Două inimi bat ca una.

[SnowFlake.]

(Ca si la titlul topicului, nu se pune nici un fel de semn de punctuatie dupa titlu decat daca folosesit un imperativ sau vreo intrebare) - hm, şi care e problema dacă eu pun punct după titlu? E pur şi simplu o obişnuinţă; mereu fac aşa. Sincer, nu văd cu ce te deranjează.

(E chiar necesara exprimarea asta atat de plina de patos si de profunzime si bla bla?) - da, e necesară; pentru că-mi place să o folosesc. Şi ăsta e modul meu de a scrie. Again, nu aveai de ce să comentezi aici.

(Salata de timpuri. And so it begins!) - da, ştiu că le fac varză; o să încerc să fiu mai atentă pe viitor.

(Nu, nu este un termen real, dar intelegi sper la ce ma refer. Era mult mai usor si mult mult mai estetic daca scriai un simplu "Mama a murit dupa ce tata a abuzat-o fizic ani in sir" decat chestia aia.) - ba mă scuzi, termenul este real; l-am luat dintr-o carte. Şi era mult mai simplu să zic aşa cum vrei tu, dar poate că nu vreau să o fac. Scriu cum îmi face mie plăcere şi cum vreau. E povestea mea, deci o abordez cum doresc, nu văd de ce ar trebui să scriu cum vrei tu.

(Wow, nu stii absolut nimic despre barbati sau psihologia noastra. Foarte dragut, o femeie intr-un corp de barbat scris de o fata. Se vede de la o posta distanta) - so what? Pot să scriu ce vreau, nu? În fond, nu trebuie să-ţi placă ţie. -.-

(si mama ce pitipoanca) - patetic.

(Iar personajul se pare ca-i britanic...forma spaniola pentru numele de Abigail este Abegail. Serios, mi-au trebuit 30 de secunde sa gasesc informatia asta, puteai s-o faci si singura de dragul autenticitatii) - şi eu am căutat şi scria că e Abigail.

(Mai mai, ce gandire absolut conservativa. Si daca are pe cineva langa el, caci asta e ceva absolut vital pentru un barbat la ce varsta o avea asta, locul acelei femei ar fi in bucatarie. Detaliile, din nou). - ăhă.. locul unei femei este în bucătărie? : )) Ce legătură are asta cu textul? Cât despre detalii, dau câte detalii vreau. o.o

(O chestie care o detest din inima in literatura: marea coincidenta.) - ÅŸi ce propui?

(Mai avea si alti ochi in afara de cei sclipitori? Ii tinea cumva in poseta pentru diverse ocazii? Cum facea? Ii scotea pe toti, ii prezenta pe toti si apoi personajul cu care interactiona recunostea ca cei pe care ii purta atunci erau fix cei sclipitori. Serios, se putea si fara asa ceva, e drama de dragul dramaticului si nu de altceva.) - ha ha ha; - mda, sincer nici nu ştiu ce să zic aici - replica asta nu-şi avea rostul deloc

(Ce urat din partea lui. Chiar si de politete o putea lua inapoi). - şi dacă nu am vrut să-l fac să o ia ce? -.- Pot să-mi conturez personajele cum vreau: chiar dacă par: patetice/ tâmpite/ idioate/ fără creier. Şi pot chiar să îmi fac un personaj care este obsedat de portocale şi să scriu un capitol întreg despre o portocală pe care urma să o desfacă. -_-

(Uite un cuvant pe care nu-l vezi des. Mai ales din partea unui spaniol, da ma rog) - La biserică. : ) Şi te roog: nu trebuie să vorbească ca un spaniol; chiar dacă am spus că asta este originea. Ce vrei acuma? Să mă duc în Spania şi să caut un avocat să văd cum se exprimă? E ficţiune, deci să nu mai începi cu : nu se comportă ca un om real ( văzusem că ai scris ceva de genul mai sus )

(Mai mai, sentimente bruste pentru cel fara sentimente pentru femei in prealabil. Si-i mai si pasa de ea, vai vai. Reactia unui om normal cu ceva compasiune ar fi fost una reconfortanta "Imi pare rau pentru dumneavoastra" sau orice in zona, nu un "Poftim?!" indignat care nu se potriveste deloc cu caracterul pe care ni l-ai prezentat al personajului. ) - a zis cineva că unui bărbat nu îi poate stârni interesul o femeie chiar la prima vedere? Nu cred; în plus asta se întâmplă şi în viaţa de zi cu zi.

(Din nou comportament infricosator, de stalker. Mai mai, telepat, obsedat, psihopat...nu prea ai avut mila de bietul om, nu?) - nu, nu am avut.. Vai ce păcat, nu-i aşa?

(CA TINE BOULE!) - ce interesant; nu pot exista totuşi diferenţe? :)) Şi ideea am luat-o de undeva: cu coincidenţa, bla bla..

Ok, puteai să te rezumi la greşeli de exprimare şi alte chestii de genul; nu văd rostul a tot ce ai scris tu; unele chiar nu au ce căuta. E treaba mea cum scriu şi ce fac cu pesonajele, ce limbaj au ele ş.a.m.d. Puteai totuşi să nu fii aşa de ironic când ai lăsat comentariul, nu crezi? În fine ;-j.