Asasinul din umbra

[Beatrix LaVey]

va multumim enorm! :X
Next :X

- Jason -
 
*
- Tata, te rog, vreau si eu sa merg cu tine! Tu de ce pleci mereu in afara si pe mine ma lasi acasa?! intreb bosumflat, privindu-l pe tatal meu cum isi face bagajele. Barbatul impunator si inca destul de tanar ma privi binevoitor. Se apropie si ma lua in brate, apoi depuse un sarut pe fruntea mea.
"Drace! Vreau si eu cu el, nu vreua sa ma pupe! Nu dau doi bani pe pupatul lui!" mi-am spus enervat la culme, arcuindu-ma usor pentru a-l face sa se indeparteze de mine. Se uita fix in ochii mei, imi ciufuli parul, dupa care imi aranja camasa ce cadea neglijent pe trupul meu slab, insa imi statea bine si asa.
- Jason, intelege, puiule, o data pentru totdeauna! Nu se poate sa te iau cu mine, fiindca nu plec nici eu sa ma distrez, ci plec cu treburi, intelegi? ma intreba si am dat negativ din cap.
De fapt intelegeam, ca nu eram un copil prost care sa nu priceapa o iota din ceea ce spune adultul, insa chiar nu aveam de gand sa accept ca el sa mearga si sa se distreze ca un cretin ordinar, sa le-o traga tarfelor de pe la hoteluri si eu sa stau in casa, sa nu pot sa fac nicio laba, ca se tine mama dupa mine de parca as avea doi ani si nu pot sa imi port singur de grija.
Ma irita teribil aceasta excesiva supraveghere de care aveam parte si as fi dorit sa fac ceva in privinta aceasta, isna nu aveam ce.
- Mda, bine, i-am spus fara chef tatalui meu, parca abia trezit dintr-o transa in care picasem de curand. Nu ma simteam foarte bine, si asta nu era o durere fizica, ci sufleteasca. Ma enerva cand vedeam toti baietii de varsta mea de mana cu prietenele lor pe strada, iar eu de mana cu mama! La dracu', zici ca ma urmarea Interpolul, asa se comporta cu mine. Ma intrebam cine mi-ar putea face ceva rau de se tin astia in asa hal dupa mine, de nici sa traiesc nu am voie, spre marea mea dezamagire si intristare.
- Hai, Jason, sa te duci la scoala si sa ai grija de tine!
Batranul ma pupa pe frunte, dupa care ma imbratisa si disparu pe usa. Mai bine, si asa ma enervase! M-am rasucit imediat pe calcaie si am plecat in camera mea, pregatindu-mi hainele de scoala: o camsa neagra, o pereche de pantaloni de aceeasi culoare si o geaca maronie sa imi acopere trupul.
Am plecat in dus, luandu-mi un prosop dupa mine, si am ramas pentru cateva momente in fata oglinzii, incepand sa ma admir: eram potrivit de inalt, slab, cu parul negru cazandu-mi neglijent pe umeri, cu ochii albastrii precum marea si niste buze senzuale, numai bune de sarutat, sau cel putin mie asa mi se parea.
Si nu eram singurul ce era de aceasta parere, ci si fetele din clasa, care se tot dadeau la mine. Bucurestencele astea erau numai cu ochii dupa bani si dupa ce-ai in pantaloni. Spre norocul meu, eu le aveam pe amandoua, insa cea de-a doua nu o puteam folosi din cauza mamei mele, care se tinea la fiecare pas in spatele meu.
Ma gandeam la baietii din clasa acum. Tipii aia nu ma suportau si nu intelegeam de ce. Sa fie oare faptul ca aveam foarte multi bani? Sau ca se uitau toate din scoala dupa mine? Cert este insa ca niciunul nu ma avea la suflet si, spre ghinionul meu, incercasera de mai multe ori sa-mi traga niste tepe nasoale. Fusesem insa salvat de un profesor pus de mama sa ma supravegheze cand eram la scoala sa nu ma duc cu baietii cine stie pe unde, sa fumez, beau sau sa-mi bag in vena sau, mai rau, sa incep sa ma culc cu toate romancele care-mi ieseau in cale.
Cine spusese ca romancele sunt cele mai frumoase femei insa avusese dreptate. Eu insa nu avusesem ocazia sa incerc pe niciuna, fiindca timpul nu-mi permitea, fapt care ma frustra, ma ingrozea mai precis. Cum avea sa fie prima data? Daca tipa avea sa fie incercata si-si va da seama ca eu fusesem inca "intact" si va rade?
O multime de intrebari ma copleseau acum si eu nu stiam cum sa fac sa le opresc, spre marea mea uimire. Doream sa nu mai fiu privit cu alti ochi din pricina faptului ca tatal meu era, vorba zicalei romanesti, "Gheorghe Dracu'", iar mama se tinea dupa mine ca si cum as fi fost o specie pe cale de disparitie.
In final, am renuntat si eu la propriile mele ganduri, incep sa-i acord atentia necesara frumosului meu trup, oferindu-i acele mangaieri dupa care tanjea la fiecare dus. Imi placea aici, macar asa eram dracului lasat in pace de nebuna aia mereu cu zambetul pe buze si de boul ala care, de fiecare data cand era in tara, ma lua peste tot cu el, ca si cum eu nu ar fi trebuit sa am o viata a mea. Ma durea sa fie totul asa pentru mine, imi doream liberatate, sa pot face orice imi doresc.
Ies din cabina de dus mai mult demoralizat decat bine dispus si imi imbrac rapid hainele dupa ce imi sterg trupul de fiecare strop de apa pe care il aveam pe mine, dupa care mi-am asezat cat de cat parul ce statea ravasit, ca de fiecare data, incadrandu-mi chipul mai mereu zambaret, in spatele caruia se ascundeau atat de multe trairi, nevoi si simtaminte.
Am schitat un suras, dupa care mi-am luat ghiozdanul cu tot ce aveam in el, toate manualele si caietele de care aveam astazi nevoie, si am coborat scarile.
- Jason, nu te pot duce astazi, puiule, spuse mama cu tristete in glas. Am facut o mutra indiferenta si dat sa plec, insa femeia ma lua si ma saruta apasat pe frunte, cerandu-mi s-o sarut la randul meu.
Mai cu tragere de inima, am facut-o si pe-asta, dupa care am iesit pe usa, indreptandu-ma spre scoala. Mi-am bagat fericit castile in urechi, incepand sa ascult muzica tare bine dispus. Imi convenea, asta era o zi importanta pentru mine, deoarece mama nu rata nicio ocazie sa ma duca la scoala. Nu ma interesa insa care i-a fost motivul, doar am sarbatorit in felul meu: mergand singur la scoala. Eram fericit acum ca  fusesem in sfarsit lasat in durerea mea in pace.
Ma aflam foarte aproape de scoala acum si baietii deja incepusera sa se agite.
Cand, intr-un final, ajunsesem la intrarea din scoala din spate, de la elevi, baietii aflati acolo se uitau lung la mine. Am auzit forfota si soapte, dupa care unul mai tupeist imi spuse:
- Nu mai ai bodyguard, Jason?  Ce frumos. Baieti, a venit marele om de afaceri, aplecati-va in fata lui!
Bineinteles, lucrurile batjocoritoare spuse la adresa mea ma deranjasera.
- Am bodyguard, istetule. Ca nu am venit cu el, asta e partea a doua, am replicat cu aroganta si superioritate.
Cu toate ca eu nu eram asa, un nesimtit, si nu ma uitam la statutul meu social, de data asta ma comportasem si eu ca un nesimtit. Profitand insa de faptul ca sunt ceilalti si ca se poate da in spectacol, tipul se apropie de mine rapid, ridicand pumnul.
Credeam ca are sa ma loveasca si ma pregateam sa ma feresc, insa in acel moment, cineva ii prinse mana, fara sa se chinuie prea tare.
M-am uitat uimit, nestiind ce sa spun. Tipul pe care-l oprise privi ingrozit, dupa care isi lua talpasita. Cel care ma ajutase, un baiat cu un aer superior, rece si arogant. Privirea sa fixa in ochii mei ma facusera sa fiu strabatut de un fior, insa nu de placere, parca ma speriase, spre uimirea mea, fiindca nu ma speriam usor de oameni.
- Esti in regula? intreba si am dat afirmativ din cap.
Se uita la mine in continuare, parca analizandu-ma, apoi facu un gest cu mana si pleca.
 
- Jason, esti atent? ma intreba profesorul de matematica, facandu-ma sa-mi intorc privirea spre dumnealui, fiindca ma uitam pe fereastra, gandindu-ma la tipul ala. Oare cine era? Si de ce imi luase apararea?
Putine persoane erau cele care se bagau in problemele adolescentilor. Speram sincer sa nu fie cine stie ce tampit de bodyguard angajat de mama mea.
"Cred ca de-asta nu a venit sa ma duca ea..." mi-am spus oftand in sinea mea si apoi mi-am intredeschis buzele.
- Imi cer iertare, domnule profesor!
Barbatul ma pofti linistit la tabla, fiindca tocmai pusese o problema pe tabla. Nu eram eu cel mai bun la aceasta materie, insa avusesem noroc pentru ca ii sunase telefonul si iesise din clasa pentru a vorbi. Intre timp, o tipa care imi cam facea ochi dulci de o buna bucata de timp imi sopti cum se rezolva, fiindca ea era foarte buna la mate, si m-am scos de bine, de rau.
Desi nu terminasem problema cand proful s-a intors, acesta probabil ca nu se prinse si, destul de multumit, ma trimise in banca, avertinzandu-ma sa stau cuminte la ora lui de-acum incolo.
"Da, sigur..." imi spun in minte cu aroganta si casc spre banca mea, multumindu-i fetei respective din priviri, intrebandu-ma in acelasi timp in continuare cine era tipul care oprise pumnul ala sa ma ia din plin.