura a zis ca chiar daca nu poate castiga sa il ajute, ca da ea bani din turneu pentru a-i indeplinii visul. Iti vine sa crezi ce incapatanata e ? Adica a dansat cu un picior in ghips pentru ca s-a impiedicat pe scena in timpul repetitiei.
Rozalia o lua la dreapta, fiind urmata de prietenii ei. O placa mare si puternic luminata pe care scria “Bun venit in Tokyo†o facu pe rozalie sa accelereze si mai tare.
Luminile puternice ale orasului luminau strazile largi si aglomerate. Picaturile dese de ploaie se loveau de masina in timp ce auriul acela intens o lua spre subsolul unui mare parc. Sasuke ramase uimit. Dedesupt era asfaltat si puternic luminat de neoane. Inauntru era aglomerat si era plin de masini de diferite marci sau modele. BMW fetei parca cam prin centrul uriasei sali, iar cum motorul se opri rozalia se daduse jos impreuna cu brunetul. Fata ridica capota iar un mecanic se uita la ea sa vada ce noutati ar putea face. Fata pleca de langa masina, urmata de privirea brunetului.
Fata merse pana langa un baiat brunet, cu parul scurt, ochii negri ca mina de creion si pielea putin albuie. Se pare ca numele lui era Sai si o stia pe rozalie destul de bine. Aceasta ii spuse ceva la ureche si se intoarse spre Sasuke. Acesta o privea buimac, nestiind ce se va intampla. Deodata in difuzoarele subsolului se auzea melodia ’’Poker Face’’.
-Sasuke, uite, a venit Sayoko, stai cat de mult poti cu ea si cu Itachi. Nu va despartiti. Brunetul vru sa comenteze dar nu mai avu ce pentru ca rozalia deja se pierduse prin multime. Sayoko ii lua pe cei doi baieti de mana si urcara intr-un lift ce se para ca ducea afara. In cateva minute, aparu BMW rozaliei, ajunse la suprfata urmat de un geep rosu. Baiatul blond ce iesi din geep trecu pe langa rozalie in timp ce aceasta ii zambea smechera si multumita. Fata merse la masa si se aseza langa Sasuke.
-Faina cursa, surioara. Spuse Sayoko mandra.
-Bah... baiatu’ ala e slab saracu’. Pana sa ma intreaza mai are... rozalia rase putin dupa care se ridica de la masa. Intra in masina si pleca de acolo.
Sakura : Conduceam pe strazile Tokyo-ului fara sa imi pese ca am lasat-o pe sora mea, sau pe prietenii mei acolo. Ei bine, sunt mari si vaccinati, o sa se descurce singuri. In masina mergea o melodie placuta, ce ma facea sa ma simt in largul meu. ’’ Las chicas del barrio’’ mi se potrivea bine. De mica am fost o fata rebela, mereu in cetrul atentiei, mereu gata de distractie dar niciodata foarte pregatita sa isi asume multe responsabilitati. Va intrebati probabil cum se face ca o fata ca mine, care e cantareata sa nu fie responsabila ? Ei bine, inseamna ca nu ati citit ultimele articole aparute in presa despre mine. Ei bine, sa va explic. Mai nou articolele de genul ’’Sakura Haruno, cantareata de muzica pop are aparitii din ce in ce mai excentrica’’ sau ’’Sakura, tot mai hot in spectacole’’.Ei bine, sincer, nu prea imi place sa cant. Am ajuns cantareata in mod accidental, la un casting. Am incurcat locul. Dar cand m-am vazut pe scena cu microfonul in fata nu am mai apucat sa zic nimic, ci doar sa cant. In muzica gasesc o cale de a ma refugia de tristetea vietii mele. Fata mea zambitoare si fericita este o masca bine prelucrata ce-mi ascunde sentimentele. Imi place tot mai mult sa fiu rebela, nebunatica, independenta, dar ma gandesc ca bunicii mei o sa fie dezamagiti de adevarata fata Sakura.
Sayoko : Ma intreb pe unde e sora mea. De cand a plecat de la masa nu am mai vazut-o. Nici masina ei nu mai e aici. Oare ce s-a intamplat ?