[ COMPLETED]Sa ramana intre noi "In familie "[yaoi / shounen-ai][16+]

[Lithium-Angel]

adyna-chan..ma bucur ca inca nu ai renuntat la a ma corecta. Distractie placuta la mare...voi astepta sa te intorci.
Mousy...ai grija ce faci cu Dan. Sa inteleg ca si el citeste yaoi? Poate imi spune si mie parerea lui candva
Namine ...stiu ca preferatul tau e Maki..si iti promit ca il aduc si pe el in prim plan. De fapt..sa incepem cu acest capitol
MaDyY stiu ce ar cam trebui sa fac...problema e ca de indata ce termin de scris ceva apare mama sau tata pe capul meu...si the end. Numai messul sta deschis ca dobitocul ore intregi ..pentru ca eu fac altceva.


Capitolul 4
Să rămâi lângă mine


Sunt două realităţi mari şi late. Ceea ce vrei şi ceea ce ai sunt reperele după care orice om acţionează, scopul principal fiind să aibă orice îşi doresc. Ce se întâmplă atunci când ai ceea ce îţi doreşti, dar îţi e mult prea frică ca să vezi asta şi fugi, temându-te să nu pierzi puţinul care îl ai?
Lumina era atât de deranjată încât îi venea să arunce cu ceva în orice îl trezea din frumosul vis din acea noapte. A vrut să caşte larg şi să se întindă, însă s-a oprit, furnicat de o usturime acută centralizată în colţul gurii sale. Şi-a dus degetele cu grijă până în zona ce îl durea şi a observat că era formată o coajă pe care trebuia să aştepte să cadă înainte de a îşi putea folosi maxilarul fără probleme. Trupul său a reuşit să se întindă pe suprafaţa materialului fin aşezat pe pat, apoi s-a ghemuit şi s-a aşezat în fund. Avea senzaţia că visează pentru că locul arăta atât de frumos şi de stilat încât nici un student nu şi-ar fi permis un astfel de apartament. Corecţie: nimeni înafară de Maki nu şi-ar fi permis un astfel de loc, deşi brunetul locuia într-unul mult mai simplu, mai uşor de folosit, dar la fel de elegant.
Ochii săi căprui au început să privească de jur împrejurul camerei pentru a se asigura că nu le visează. Peretele drept era plin de ferestre înalte şi o singură uşa ce părea să ducă până într-un balcon, în faţa acestora aflându-se un sezlong de culoare crem şi două măsuţe de o parte şi de alta a lui. Pe peretele din faţa tânărului se afla uşa de la intrare şi o bibliotecă înaltuţă pentru cărţi şi televizor, pe cel din stânga: doua fotolii, un dulap înalt pentru haine, o altă masă ceva mai înaltă şi, de jur împrejurul patului, două noptiere de o parte şi de alta a lui, un taburete la căpătâi şi o valiză deschisă pe podea.
Tânărul a vrut să se ridice şi să se îmbrace cu ceva, dar s-a oprit şi a zâmbit. Şi-a dat seama că poartă o cămasă lungă şi destul de largă, de culoare albă, deschisă la primii doi nasturi ce îi ajungea până aproape de genunchi şi asta l-a făcut să se jeneze puţin, gândindu-se că acea cămasă trebuia să fie a lui Sora. Şi-a suflecat mânecele pentru ca să îşi poate scoate degetele afara, apoi s-a ridicat din pat şi s-a îndreptat spre uşă.
S-a simţit uşor confuz când a realizat că in faţa lui se mai afla o uşa, in dreapta lui alta, vis-a-vis de intrare încă două, ca într-un apartament grandios şi stilat. Curiozitatea l-a împins să se întrebe înspre cea mai aproapiată uşă, dar imediat apoi s-a simţit şi mai ruşinat, dornic să plângă şi să îl îmbrăţiseze pe roşcat. Întreaga lui cameră se afla acolo, aranjată ceva mai diferit ce e drept, dar acolo. Cât timp dormise pentru ca Sora să poată face asta? Din camera lui şi dormitorul unde s-a trezit, putea ajunge direct în holul mare. Un apartament nu are doua uşi de intrare, cel puţin nu unul normal, aşa că băiatul şi-a îndreptat atenţia spre peretele opus întrării. Prima uşa, cea stângă, ducea într-o baie perfect utilată din care singurul lucru care lipsea era un jacuzii şi de ce nu, poate şi o sticlă de şampanie. Cealaltă uşa ducea la o bucătărie la fel de imensă ca cea pe care o avea acasă, la fosta lui casă, dar care părea că e mult mai lungă şi prea îngustă. Ajungând in sufragerie, singura camera neinspectată încă, a observat pe partea dreapta un alt rând de geamuri ca cele din dormitor, un fotoliu, o bibliotecă înaltă şi un suport pentru televizor pe care se afla unul cu o diagonală destul de generoasă. Cum intrai în cameră vedeai o vitrină cu pahare şi continuarea bibliotecii, o canapea lungă în faţa căreia se afla o masă joasă şi lucioasă. La stânga se afla o altă canapea şi câteva scaune de bar. Privind mai atent, tânărul a observat că se afla acolo un minibar ce făcea trecerea între sufragerie şi bucătărie. S-a apropiat încet de el şi a vrut să privească înauntru, dar s-a retras brusc când trupul bărbatului a apărut în faţa lui.
- Rui, puteam să jur că ai intrat în bucătărie..., a vorbit încet, ridicându-şi mâna spre chipul şatenului.
- Am fost şi acolo, dar am continuat să mă uit, a şoptit tânărul, ştiind că dacă vorbeşte mai tare avea să îşi forţeze rana şi să reuşească doar să o înrăutăţească.
Sora a zâmbit larg şi a deschis uşa mascată prin care se ajungea în bucătărie din sufragerie, lăsându-l pe şaten să se uite fără a se grăbi pentru a spune dacă îi place. Îşi simţea inima bătând cu putere în aşteptarea răspunsului lui Rui, dorea să ştie ce vor fi de acolo înainte la fel de mult precât dorea să îl aibă alături, dar ştia că dacă grăbeşte lucrurile poate să distrugă şansele unei reacţii minunate.
Băiatul a privit bucătăria cu o oarecare teamă. Îi era greu să descrie încăperea sau să facă o clasificare a obiectelor. Dulapurile păreau a fi în exces, maşina de spălat vase era chiar lângă peretele cu minibarul, aragazul la mijloc între dulapuri şi doua chiuvete stăteau aruncate în fiecare colţ pentru a putea folosite îndiferent unde te aflai înauntru. Singurele dulapuri ce nu erau acoperite de un rând de sertare sau alte chestii era o porţiune de jumătate de metru pătrat pe care stătea aşezat un suport pentru tocat legumele sau tăia preparatele pentru mâncare.
- Uhm...Sora, s-a auzit vocea îngrijorată a băiatului în timp ce degetele lui trăgeau de încheietura bărbatului. Pe chipul roşcatului a apărut o expresie îngrijorată, chipul i s-a înroşit puţin iar mâinile au acţionat fără voia lui, strângându-l pe băiat în braţe.
- Ce s-a întâmplat? a întrebat aproape forţat, dornic să afle ce îl deranka pe tânăr.
- Unde suntem?
- Ah, asta era? a respirat, mult mai relaxat. Păi, suntem în clădirea în care locuieşte şi Maki, la acelaşi etaj, apartamentul de pe colţ. Cred că aici te vei simţi mai bine decât dincolo. Locul celălalt era potrivit pentru o haimana de om care trecea pe acolo doar pentru a dormi. Aici, te poţi simţi ca într-o adevărată casă...
- Casă e unde ai pe cineva aproape. Puteam sta şi acolo, dacă stăteam cu tine..., a adăugat băiatul, acceptând îmbrăţişarea deşi contactul cu pielea roşcatului devenea din ce în ce mai apăsător.
- Rui! a vorbit mai apăsat, Sora, împingându-l ceva mai în spate pe tânăr, simţind şi el pielea goală a şatenului. Era uşor excitant să îl vadă îmbrăcat în felul ăla deşi el era cel ce l-a schimbat, dar era încă mai imposibil să se abţină dacă se lipea de trupul lui.
- Sora?!
- Te-am rugat să te gândeşti la ceva...eu nu mai am nici o relaţie precisă cu tine. Nu mai sunt verişorul tău, n-am fost niciodată doar prietenul tău, trebuie să ştiu ce suntem acum. Rui, vei fi iubitul meu?
Întrebarea bărbatului l-a făcut pe Rui să privească podeaua şi să se înroşească uşor în timp ce buzele începeau să fie din ce în ce mai uscate şi să ceară să fie umezite. Şatenul a ezitat câteva momente, apoi şi-a întins ambele mâini înspre chipul lui Sora, atingându-l gentil, oferindu-i acestuia un sărut scurt, delicat, dar şi insinuativ. Roşcatul a zâmbit, apoi a prins mâna băiatului în a sa. A sărutat palma, apoi degetele firave, urcând din ce în ce mai sus până când buzele lor s-au întâlnit din nou. Rui s-a lăsat purtat undeva în apropierea dulapului pe care se afla acel blat, apoi a înconjurat trupul bărbatului, strângându-l la pieptul său pentru a se simţi în siguranţă. Braţele puternice ale lui Sora au reuşit să îl ridice deasupra şi să îl aşeze cu grijă pe suprafaţa lemnoasă. Săruturile nu erau brutale şi nici foarte pasionale, roşcatul nedorind să îi provoace durere, dar tânărul se agăţa din ce în ce mai mult de el, cerând mai mult şi mai mult, reuşind să îşi lipească trupul de al celuilalt. Picioarele lui s-au îndepărtat în mod instinctiv pentru a îi permite acestuia să se apropie şi mai mult de el, să îl îmbrăţişeze mai apăsat şi să îi simtă căldura corpului.
Era mai mult decât dificil să se rezume doar la săruturi când pielea şatenului era atât de caldă şi atât de vulnerabila în faţa atingerilor lui, nu se putea opri din a îşi dori mai mult când Rui se oferea pe o tavă. Mâna dreaptă a bărbatului a coborât de pe gâtul băiatului până pe pulpa piciorului unde s-a oprit pentru a ridica puţin materialul cămăşii, strecurându-şi degetele până aproape de fund. Adolescentul nu a aşteptat prea mult până să încerce să deschidă fermoarul de la pantalonii roşcatului, devenind captiv al dulceţii săruturilor primite. Era normal că dacă avea să locuiască cu Sora avea să se şi culce cu el. Ideea nu îi displăcea deloc, ba din contra. Chiar dacă se simţea mai obosit ca niciodată, trupul său cerea căldura corpului celuilalt, tremura de fiecare dată când era atins şi îl făcea să scoată cele mai provocatoare gemete posibile. Scena ar fi putut continua dacă din zona minibarului nu s-ar fi auzit un tuşit ceva mai zgomotos menit să le atragă atenţia.
Întocmai ca un spectator la operă, brunetul stătea aşezat pe scaun, picior peste picior, sprijinit în cotul drept, ţinând o cheie în mână. Nu zâmbea ci rânjea cu toţi dinţii, plăcut împresionat de modul în care a evolut situaţia. Observându-l pe Maki, Rui s-a înroşit complet şi a dat să îşi acopere picioarele cu puţina cămasă ce stătea aruncată la nimereală pe el. Sora nici nu s-a încheiat la fermoar, doar s-a întors cu faţa la noul venit şi a acoperit cu trupul său priveliştea atrăgătoare de care se bucura acesta, oferindu-i şatenului şansa de a se aranja înainte de a coborî de acolo.
- Frumos, a rânjit brunetul din nou, întinzând mâna în care ţinea cheia. Am uitat să ţi-o dau şi pe cea de rezervă, a chicotit uşor înainte de a se ridica de pe scaun şi a porni înspre uşa de la sufragerie.
Se îndrepta cu paşi înceţi în timp ce continua să zâmbească larg şi să se minuneze cât de frumoasă putea fi viaţa de cuplu, mai ales când partenerii locuiesc împreună. Simţea un fel de nostalgie, dar era conştient că nu o poate lăsa să pună stăpânire pe el. Avea alte lucruri la care să se gândească, printre care şi cel că mai are doar un an până a deveni stagiar. Ajunsese să iubească idea de a fi chirurg deşi la început o făcea doar din obligaţie. Una era să trateze pacienţi şi alta să lucreze pe corpul lor, să îi vadă în întregime. A fost dezgustat la început, dar acum chiar îşi dorea să fie el cel care reuşeşte să repare ceva ce nu funcţionează tocmai corect. Trebuia să se gândească doar la asta şi atât. Doar trebuia.
Şatenul a ezitat câteva momente, mai ales pentru că era aproape complet dezbrăcat, dar şi-a luat inima în dinţi şi s-a ridicat de pe dulap, mergând în pas alert pentru a îl ajunge pe bărbat din urmă. Mâna lui a reuşit să o prindă pe a lui Maki şi să îl oprească înainte de a se retrage alături de cealaltă şi a îşi strânge cămaşa.
- Uhm...poate ar trebui să..., a vrut să continue, dar s-a oprit.
Brunetul l-a privit curios timp de câteva secunde, apoi şi-a ridicat privirea înspre roşcat, sperând că acesta îi va da o explicaţie. Sora a ridicat din umeri, semn că nu ştie ce anume vrea şatenul şi a început să meargă înspre ei.
Ambele lui mâini s-au poziţionat pe umerii băiatului şi l-au mângâiat uşor, dându-i de înţeles că poate spune ceea ce are în gând. Rui a zâmbit şi s-a răzgândit, alegând doar să îi mulţumească lui Maki şi nu să îi spună ce intenţiona la început. Rămaşi singuri, Sora nu şi-a putut înfrâna curiozitatea de a întreba ce anume dorea să îi zică şi a încercat orice pentru a afla.
- Sora, tu ştii unde mânâncă Maki de obicei? A întrebat în cele din urmă, şatenul, zâmbind foarte fericit.
- Da, poţi spune asta. Cam ştiu ce cercuri frecventează, a răspuns roşcatul, privindu-l pe băiatul din faţa lui uşor suspicios.
- Şi ai putea afla unde e la o anumită oră? a continuat băiatul, la fel de curios.
- Mda...presupun că pot. De ce?! a izbucnit în cele din urmă după ce a stat şi l-a urmărit cum iscodeşte ceva.
- Sora, Shoichi îl place pe Maki, a mărturisit în cele din urmă acesta în timp ce se aşeza mai comod pe pat. Purta aceeaşi cămaşă deschisă la nasturi şi reuşea să îl facă pe Sora să nu se poată concentra prea bine la ceea ce i se spunea.
Era o tortură lentă şi dulceagă deşi îl făcea să vrea să uite că i se spune ceva important şi să sară pur şi simplu peste şaten, să îl sărute şi să îl ţină în braţe.
- Mă asculţi? Tocmai ţi-am zis că Shoichi şi Maki s-au culcat impreună la nici o zi după ce voi trebuia să o faceţi şi cu o zi inainte de a se despărţi de tine.
- Da?! a tresărit, încercând să îşi îndepărteze privirea de la picioarele goale ale băiatului. Erau atât de seducătoare încât îşi putea simţi vârful degetelor furnicându-l, îndemnându-l să îl atingă pe Rui.
- Da, te deranjează? Inteţionez să te pun să aflii unde va fi la o oră pentru ca noi şi Shoichi să fim şi noi acolo. Aşa vor ajunge faţă în faţă şi vor fi nevoiţi să îşi vorbească. Ce zici?
- Ştii....planurile tale încep să ma sperie. Ai citit prea multe cărţi şi ai prea multe idei... dar ai dreptate. E o soluţie bună. Însă, am şi o mare problemă.
Şatenul l-a privit pe bărbat cu o expresie de copil mic ce aştepta să primească un cadou de la părinţii săi. Sora şi-a lins buzele şi a înghiţit în sec, încercând să se abţină din a sări pe el, dar nu a reuşit.
„ Sora...” s-a auzit vocea gingaşă a lui Rui pe măsură ce chipul său se apropia de cel al roşcatului. A durat aproape câteva secunde până când bărbatul a cedat complet şi a început să îl sărute pe obraz.
Trupul adolescentului s-a întins pe pat şi a început să aştepte o nouă serie de sărutări. Ştia că pentru a explica noile aranjamente în privinţa locuinţei trebuia să îi mărturisească blondului că e îndrăgostit de roşcat şi că şi acesta simte la fel. Avea să îi ofere lui Shoichi o veste încredibilă, dar şi posibilitatea de a se apropia din nou de brunet. Maki poate reuşea să îşi deschidă inima şi să găsească forţa necesară pentru a îl accepta.
Aceeaşi ochi pătrunzători ca ai brunetului priveau cu mare interes o foaie de hârtie pe care se aflau scrise zeci de lucruri, aşezate pe coloane, toate despre roşcat. Un zâmbet răutăcios şi-a făcut apariţia, apoi s-a instalat o privire plină de superioritate. Şi-a lăsat trupul să se lungească pe scaunul cu spătează din biroul său, mâinile să i se aşeze pe piept înainte de a îşi aşeza picioarele pe taburetele aflat pe podea.
- Se pare că Makimoto are încă gusturi bune. Va trebui să îi spunem: domnişor de acum, a chicotit în timp ce a ridicat din nou foaia matriceală a lui Sora. Chiar nu mă aşteptam la asta.
Uşa biroului s-a deschis şi înauntru a intrat un alt bărbat, îmbrăcat la costum ce ţinea alte câteva documente în mână.
- Fujiwara-sama, m-aţi chemat? a întrebat noul sosit.
- Da, sună-l pe Makimoto şi trimite-i prin fax aceste date. Ah, şi anuntă-l că vreau să fie prezent la petrecerea de Crăciun. Nu cumva să se gândească să o petreacă cu amicii, a ordonat acesta, făcând semn cu mâna.
Secretarul a aprobat şi şi-a făcut ieşirea fără a comenta spusele şefului său, închizând uşa cu grijă. Ştia că fiul lui nu este acasă, că i-a livrat coletul şi probabil a mai rămas puţin pentru a se bucura de frumuseţile acelui local.
Adevărul era că brunetul urmase comenzile tatălui său întocmai cum i-au fost spuse, însă nu părea deloc entuziasmat de persoana ce se afla lângă el şi îi mângâia spatele. Arăta bine, cu picioarele lungi şi subţiri, pieptul generos, buzele bogate şi genele lungi, exact genul de persoană care îl atrăgea pe Maki, dar asta nu însemna că şi reuşea să îi cucerească inima.
Mâinile frumoase ale femeii au coborât până aproape de fundul lui şi au dat să îl pipăie, dar bărbatul a reacţionat imediat şi a oprit-o. Degetele ei şi-au văzut de propriile planuri şi au urcat înapoi pe chipul înmărmurit al brunetului, dorind să îl cheme mai aproape. Îşi ţinea trupul lipit de al lui, având grijă ca deschizătura rochiei să îi ofere acestuia o privire detaliată a pulpii piciorului ei şi a unei mici părti a dosului.
Bărbatul a oftat uşor, apoi a acceptat sărutul gentil al femeii pe care de abia o cunoscuse. Era normal, nu ar fi fost prima oară când se culca cu cineva recent intrat în viaţa lui, nimic nu s-ar fi schimbat nici dacă se culca cu ea nici dacă o ignora. Faxul a ţiuit şi a atras atenţia brunetului ce se afla acum în braţele femeii, sărutat pe gât şi pipăit în zona intimă. A citit ultimele cuvinte scrise în josul paginii şi a clipit des în timp ce buzele ei se îndreptau înspre şliţul pantalonilor lui.