21-06-2009, 12:44 PM
Fetelor multumesc pentru comm-uri. Sunako-chan multumesc pentru dedicatie, imi place Lordi si daca pana acum a fost romantic cred ca dupa capitolul acesta o sa fiu moarta. Totusi am fost blanda avand in vedere torturile la care puteam sa-l supun, asa-i? Trebuia sa scot in evidenta antiteza dintre iubirea si bunatatea ingerului si rautatea demonului.
Tarziu in noapte cand coiotii urla in padure dupa luna care se ascunde de ei si stelele sunt acoperite de plapuma pufoasa a norilor intunecati, Rafael adormi acoperit de caldura corpului demonului.
Cu cateva ore in urma iadul in care a locuit Mefisto s-a intors impotriva sa. Dupa nenumaratele torturi a fost expulzat. Batuia asemeni unei fantome, care nu putea pasi in lumina. Mamon dispunea de ajutorul altui demon, Belzebuth," demnul mustelor", care avea abilitatea de a poseda sufletele.
Nemaisimtind caldura trupului demonului, Rafael se trezi si intinse mana, dar in locul trupului cald simti ceva rece, vascos, care ii provoca greata. Deschise ochii si se vazu inconjurat de serpi si de duhoarea insuportabila a lui Belzebuth, ce statea langa Mamon. La vederea acestuia in mintea ravasita de amintiri se nasteau intrebari pe care glasul acestuia refuza sa le pronunte.
-Presupun ca te intrebi de ce te afli aici si de ce te-am lasat in viata, rosti demonul ce nu putu ingerul sa intrebe. Iti amintesti de Isabel, martira angelica pe care o vroiam imparateasa, dar tu ai transformat-o in inger. Sa stii ca eu i-am provocat moartea unei fiinte ce putea trai vesnic. Nerabdarea de a te vedea suferind ma macina pe dinauntru, dar asteptarea a luat sfarsit. Ma bucur ca te-am lasat in viata, asa am putut sa ma bucur de corpul tau pe care imi va face deosebita placere sa-l torturez, dar voi incepe cu Inferno, copilul naiv ce credea ca o sa-i salvez fratele, spuse razand in hohote ragusite, inspaimantatoare.
-Blestematule, tipa Inferno auzind vestea, dar nu mai putu sa spuna nimic, deoarece gura i-a fost prinsa in niste fiare ce o tineau deschisa.
-Sa inceapa distractia, spuse Mamon in timp ce ii turna pe gat lui Inferno sangele stricat, imputit si inchegat al cadavrelor sacrificate.
Ingerul era prins in lanturi pentru a nu putea interveni in apararea iubitului sau si gura ii era astupata sa nu pota spune nimic.
Mamon se desfata cu tipetele lui Inferno de durere ori de cate ori trupul acestuia era marcat cu fier inrosit, care ii patrundea pana in carne, semne ce-i marcau viata.
Ingerul privea ingrozit, plangand, rugandu-se la cer, la Stapanul sau, la toti sfintii sa-i curme suferinta iubitului sau, sa-l ia pe el in locul lui.
Maleficului demon ii straluceau ochii de placere si rautate, saliva ii iesise pe la gura sub forma de spume, iar suferinta si tipetele lui Inferno il excitau. Se hotara sa-l violeze si-l patrunse violent pana cand sangele ii plecase pe picioare, se apropie cu gura de umerii celui aflat in suferinta si-i musca rupandu-i carnea de pe ei. Pentru a aprofunda durerea blandului demon ii turna galeti de smoala incinsa pe corp. Inferno zbiera din rasputeri, in gandul sau rugandu-se ca iubitul sau sa nu treaca prin aceleasi chinuri ca si el. Dorinta lui Mamon de a provoca durere crestea in fiecare clipa si astfel lua biciul si ii aplica lovitura dupa lovitura, care ii patrundea prin piele smulgand carnea din locurile atinse de bici. Il lovise pana pierdu numarul loviturilor. Simtea fiecare lovitura despicandu-i trupul, urla de fiecare data cand bucatele din carne ii erau smulse de bici. Rafael innebunit de durere , furie si alte sentimente a caror nume nu le mai stia si nu-l interesa in acel moment, simtea cum inima ii explodeaza, cum oasele i se frang privindu-si iubitul in chinuri. Vedea prin densa perdea de lacrimi sangele ce curgea pe trupul demonului atat de iubit de el. Cand crezu ca totul se sfarseste, Mamon se apropie de chipul lui Inferno si privi oceanul furios si agitat de lacrimi incarcate de durere ce curgea din frumosii ochi ai acestuia, care exprimau furie si suferinta. Privirea machiavelicului Mamon straluci malefic semn ca prin cap ii trecuse o noua idee. Puse un cutit lung in carbunii aprinsi si il lasa pana se facu portocaliu, apoi il infipse si il roti in ochiul drept al lui Inferno, care nu mai avea forta sa tipe.
Ingerul zvarcolindu-se indurerat privea siroiul de sange ce scurgea viata din trupul iubitului sau, ii privea chipul inecat in sange si groapa ce a ramas in locul ochiului. Avea in minte planuri perfecte de razbunare, Mamon isi va cersi moartea, care il va lasa in chinuri infernale.
Mamon satisfacut pe moment ii dezlega si pleca.
Rafael se duse langa iubitul sau, ii elibera gura din acele fiare ce o tinusera deschisa si il saruta incet. Vroia sa-l ia in brate, dar stia ca atingerile sale ii puteau provoca mai multa durere. Focul razbunarii nu putea fi stins cu toate apele marii si oceanelor. Pietrificat isi simtea sufletul crucificat, stigmatizat de lacrimile iubitului sau si de durerea ce a suportat-o. Agoniza si el in suferinta demonului.
-Inferno ma auzi?
-Da, spuse acest incet.
-Te iubesc, ii spuse ingerul si-l saruta, sarut in care demonul isi consuma ultima picatura de forta. Si eu te iubesc se auzi inainte ca acesta sa cada intr-un somn profund in care nu simtea durerea.
Ingerul ii veghea somnul si se gandea ce cadou sa-i faca de ziua lui care se apropia. Va fi cadoul care il va face pe Inferno sa uite de toata durerea suferita, dar in acel moment gandul nu ii era la fericire, suferinta si chinurile suportate de demon seca bunatatea angelica din el.
-Si eu pot sa fiu demon Mamon si unul mai rau ca tine, afirma Rafael.
Va promit ca o sa ma revansez, va fi la fel de romantic ca in capitolele precedente. O sa aiba o aniversare pe care nu o va uita nici daca isi va pierde memoria. Mai un capitol de suferinta pentru Rafael si dupa aceea ma revansez.
Tarziu in noapte cand coiotii urla in padure dupa luna care se ascunde de ei si stelele sunt acoperite de plapuma pufoasa a norilor intunecati, Rafael adormi acoperit de caldura corpului demonului.
Cu cateva ore in urma iadul in care a locuit Mefisto s-a intors impotriva sa. Dupa nenumaratele torturi a fost expulzat. Batuia asemeni unei fantome, care nu putea pasi in lumina. Mamon dispunea de ajutorul altui demon, Belzebuth," demnul mustelor", care avea abilitatea de a poseda sufletele.
Nemaisimtind caldura trupului demonului, Rafael se trezi si intinse mana, dar in locul trupului cald simti ceva rece, vascos, care ii provoca greata. Deschise ochii si se vazu inconjurat de serpi si de duhoarea insuportabila a lui Belzebuth, ce statea langa Mamon. La vederea acestuia in mintea ravasita de amintiri se nasteau intrebari pe care glasul acestuia refuza sa le pronunte.
-Presupun ca te intrebi de ce te afli aici si de ce te-am lasat in viata, rosti demonul ce nu putu ingerul sa intrebe. Iti amintesti de Isabel, martira angelica pe care o vroiam imparateasa, dar tu ai transformat-o in inger. Sa stii ca eu i-am provocat moartea unei fiinte ce putea trai vesnic. Nerabdarea de a te vedea suferind ma macina pe dinauntru, dar asteptarea a luat sfarsit. Ma bucur ca te-am lasat in viata, asa am putut sa ma bucur de corpul tau pe care imi va face deosebita placere sa-l torturez, dar voi incepe cu Inferno, copilul naiv ce credea ca o sa-i salvez fratele, spuse razand in hohote ragusite, inspaimantatoare.
-Blestematule, tipa Inferno auzind vestea, dar nu mai putu sa spuna nimic, deoarece gura i-a fost prinsa in niste fiare ce o tineau deschisa.
-Sa inceapa distractia, spuse Mamon in timp ce ii turna pe gat lui Inferno sangele stricat, imputit si inchegat al cadavrelor sacrificate.
Ingerul era prins in lanturi pentru a nu putea interveni in apararea iubitului sau si gura ii era astupata sa nu pota spune nimic.
Mamon se desfata cu tipetele lui Inferno de durere ori de cate ori trupul acestuia era marcat cu fier inrosit, care ii patrundea pana in carne, semne ce-i marcau viata.
Ingerul privea ingrozit, plangand, rugandu-se la cer, la Stapanul sau, la toti sfintii sa-i curme suferinta iubitului sau, sa-l ia pe el in locul lui.
Maleficului demon ii straluceau ochii de placere si rautate, saliva ii iesise pe la gura sub forma de spume, iar suferinta si tipetele lui Inferno il excitau. Se hotara sa-l violeze si-l patrunse violent pana cand sangele ii plecase pe picioare, se apropie cu gura de umerii celui aflat in suferinta si-i musca rupandu-i carnea de pe ei. Pentru a aprofunda durerea blandului demon ii turna galeti de smoala incinsa pe corp. Inferno zbiera din rasputeri, in gandul sau rugandu-se ca iubitul sau sa nu treaca prin aceleasi chinuri ca si el. Dorinta lui Mamon de a provoca durere crestea in fiecare clipa si astfel lua biciul si ii aplica lovitura dupa lovitura, care ii patrundea prin piele smulgand carnea din locurile atinse de bici. Il lovise pana pierdu numarul loviturilor. Simtea fiecare lovitura despicandu-i trupul, urla de fiecare data cand bucatele din carne ii erau smulse de bici. Rafael innebunit de durere , furie si alte sentimente a caror nume nu le mai stia si nu-l interesa in acel moment, simtea cum inima ii explodeaza, cum oasele i se frang privindu-si iubitul in chinuri. Vedea prin densa perdea de lacrimi sangele ce curgea pe trupul demonului atat de iubit de el. Cand crezu ca totul se sfarseste, Mamon se apropie de chipul lui Inferno si privi oceanul furios si agitat de lacrimi incarcate de durere ce curgea din frumosii ochi ai acestuia, care exprimau furie si suferinta. Privirea machiavelicului Mamon straluci malefic semn ca prin cap ii trecuse o noua idee. Puse un cutit lung in carbunii aprinsi si il lasa pana se facu portocaliu, apoi il infipse si il roti in ochiul drept al lui Inferno, care nu mai avea forta sa tipe.
Ingerul zvarcolindu-se indurerat privea siroiul de sange ce scurgea viata din trupul iubitului sau, ii privea chipul inecat in sange si groapa ce a ramas in locul ochiului. Avea in minte planuri perfecte de razbunare, Mamon isi va cersi moartea, care il va lasa in chinuri infernale.
Mamon satisfacut pe moment ii dezlega si pleca.
Rafael se duse langa iubitul sau, ii elibera gura din acele fiare ce o tinusera deschisa si il saruta incet. Vroia sa-l ia in brate, dar stia ca atingerile sale ii puteau provoca mai multa durere. Focul razbunarii nu putea fi stins cu toate apele marii si oceanelor. Pietrificat isi simtea sufletul crucificat, stigmatizat de lacrimile iubitului sau si de durerea ce a suportat-o. Agoniza si el in suferinta demonului.
-Inferno ma auzi?
-Da, spuse acest incet.
-Te iubesc, ii spuse ingerul si-l saruta, sarut in care demonul isi consuma ultima picatura de forta. Si eu te iubesc se auzi inainte ca acesta sa cada intr-un somn profund in care nu simtea durerea.
Ingerul ii veghea somnul si se gandea ce cadou sa-i faca de ziua lui care se apropia. Va fi cadoul care il va face pe Inferno sa uite de toata durerea suferita, dar in acel moment gandul nu ii era la fericire, suferinta si chinurile suportate de demon seca bunatatea angelica din el.
-Si eu pot sa fiu demon Mamon si unul mai rau ca tine, afirma Rafael.
Va promit ca o sa ma revansez, va fi la fel de romantic ca in capitolele precedente. O sa aiba o aniversare pe care nu o va uita nici daca isi va pierde memoria. Mai un capitol de suferinta pentru Rafael si dupa aceea ma revansez.