08-06-2009, 11:24 AM
Fetelor, multumesc mult pentru aprecieri... Sper sa nu va dezamagesc nici acum...
Noul capitol este face parte din trecut, dinaintea capitolului anterior, cand Alex m-a ranit [este povestirea detaliata
6.Vederi
L-am privit indreptandu-se cu bicicleta... Pletele-i jucau in vant, iar obrajii capatau o ciudata tenta rozalie. Privea inainte, in timp ce eu ii cuprindeam fiecare detaliu.
-Alex ! Alex ! Vino putin !
Cristi l-a chemat pentru a-i spune doua vorbe, dar eu m-am inrosit brusc , iar pulsul mi s-a accelarat, sangle uracandu-mi la cap.
Nu stiu ce au vorbit, nici nu-mi pot imagina ce i-a spus "maimutica", dar l-a adus pe pajiste, alaturi de noi, lasandu-ma sa intretin un dialog pe care nu aveam putere sa-l "deschid".
- Alex, Cristina. Cristina, Alex ...
Ne-au fost facute prezentarile, de parca eu nu as fi stiut cine era EL , idealul meu.
I-am strans mana calduroasa si am ramas asa cateva minute. Am vorbit cate ceva, dar nu-mi puteam duce ideile pana la cap, iar minetea-mi o lua razna privindu-l atat de aproape.
Ceva mai degajat ca mine, Alex zambea usor si vorbea incontinuu. Nu stiu care a fost cauza, poate prezenta sa impunatoare in ochii mei, poate dorinta de a iesi in evidenta sau, poate disperarea cauzata de starea in care ma aflam in acel moment, fara nicio putere asupra lui, dar , cert e ca am vorbit ceva mai mult decat trebuia si lucruri ce nu trebuiau spuse la o prima intalnire , astfel incat i-am ranit usor orgoliul si am ajuns sa ne certam. Bine, nu ne-am certat. Eu tipam la el, in timp ce mi se raspundea pe un ton calm, degajat, ce ma facea sa innebunesc. Am inceput cu sarcasmul, ca si cand i-as fi fost superioara, dar, in prea putin timp , armele s-au intors impotriva mea,iar el nu parea cu mult prea deranjat de interventiile mele prostesti, amuzandu-se de starea mea de nervozitate.
Privea cu ura , chiar telefonul pe care nu il lasasem din mana, incercand, poate , sa ghiceasca cu cine vorbeam prin sms-uri. Ma privea atent, stiu asta, si poate chiar ne-am fi inteles, dar el era cu mult prea mult pentru a putea fi degajata in preajma lui, asa ca am incercat sa ma arat mai buna decat el, iar atitudinea mea l-a deranjat.
Nu stiu exact ce vorbea, dar , odata enervat de mine, a inceput sa vorbeasca despre cat de buna era una sau alta, facandu-ma sa-mi pierd mintile. Sunt sigura ca simtea tensiunea ce se crease intre noi, dar nu dorea sa se opreasca. Vorbea incontinuu, spunand lucruri care ma raneau mai mult decat ar fi putut crede vreodata...
Am scos sticla de bere ascunsa de un amic si am luat o gura destul de mare din lichidul amar , al carui gust imi provoca o stare ciudata de liniste, dar pe care il detestam. Strangeam sticla verzulie in mana, iar inima-mi batea cu putere, dar mi-a fost smulsa de o amica , ce a gustat din continut, apoi a fost pasata lui. Daca faptul ca eu am inceput sa beau l-a uimit pe el initial, vazandu-l cum aproape a golit sticla fara sa rasufle, am ramas uimita , aproape paralizata. Era ciudat sa-l vad pe el , motivul divinizarii mele in acea stare pacatoasa.
Intr-un final, dupa ce a facut turul dus-intors, sticla a revenit in proprietatea mea, iar atunci am refuzat sa-i mai dau drumul. Am luat o guta consisteta, apoi inca una, si inca una, pana ce s-a golit complet. Eram ciudat de nevoasa, mai ales ca privirea lui nu se mutase de pe mine, simtindu-l cum imi analiza fiecare detaliu , de parca atunci ma vazuse pentru prima oara. M-am rosit mai tare ca niciodata, dar am refuzat sa-l privesc cu iubire, aruncandu-i priviri pline de dispret , desi nu-mi facuse nimic personal.
Doream sa plang, dar nu puteam s-o fac de fata cu el... Stateam necajita, cu fata in alta parte, incercand sa evit sa mai fiu constienta de prezenta sa, dar nu-mi reusea asa cum as fi dorit. Ii simteam privirea atintita in pe ceafa mea, dar ma durea prea tare pentru a fi fericita sau pentru a incerca in zadar sa zambesc. Intr-un fel , era numai vina mea, dar am insistat sa ii dau lui toata vina mea, desi eu il provocasem sa ma raneasca.
Am asteptat sa plece, apoi am dat frau liber intregii tensiuni ce se acumulase in mine, nestiind daca plangeam sau nu.
Noul capitol este face parte din trecut, dinaintea capitolului anterior, cand Alex m-a ranit [este povestirea detaliata
6.Vederi
L-am privit indreptandu-se cu bicicleta... Pletele-i jucau in vant, iar obrajii capatau o ciudata tenta rozalie. Privea inainte, in timp ce eu ii cuprindeam fiecare detaliu.
-Alex ! Alex ! Vino putin !
Cristi l-a chemat pentru a-i spune doua vorbe, dar eu m-am inrosit brusc , iar pulsul mi s-a accelarat, sangle uracandu-mi la cap.
Nu stiu ce au vorbit, nici nu-mi pot imagina ce i-a spus "maimutica", dar l-a adus pe pajiste, alaturi de noi, lasandu-ma sa intretin un dialog pe care nu aveam putere sa-l "deschid".
- Alex, Cristina. Cristina, Alex ...
Ne-au fost facute prezentarile, de parca eu nu as fi stiut cine era EL , idealul meu.
I-am strans mana calduroasa si am ramas asa cateva minute. Am vorbit cate ceva, dar nu-mi puteam duce ideile pana la cap, iar minetea-mi o lua razna privindu-l atat de aproape.
Ceva mai degajat ca mine, Alex zambea usor si vorbea incontinuu. Nu stiu care a fost cauza, poate prezenta sa impunatoare in ochii mei, poate dorinta de a iesi in evidenta sau, poate disperarea cauzata de starea in care ma aflam in acel moment, fara nicio putere asupra lui, dar , cert e ca am vorbit ceva mai mult decat trebuia si lucruri ce nu trebuiau spuse la o prima intalnire , astfel incat i-am ranit usor orgoliul si am ajuns sa ne certam. Bine, nu ne-am certat. Eu tipam la el, in timp ce mi se raspundea pe un ton calm, degajat, ce ma facea sa innebunesc. Am inceput cu sarcasmul, ca si cand i-as fi fost superioara, dar, in prea putin timp , armele s-au intors impotriva mea,iar el nu parea cu mult prea deranjat de interventiile mele prostesti, amuzandu-se de starea mea de nervozitate.
Privea cu ura , chiar telefonul pe care nu il lasasem din mana, incercand, poate , sa ghiceasca cu cine vorbeam prin sms-uri. Ma privea atent, stiu asta, si poate chiar ne-am fi inteles, dar el era cu mult prea mult pentru a putea fi degajata in preajma lui, asa ca am incercat sa ma arat mai buna decat el, iar atitudinea mea l-a deranjat.
Nu stiu exact ce vorbea, dar , odata enervat de mine, a inceput sa vorbeasca despre cat de buna era una sau alta, facandu-ma sa-mi pierd mintile. Sunt sigura ca simtea tensiunea ce se crease intre noi, dar nu dorea sa se opreasca. Vorbea incontinuu, spunand lucruri care ma raneau mai mult decat ar fi putut crede vreodata...
Am scos sticla de bere ascunsa de un amic si am luat o gura destul de mare din lichidul amar , al carui gust imi provoca o stare ciudata de liniste, dar pe care il detestam. Strangeam sticla verzulie in mana, iar inima-mi batea cu putere, dar mi-a fost smulsa de o amica , ce a gustat din continut, apoi a fost pasata lui. Daca faptul ca eu am inceput sa beau l-a uimit pe el initial, vazandu-l cum aproape a golit sticla fara sa rasufle, am ramas uimita , aproape paralizata. Era ciudat sa-l vad pe el , motivul divinizarii mele in acea stare pacatoasa.
Intr-un final, dupa ce a facut turul dus-intors, sticla a revenit in proprietatea mea, iar atunci am refuzat sa-i mai dau drumul. Am luat o guta consisteta, apoi inca una, si inca una, pana ce s-a golit complet. Eram ciudat de nevoasa, mai ales ca privirea lui nu se mutase de pe mine, simtindu-l cum imi analiza fiecare detaliu , de parca atunci ma vazuse pentru prima oara. M-am rosit mai tare ca niciodata, dar am refuzat sa-l privesc cu iubire, aruncandu-i priviri pline de dispret , desi nu-mi facuse nimic personal.
Doream sa plang, dar nu puteam s-o fac de fata cu el... Stateam necajita, cu fata in alta parte, incercand sa evit sa mai fiu constienta de prezenta sa, dar nu-mi reusea asa cum as fi dorit. Ii simteam privirea atintita in pe ceafa mea, dar ma durea prea tare pentru a fi fericita sau pentru a incerca in zadar sa zambesc. Intr-un fel , era numai vina mea, dar am insistat sa ii dau lui toata vina mea, desi eu il provocasem sa ma raneasca.
Am asteptat sa plece, apoi am dat frau liber intregii tensiuni ce se acumulase in mine, nestiind daca plangeam sau nu.