13-07-2009, 08:21 PM
scuzati ca fac double posting dar n-a mai postat nimeni la fic-ul meu:Pva rog eu comentati,si daca sunt critici dure nu conteaza,eu le voi lua in considerare,numai comentati.
Capitolul 4
Totul era infiorator.Furtuna nemiloasa a inceput sa se dezlantuie din nou.Grindina cadea cu putere,fulgii mari de zapada deja semanau cu niste pietricele albe care lovesc aspru totul.Deodata un fulger despica norii si lumina lui imi dadu puterea de a vedea ce se afla inauntrul cavoului.Am reusit sa deslusesc un sicriu mare in mijlocul cavoului,o cruce atarnata de peretele din fata sicriului,iar uitandu-ma din nou la sicriu descopar cu stupoare ca capacul din piatra este impins intr-o parte.Atunci frica m-a cuprins si m-am dat in spate pana ce m-am lovit de o cruce uriasa din piatra si am cazut.Spre nefericirea mea alt fulger lumina acel loc al mortii si in fata sicriului am vazut o silueta.Repede m-am ridicat si am fugit..fugem in continuu de parca eram la un maraton..nu m-a uitam in spate de frica ca acea silueta poate fi oricand mult mai aproape de mine decat credeam eu ca este.La un moment dat picioarele mele au cedat..nu m-ai puteam continua sa fug,am cazut in genunchi in zapada mare.Cateva minute am ramas acolo,dar am auzit niste maraituri si mi-am ridicat repede privirea sa vad ce este.Cand am dat ochi in ochi cu un lup mare si fioros am lesinat.Corpul meu zacea in zapada rece,eram vanata la fata,mainile imi erau degerate,insa lupului nu ii pasa,s-a apropiat incet de mine,mi-a mirosit intreg corpul,iar mai apoi si-a indreptat capul spre fata mea.Puteam fi omorata de acel lup in orice moment,insa se pare ca ceva la speriat,lupul a luat-o la goana printre copaci pana a disparut.Insa oare de ce s-a speriat lupul?Eu am inceput sa imi revin,am deschis ochii iar respiratia imi era tot mai sacadata.M-am ridicat in fund si am observat aceeasi silueta intr-un copac.Era un barbat cu parul brunet si ochii rosii,era foarte frumos la fata,iar prin costumul negru,desi destul de vechi i se putea observa corpul perfect.Era intuneric,furtuna se pare ca incetase din nou,uitandu-ma la el,admirandu-i frumusetea imi aduc aminte de Byron,semana atat de mult cu el...Barbatului ii apare un ranjet malefic,atunci observ cei doi colti lungi care ii impung usor buza inferioara.Ce?Cum se poate asa ceva?Este un vampir...Se apropia din ce in ce mai mult de mine,cu fiecare pas pe care il facea reuseam sa ii vad ochii stralucind,coltii impungand buza inferioara,dand drumul sangelui sa curga si lasand o vaga dara rosiatica.Era din ce in ce mai aproape,pana a ajuns langa mine,s-a lasat usor in jos privindu-ma fix in ochi.De apropia tot mai mult de fata mea,ceea ce ma facea sa innebunesc era ca nu zicea nimic,doar ma privea,o privire inspaimantatoarea acompaniata de ochii rosii.Ma lasam usor pe spate,el punandu-se peste mine.Isi dezveli coltii,erau asa de lungi,de stralucitori,de infioratori...Speriata mi-am intors capul spre cimitir.Asta a fost marea mea greseala,mi-am dezvaluit gatul,iar lui i-a placut asta.Vena incepea sa se observe,sangele pulsandu-se cu o viteza uluitoare.Isi apropia coltii de gatul meu,eu simtindu-i respiratia rece.S-a oprit,nu mai venea spre mine,nu ma mai mirosea ca pe o prada.Oare ce s-a intamplat?
-Nu se poate.N-ai cum sa fii tu aceea...Acel semn..acel simbol...murmura el cu o voce ragusita.S-a ridicat dandu-se cativa pasi in spate.Se uita la mine putin cam ciudat.A sarit in copacul de langa trupul meu privindu-ma inca o data,mai apoi intorcandu-se si plecand,disparand in neant.Mi-am atins usor gatul cu degetul aratator,simteam o umflautra,era ca si un tatuaj facut recent.
Frigul m-a cuprins pana in oase,inima era foarte slabita,batand din ce in ce mai incet.Am inchis ochii,privind ultima data cerul ce acum era impanzit de stele,arborii ce se inaltau spre cer in jurul meu si bineinteles maiastra luna.
Niste caini se aud in departare,dupa care niste focuri de arme.Trei soldati alearga spre mine,unul din ei tragand un foc de arma care aproape m-a nimerit,dar din fericire colegul sau ii miscase pistolul intr-o parte.Soldatii se apropiau de corpul meu inert.
-Ai grija imbecilule,era sa o omori!zise unul dintre ei.
-Daca tu te crezi mai destept,de unde stii ca nu e moarta?ii replica sec soldatul care aproape ma ucise.Insa in cele din urma al treilea le porunci celor doi:
-Ia taceti amandoi din gura,faceti bine si terminati,trebuie sa o ajutam.
Unul intre ei imi luase pulsul constatand ca inca mai traiesc,al doilea care ma sorbea din priviri isi daduse jacheta jos punandumi-o pe umeri.Ma ridica incet,luandu-ma in brate si punandu-ma pe spatele lui.Cei trei au avansat prin zapada mare pana ce au ajuns la un drum de tara.Acolo,cel mai mare dintre ei lua statia reportand ca s-a gasit trupul unei fete in jur de 17-18 ani,in padure.Dupa 15 minute o masina cu sirenele pornite se auzea in departare.Cu cat se apropia mai mult cu atat sirenele erau mai puternice,mai enervante.Se putea observa ca este o ambulanta,a oprit in fata celor trei soldati,coborand din masina doi infirmieri si o doctorita.Cei doi ma asezara pe targa si ma dusesera in interiorul masinii,imediat urmati de catre doamna.Aceasta ma consulta vroind se fie sigura ca nu sunt in pericol de moarte.Toata eram degerata,buzele imi erau uscate si vinete,pupila imi era dilatata.Acestea rezultau in urma multor ore de stat in zapada rece.Cu sirenele inca pornite,ambulanta inainta pe drumul acoperit de un strat consistent de zapada.Furtuna se pornise din nou,iar creaturile noptii ieseau din nou sa-si vaneze prada.
---Va urma---
Capitolul 4
Totul era infiorator.Furtuna nemiloasa a inceput sa se dezlantuie din nou.Grindina cadea cu putere,fulgii mari de zapada deja semanau cu niste pietricele albe care lovesc aspru totul.Deodata un fulger despica norii si lumina lui imi dadu puterea de a vedea ce se afla inauntrul cavoului.Am reusit sa deslusesc un sicriu mare in mijlocul cavoului,o cruce atarnata de peretele din fata sicriului,iar uitandu-ma din nou la sicriu descopar cu stupoare ca capacul din piatra este impins intr-o parte.Atunci frica m-a cuprins si m-am dat in spate pana ce m-am lovit de o cruce uriasa din piatra si am cazut.Spre nefericirea mea alt fulger lumina acel loc al mortii si in fata sicriului am vazut o silueta.Repede m-am ridicat si am fugit..fugem in continuu de parca eram la un maraton..nu m-a uitam in spate de frica ca acea silueta poate fi oricand mult mai aproape de mine decat credeam eu ca este.La un moment dat picioarele mele au cedat..nu m-ai puteam continua sa fug,am cazut in genunchi in zapada mare.Cateva minute am ramas acolo,dar am auzit niste maraituri si mi-am ridicat repede privirea sa vad ce este.Cand am dat ochi in ochi cu un lup mare si fioros am lesinat.Corpul meu zacea in zapada rece,eram vanata la fata,mainile imi erau degerate,insa lupului nu ii pasa,s-a apropiat incet de mine,mi-a mirosit intreg corpul,iar mai apoi si-a indreptat capul spre fata mea.Puteam fi omorata de acel lup in orice moment,insa se pare ca ceva la speriat,lupul a luat-o la goana printre copaci pana a disparut.Insa oare de ce s-a speriat lupul?Eu am inceput sa imi revin,am deschis ochii iar respiratia imi era tot mai sacadata.M-am ridicat in fund si am observat aceeasi silueta intr-un copac.Era un barbat cu parul brunet si ochii rosii,era foarte frumos la fata,iar prin costumul negru,desi destul de vechi i se putea observa corpul perfect.Era intuneric,furtuna se pare ca incetase din nou,uitandu-ma la el,admirandu-i frumusetea imi aduc aminte de Byron,semana atat de mult cu el...Barbatului ii apare un ranjet malefic,atunci observ cei doi colti lungi care ii impung usor buza inferioara.Ce?Cum se poate asa ceva?Este un vampir...Se apropia din ce in ce mai mult de mine,cu fiecare pas pe care il facea reuseam sa ii vad ochii stralucind,coltii impungand buza inferioara,dand drumul sangelui sa curga si lasand o vaga dara rosiatica.Era din ce in ce mai aproape,pana a ajuns langa mine,s-a lasat usor in jos privindu-ma fix in ochi.De apropia tot mai mult de fata mea,ceea ce ma facea sa innebunesc era ca nu zicea nimic,doar ma privea,o privire inspaimantatoarea acompaniata de ochii rosii.Ma lasam usor pe spate,el punandu-se peste mine.Isi dezveli coltii,erau asa de lungi,de stralucitori,de infioratori...Speriata mi-am intors capul spre cimitir.Asta a fost marea mea greseala,mi-am dezvaluit gatul,iar lui i-a placut asta.Vena incepea sa se observe,sangele pulsandu-se cu o viteza uluitoare.Isi apropia coltii de gatul meu,eu simtindu-i respiratia rece.S-a oprit,nu mai venea spre mine,nu ma mai mirosea ca pe o prada.Oare ce s-a intamplat?
-Nu se poate.N-ai cum sa fii tu aceea...Acel semn..acel simbol...murmura el cu o voce ragusita.S-a ridicat dandu-se cativa pasi in spate.Se uita la mine putin cam ciudat.A sarit in copacul de langa trupul meu privindu-ma inca o data,mai apoi intorcandu-se si plecand,disparand in neant.Mi-am atins usor gatul cu degetul aratator,simteam o umflautra,era ca si un tatuaj facut recent.
Frigul m-a cuprins pana in oase,inima era foarte slabita,batand din ce in ce mai incet.Am inchis ochii,privind ultima data cerul ce acum era impanzit de stele,arborii ce se inaltau spre cer in jurul meu si bineinteles maiastra luna.
Niste caini se aud in departare,dupa care niste focuri de arme.Trei soldati alearga spre mine,unul din ei tragand un foc de arma care aproape m-a nimerit,dar din fericire colegul sau ii miscase pistolul intr-o parte.Soldatii se apropiau de corpul meu inert.
-Ai grija imbecilule,era sa o omori!zise unul dintre ei.
-Daca tu te crezi mai destept,de unde stii ca nu e moarta?ii replica sec soldatul care aproape ma ucise.Insa in cele din urma al treilea le porunci celor doi:
-Ia taceti amandoi din gura,faceti bine si terminati,trebuie sa o ajutam.
Unul intre ei imi luase pulsul constatand ca inca mai traiesc,al doilea care ma sorbea din priviri isi daduse jacheta jos punandumi-o pe umeri.Ma ridica incet,luandu-ma in brate si punandu-ma pe spatele lui.Cei trei au avansat prin zapada mare pana ce au ajuns la un drum de tara.Acolo,cel mai mare dintre ei lua statia reportand ca s-a gasit trupul unei fete in jur de 17-18 ani,in padure.Dupa 15 minute o masina cu sirenele pornite se auzea in departare.Cu cat se apropia mai mult cu atat sirenele erau mai puternice,mai enervante.Se putea observa ca este o ambulanta,a oprit in fata celor trei soldati,coborand din masina doi infirmieri si o doctorita.Cei doi ma asezara pe targa si ma dusesera in interiorul masinii,imediat urmati de catre doamna.Aceasta ma consulta vroind se fie sigura ca nu sunt in pericol de moarte.Toata eram degerata,buzele imi erau uscate si vinete,pupila imi era dilatata.Acestea rezultau in urma multor ore de stat in zapada rece.Cu sirenele inca pornite,ambulanta inainta pe drumul acoperit de un strat consistent de zapada.Furtuna se pornise din nou,iar creaturile noptii ieseau din nou sa-si vaneze prada.
---Va urma---
![[Imagine: 7nION.jpg?1]](http://i.imgur.com/7nION.jpg?1)