01-07-2011, 07:22 PM
Scuze pentru exagerareeee,chiar stiu ca fac asta,dar nu ma pot abtine.O sa incerc sa mai atenuez drama cu comedie(prea multe drame vazute) sau cu putina actiune:-" va asigur ca nu se va mai plange:))
Si stiu ca le cam incurc,dar imi vin atatea idei,incat chiar nu stiu cum sa le pun T_T multumesc ca va chinuiti sa-mi cititi ficul>:D< :))
Acum..noul capitol
Cap 8
Totul incepuse sa devina mult prea monoton pentru doctor. In fiecare zi trata bolnavi si era laudat. Chiar si bolile,care pareau relativ noi ii erau de-a dreptul plictisitoare. Roscatul se intreba cum ajunsese sa suporte asa ceva. Trecusera cinci luni de cand se petrecuse tradarea aceea. Cinci luni in care nici nu se apropriase de livada sau se gandise la el. Acum parea fortat sa dezgroape trecutul pentru a scapa din monotonie. Cel mai rau era ca starea regelui era instabila, ceea ce-l forta sa faca lungi si plictisitoare vizite care il demoralizau complet. Nu stia ce se intampla cu el. Putea sa vindece o gramada de oameni si sa spuna dintr-o singura privire ce au, Insa daca era vorba de sentimentele proprii, pica imediat. A strans din pumn nervos. El trebuia sa fie cel mai bun in toate! Se simtea obligat fata de popor si rege sa nu-l lase pe printul acela nenorocit sa se urce pe tron. S-a foit nelinistit si s-a concentrat pe tratatele de medicina. Daca printul devenea rege, atunci el s-ar fi sinucis sau l-ar fi otravit. Nu! Nu putea sa se sinucida, fiindca statul ar ramane fara cea mai mare comoara a lui si ar fi fost guvernat de un tiran. Singura solutie era sa-l omoare personal pe rasfatatul acela cu coroana, chiar daca si-ar petrece toata viata in exil. A zambit in sinea sa. Nu puteau sa-l omoare, fiindca era un geniu. Stia ca nu se mai putea concentra, asa ca s-a ridicat usor si a iesit sa ia o gura de aer proaspat. Asta il ajuta in inlaturarea celor mai negre ganduri. S-a asezat pe pardoseala si a privit rasaritul. A oftat. Ziua deabia incepea, iar el nu mai dormise de trei zile datorita tratatelor care ii puteau da un indiciu in vindecarea imparatului. A dat cu pumnul in lemnul dur, retragandu-si imediat mana datorita durerii rezultate. Rana inca nu se vindecase si incepuse sa singereze din nou.Si-a lins sangele si a scos o rola de panza din kimono,infasurandu-si mana. Se simtea frustrat,nervos, plictisit si parasit, iar cauza era ascunsa bine. Asta il infuria. S-a ridicat rapid si a inceput sa alerge fara scop. Nu-I pasa daca o facea fara motiv, insa simtea nevoia sa se descarce pe ceva. Era numai vina sclavului acela care s-a folosit de el pentru…pentru ce? S-a oprit, dandu-si seama ca argintiul nu i-a cerut nimic. S-a gandit profund. Asta era! S-a folosit de slabiciunuile lui pentru a-l distruge! Sigur printul il angajase si il platise cu o suma frumusica pentru a anihila viitori dusmani. Dar de ce nu angajase un asasin? Poate voia sa-si vada dusmanii murind in chinuri groaznice, implorand mila si jurand supunere. Mintea lui fremata scandalizata. Daca tara ar fi pe mana unui sadic ca el, atunci totul era pierdut. Isi imagina deja anii de foamete si fata cruda a printului ranjind intr-o mare de aur si pietre pretioase. Dar cum arata printul? Nu-si amintea prea bine, insa isi imagina ca fata ii oglindea caracterul.
-Mda…hidos, desfigurat, cu o privire malefica, a mormait el mai mult pentru sine, asa trebuie sa arate!
Gongul de dimineata a inceput sa sune, chemandu-i pe toti la posturi. Karo se simtea ca si cum s-ar fi trezit cu fata la carceaf. A bombanit ceva indescifrabil, apoi a luat-o pe un culoar, grabindu-se spre spital. In fata cladirii sterse se aflau mai multi doctori. A zambit fortat.Erau o gloata amuzanta,formata din vindecatori batrani care se umflau in pene si cativa mai tineri care nu suportau comportamentul acela arogant, ajungandu-se la dueluri de cunostinte sau vorbe usturatoare. Roscatul a izbucnit in ras cand un doctor mai tanar, i-a dat cu un tratat despre acupunctura in cap sefului spitalului. Desigur, acest gest de enervare, insa amuzant pentru privitori, a dus la inca o ciocnire intre tabere. A oftat fericit. Intotdeauna el trebuia sa fie arbitrul. A inaintat maestuos, postandu-se in fata campului de batalie, urmarind curios si in acelasi timp enervat, pentru ca nu-i acordau importanta. A asteptat cateva minute, insa nimeni nu daduse vreun semn ca ar fi observat prezenta lui. Vazand asta, roscatul si-a dres zgomotos vocea, facandu-i pe celalti doctori sa se intoarca nedumeriti, unii chiar deranjati.
-Ma scuzati dragi colegi, dar noi nu ar trebuii sa salvam vietile celor suferinzi? A intrebat el amuzat. Cand si-au dat seama cine este persoana din fata lor, s-au alinitat respectuos si s-au inclinat.
-Ne pare rau Domnule, nu am vrut sa va deranjam mintea dumneavoastra stralucita! Au mormait ei, obijnuiti sa spuna aceste laude.Karo a zambit si le-a facut semn sa se opreasca si sa-l urmeze pentru a incepe sa trateze pacientii.
-Ne vom impartii in trei echipe. Vocea lui era monotona si poruncitoare. S-a dus la doctorii mai tineri pentru a le da sarcini.
-Voi va ocupati de persoanele care au pojar. Rugati-le pe asistente sa va aduca tonicele, sau iar o sa uitati? I-a mustrat el cu o fata care nu accepta nicio scuza. Doctorii s-au inclinat cu o privire supusa.
-Ne pare rau Domnule, n-o sa se mai repete! Au mormait ei.
-Asa sa fie! Incep sa cred ca ati luat examenul de stat pe pile si voi pornii o ancheta, iar daca banuielile mele sunt adevarate…
Le-a privit amenintator fetele speriate care tradau totul.
-Va asiguram ca le-am luat pe merit! Au spus ei in aparare, intimidati de amenintarile lui.
-Sper ca aveti dreptate. Spitalul nu are loc pentru doctori falsi! A spus el badjocoritor si s-a intors spre doctorii batrani, lasandu-i pe cei tineri sa inceapa tura. Le-a zambit si le-a batut calduros pe spate.
-Aici sunt vindecatorii adevarati! Nu ca puslamalele alea! A inceput sa rada,privindu-le uimirea.Si-a pus mainile in solduri.
-Stiu ca sunt cam de o varsa cu ei, dar am experienta! Ei deabia stiu lista tonicelor pentru boli! A oftat usor, vazand fetele intelegatoare ale doctorilor.
-Voi o sa aveti grija de fracturi si alte vatamari ale corpului. Eu o sa ma duc in zona de carantina. L-au privit socati si au inceput sa banguie ceva, nestiind cum sa-l opreasca.
-Domnule, va puteti imbolnavii! Dumneavoastra sunteti Medic Regal, nu aveti ce cauta acolo! Lasati-ne pe noi sa ne ocupam de asta! Karo i-a privit enervat.
-Ceea ce spun eu e litera de lege, s-a inteles?Acum nu mai stati ca momaile! Avem treaba! S-a intors,lasandu-i in aer. A oftat. Inca o zi plictisitoare, plina de reprosuri, vindecari si tensiune. Si-a pus un kimono alb ca laptele peste imbracamintea oficiala si a intrat in camera de carantina pentru a le trata trupurile si sufletele suferinde.
Nici nu stia ce-l asteapta…
:-"
Si stiu ca le cam incurc,dar imi vin atatea idei,incat chiar nu stiu cum sa le pun T_T multumesc ca va chinuiti sa-mi cititi ficul>:D< :))
Acum..noul capitol
Cap 8
Totul incepuse sa devina mult prea monoton pentru doctor. In fiecare zi trata bolnavi si era laudat. Chiar si bolile,care pareau relativ noi ii erau de-a dreptul plictisitoare. Roscatul se intreba cum ajunsese sa suporte asa ceva. Trecusera cinci luni de cand se petrecuse tradarea aceea. Cinci luni in care nici nu se apropriase de livada sau se gandise la el. Acum parea fortat sa dezgroape trecutul pentru a scapa din monotonie. Cel mai rau era ca starea regelui era instabila, ceea ce-l forta sa faca lungi si plictisitoare vizite care il demoralizau complet. Nu stia ce se intampla cu el. Putea sa vindece o gramada de oameni si sa spuna dintr-o singura privire ce au, Insa daca era vorba de sentimentele proprii, pica imediat. A strans din pumn nervos. El trebuia sa fie cel mai bun in toate! Se simtea obligat fata de popor si rege sa nu-l lase pe printul acela nenorocit sa se urce pe tron. S-a foit nelinistit si s-a concentrat pe tratatele de medicina. Daca printul devenea rege, atunci el s-ar fi sinucis sau l-ar fi otravit. Nu! Nu putea sa se sinucida, fiindca statul ar ramane fara cea mai mare comoara a lui si ar fi fost guvernat de un tiran. Singura solutie era sa-l omoare personal pe rasfatatul acela cu coroana, chiar daca si-ar petrece toata viata in exil. A zambit in sinea sa. Nu puteau sa-l omoare, fiindca era un geniu. Stia ca nu se mai putea concentra, asa ca s-a ridicat usor si a iesit sa ia o gura de aer proaspat. Asta il ajuta in inlaturarea celor mai negre ganduri. S-a asezat pe pardoseala si a privit rasaritul. A oftat. Ziua deabia incepea, iar el nu mai dormise de trei zile datorita tratatelor care ii puteau da un indiciu in vindecarea imparatului. A dat cu pumnul in lemnul dur, retragandu-si imediat mana datorita durerii rezultate. Rana inca nu se vindecase si incepuse sa singereze din nou.Si-a lins sangele si a scos o rola de panza din kimono,infasurandu-si mana. Se simtea frustrat,nervos, plictisit si parasit, iar cauza era ascunsa bine. Asta il infuria. S-a ridicat rapid si a inceput sa alerge fara scop. Nu-I pasa daca o facea fara motiv, insa simtea nevoia sa se descarce pe ceva. Era numai vina sclavului acela care s-a folosit de el pentru…pentru ce? S-a oprit, dandu-si seama ca argintiul nu i-a cerut nimic. S-a gandit profund. Asta era! S-a folosit de slabiciunuile lui pentru a-l distruge! Sigur printul il angajase si il platise cu o suma frumusica pentru a anihila viitori dusmani. Dar de ce nu angajase un asasin? Poate voia sa-si vada dusmanii murind in chinuri groaznice, implorand mila si jurand supunere. Mintea lui fremata scandalizata. Daca tara ar fi pe mana unui sadic ca el, atunci totul era pierdut. Isi imagina deja anii de foamete si fata cruda a printului ranjind intr-o mare de aur si pietre pretioase. Dar cum arata printul? Nu-si amintea prea bine, insa isi imagina ca fata ii oglindea caracterul.
-Mda…hidos, desfigurat, cu o privire malefica, a mormait el mai mult pentru sine, asa trebuie sa arate!
Gongul de dimineata a inceput sa sune, chemandu-i pe toti la posturi. Karo se simtea ca si cum s-ar fi trezit cu fata la carceaf. A bombanit ceva indescifrabil, apoi a luat-o pe un culoar, grabindu-se spre spital. In fata cladirii sterse se aflau mai multi doctori. A zambit fortat.Erau o gloata amuzanta,formata din vindecatori batrani care se umflau in pene si cativa mai tineri care nu suportau comportamentul acela arogant, ajungandu-se la dueluri de cunostinte sau vorbe usturatoare. Roscatul a izbucnit in ras cand un doctor mai tanar, i-a dat cu un tratat despre acupunctura in cap sefului spitalului. Desigur, acest gest de enervare, insa amuzant pentru privitori, a dus la inca o ciocnire intre tabere. A oftat fericit. Intotdeauna el trebuia sa fie arbitrul. A inaintat maestuos, postandu-se in fata campului de batalie, urmarind curios si in acelasi timp enervat, pentru ca nu-i acordau importanta. A asteptat cateva minute, insa nimeni nu daduse vreun semn ca ar fi observat prezenta lui. Vazand asta, roscatul si-a dres zgomotos vocea, facandu-i pe celalti doctori sa se intoarca nedumeriti, unii chiar deranjati.
-Ma scuzati dragi colegi, dar noi nu ar trebuii sa salvam vietile celor suferinzi? A intrebat el amuzat. Cand si-au dat seama cine este persoana din fata lor, s-au alinitat respectuos si s-au inclinat.
-Ne pare rau Domnule, nu am vrut sa va deranjam mintea dumneavoastra stralucita! Au mormait ei, obijnuiti sa spuna aceste laude.Karo a zambit si le-a facut semn sa se opreasca si sa-l urmeze pentru a incepe sa trateze pacientii.
-Ne vom impartii in trei echipe. Vocea lui era monotona si poruncitoare. S-a dus la doctorii mai tineri pentru a le da sarcini.
-Voi va ocupati de persoanele care au pojar. Rugati-le pe asistente sa va aduca tonicele, sau iar o sa uitati? I-a mustrat el cu o fata care nu accepta nicio scuza. Doctorii s-au inclinat cu o privire supusa.
-Ne pare rau Domnule, n-o sa se mai repete! Au mormait ei.
-Asa sa fie! Incep sa cred ca ati luat examenul de stat pe pile si voi pornii o ancheta, iar daca banuielile mele sunt adevarate…
Le-a privit amenintator fetele speriate care tradau totul.
-Va asiguram ca le-am luat pe merit! Au spus ei in aparare, intimidati de amenintarile lui.
-Sper ca aveti dreptate. Spitalul nu are loc pentru doctori falsi! A spus el badjocoritor si s-a intors spre doctorii batrani, lasandu-i pe cei tineri sa inceapa tura. Le-a zambit si le-a batut calduros pe spate.
-Aici sunt vindecatorii adevarati! Nu ca puslamalele alea! A inceput sa rada,privindu-le uimirea.Si-a pus mainile in solduri.
-Stiu ca sunt cam de o varsa cu ei, dar am experienta! Ei deabia stiu lista tonicelor pentru boli! A oftat usor, vazand fetele intelegatoare ale doctorilor.
-Voi o sa aveti grija de fracturi si alte vatamari ale corpului. Eu o sa ma duc in zona de carantina. L-au privit socati si au inceput sa banguie ceva, nestiind cum sa-l opreasca.
-Domnule, va puteti imbolnavii! Dumneavoastra sunteti Medic Regal, nu aveti ce cauta acolo! Lasati-ne pe noi sa ne ocupam de asta! Karo i-a privit enervat.
-Ceea ce spun eu e litera de lege, s-a inteles?Acum nu mai stati ca momaile! Avem treaba! S-a intors,lasandu-i in aer. A oftat. Inca o zi plictisitoare, plina de reprosuri, vindecari si tensiune. Si-a pus un kimono alb ca laptele peste imbracamintea oficiala si a intrat in camera de carantina pentru a le trata trupurile si sufletele suferinde.
Nici nu stia ce-l asteapta…
:-"
![[Imagine: syred2_by_antonie15-d6tdkwx.gif]](http://fc04.deviantart.net/fs70/f/2013/311/7/b/syred2_by_antonie15-d6tdkwx.gif)
�Ashes to ashes. Dust to dust. We are nothing, but dust and to the dust we shall return.� Amen�