22-04-2011, 11:34 PM
Capitolul VII-Cosmarul continua
Sakura:
"Nu pot sa cred. Cel care m-a urmarit era baiatul din visul meu. Semana perfect cu el,cel putin din cat am reusit sa il vad atunci. Nici acum nu ii pot vedea fata. Are aceeasi gluga neagra. Imi intinde mana si ma ajuta sa ma ridic. Il privesc speriata in timp ce el zambeste. Doar atat pot vedea. Zambetul lui fermecator. Murmur speriata un "Multumesc" si vreau sa plec dar ma prinde de mana si ma trage dupa el. Nu ma tine strans. Pot fugi oricand dar mi-e prea frica. Daca se va intampla exact ca in visul meu. Doar ca acum e realitatea. Totul e prea ciudat ca sa fie doar o coincidenta. As vrea sa il intreb unde mergem si de ce m-a urmarit dar sunt prea speriata. Inima imi bate cu putere. Inghit in sec si ma las trasa de acest baiat misterios. Mana lui e atat de rece. Mii de fiori inghetati ma cuprind si imi vin in minte imagini terifiante cu ce se poate intampla. Ne oprim intr-un parc. Pare pustiu. Numai noi doi. Grozav! Ce ma enerveaza si mai tare e ca nu scoate nici un cuvant. Eu sunt prea speriata ca sa vorbesc dar el ce are? Ma duce pe o banca si isi da gluga jos. Parul rosu ca sangele ii mangaie obrajii albi si catifelati. Ochii violeti stralucesc ca doua pitre pretioase. Privirea lui blanda ma vrajeste si ma pierd in cele doua perle atat de frumoase,atat de calde. Sunt trezita de vocea lui absolut minunata si incerc sa inteleg ce imi spune."
-Esti bine frumoaso? "Imi zambeste cald si imi i-a mana. Dar cine e? Ce vrea de la mine?"
-D-da,dar cine esti? De ce m-ai urmarit?
-Eu sunt Mike. Te-am urmarit pentru ca am vazut ca sangerai si vroiam sa stiu ce ai patit si daca esti bine.
-Eu sunt bine. Nu am nimic,m-am taiat si bandajele nu mai rezistau. Atat. "L-am mintit destul de bine. Inca nu mi-am pierdut talentul la a ma preface. Chiar daca ranile alea sunt din vina lui."
-Aha. Dar acum imi spui si mie cum te cheama,te rog?
-Pai eu sunt Sakura,Sakura Haruno.
-Ma bucur sa te cunosc Sakura. Acum cred ca mai bine te-ai grabi. Bandajele tale sunt deja pline.
-O-ok. Multumesc ca m-ai ajutat si ...... ca ti-ai facut griji pentru mine. "Ma ridic de pe banca si incep sa alerg dar il aud pe Mike ca ma striga."
-Ne vom revedea curand Sakura! Fii sigura de asta. "Zambeste si apoi incepe sa rada. Oare ce vroia sa spuna? Nu mai conteaza. Ma bucur ca am scapat fara sa imi faca nimic. Ajung acasa si intru repede. Cred ca Kail inca nu s-a trezit. Alerg pe scari,intru in camera si ma indrept spre baie. Desfac bandajele si raman uimita. Sangele nu mai curgea acum si nici ranile nu se mai vedeau. Parca nici nu ar fi fost acolo. Ce se intampla? Privesc speriata in jurul meu. Nu mai inteleg nimic. Acum cateva minute sangele dadea pe-afara si acum nu mai e nimic,nici macar o cicatrice. Cred ca incep sa inebunesc. Deodata vad in buzunarul jachetei un biletel. Il iau si il privesc putin uimite. Mirosea puternic a zambile. Ii mangai usor marginile cu degetele mele fine si ma duc in camera. Ma asez pe pat si incep sa il citesc.
Buna frumoaso. Stiu ca acum trebuie sa fii uimita dar nu te speria. Iti voi explica totul cand ne vom revedea. Nu iti mai fa griji pentru rani. Dar tine-te bine papusa. Mai urmeaza cateva lucruri peste care trebuie sa treci. Poate ma consideri rau,un criminal. Dar eu sunt de partea ta. Visul de aseara nu e ceea ce pare. Asteapta-ma.
Deci chiar el a fost baiatul din vis. Dar....dar e de partea mea? Si ce a vrut sa spuna cu Mai urmeaza cateva lucruri peste care trebuie sa treci? Cosmarul nu se mai termina odata! Sunt atatea lucruri pe care nu le inteleg. Totul ma depaseste. Imi doresc sa fie Sasuke aici. Sa imi spuna ca totul va fi bine si sa ma tina in brate. Il iubesc atat de mult incat cu el as putea trece peste toate astea. Numai sa stiu ca ma iubeste. Dar astea sunt vise. El tine la mine doar ca la o sora. Eu nu sunt pentru el. Cred ca deja m-a uitat. In momente din-astea Kail mi-ar spune sa-mi ascult inima. Dar ce ar putea sa imi spuna inima acum? Offf. Gata cu gandurile. Toate intrebarile astea imi dau dureri de cap. Ma uit la ceas. E deja ora doua dupa-masa. Unde o fi Kail? Ma ridic de pe pat si cobor incet scarile. Ajung in living si nu vad nicio miscare. Ma duc in bucatarie. Nici aici nu e. Observ un mic bilet pe frigider si il iau in mana.
Scuze ca am plecat surioara dar ma chemat tata in New York. Se pare ca are nevoie de mine. Nu te teme ma voi intoarce in doua zile. Am incercat sa dau de tine dar ca de obicei nu raspunzi la telefon cand te sun. Te rog data viitoare raspunde si tu ca nu te doare mana. Ne vedem in doua zile. Incearca sa nu darami casa.
Acum chiar am ramas singura. Mi-a atat de frica sa stau singura dar ce as putea sa fac? Toti pritenii mei sunt plecati. Nu am la cine sa ma duc. Doua zile va trebui sa rezist singura. Sigur nu voi pati nimic. Ma duc in living si dau drumul la televizor. Las la un film. E destul de plictisior dar altceva nu am ce sa fac. Ma intind pe canapea si ochii mi se-nchid incet.
Sunt trezita de un ciocanit puternic. Ma ridic cu greu de pe canapea si ma duc la usa. Deschid si impietresc. Inima imi bate cu putere. Fiori reci pun stapanire pe tot corpul si privesc uimita la persoana din fata mea. Mi-a zis ca il voi revedea dar nu credeam ca va fi chiar atat de repede. Roscatul sta rezemat de usa si ma priveste amuzat de figura mea. Zambeste si imi face cu ochiul. Acum l-am putut observa mai bine. Avea gropite si zambetul lui era absolut adorabil.Vine tot mai aproape de mine. Buzele sale sunt la cativa milimetri de ale mele. Ii pot simti respiratia. In scurt timp buzele noastre se ating. Isi introduce limba in lacasul meu umed si exploreaza fiecare coltisor. Buzele sale sunt atat de fierbinti. Dar nu simt nimic. Chiar si asa ma simt atat de atrasa de el. Deschis ochii si imi pun mainile dupa gatul lui. Incep sa ma joc cu parul lui si el ma trage tot mai aproape. Adanceste sarutul. Mana lui imi mangaie spatele. Intrerupe sarutul dupa care ma priveste in ochi. Imi sopteste un "Imi pare rau" si ma saruta pasional. De data asta cu mai multa pofta. Parca nu mai vrea sa imi deie drumul dar in timp ce ma saruta simt o lama rece si ascutita cum imi strapunge abdomenul. Intrerup sarutul si privesc speriata la abdomenul meu. Sangele imi pata tricoul si durerea era insuportabila. Mike tine acelasi cutit plin de sange in mana si ma privea cum ma prabusesc fara vlaga la pamant. Tremur din toate incheieturile. O balta de sange ma inconjuara. Roscatul se apropie de mine si cu un ultim sarut imi fura sufletul. Ma priveste cum ma sting si rade satisfacut. Iar eu ma pierd in intuneric. Durerea e tot ce simt acum. Durere si tristete. Ochii mi se-nchid incet...pentru totdeauna.
-Aaaaaa! Ajutor! Nu vreu sa mor! "Ma uit speriata in jurul meu. Sunt din nou pe canapea. Nu din nou. Simt ca inebunesc. Dar stai putin. Ce e aiai? NU! Nu se poate. Nu poate fi adevarat!
Cam atat :-";)) Astept comentariile.:bye:
Sakura:
"Nu pot sa cred. Cel care m-a urmarit era baiatul din visul meu. Semana perfect cu el,cel putin din cat am reusit sa il vad atunci. Nici acum nu ii pot vedea fata. Are aceeasi gluga neagra. Imi intinde mana si ma ajuta sa ma ridic. Il privesc speriata in timp ce el zambeste. Doar atat pot vedea. Zambetul lui fermecator. Murmur speriata un "Multumesc" si vreau sa plec dar ma prinde de mana si ma trage dupa el. Nu ma tine strans. Pot fugi oricand dar mi-e prea frica. Daca se va intampla exact ca in visul meu. Doar ca acum e realitatea. Totul e prea ciudat ca sa fie doar o coincidenta. As vrea sa il intreb unde mergem si de ce m-a urmarit dar sunt prea speriata. Inima imi bate cu putere. Inghit in sec si ma las trasa de acest baiat misterios. Mana lui e atat de rece. Mii de fiori inghetati ma cuprind si imi vin in minte imagini terifiante cu ce se poate intampla. Ne oprim intr-un parc. Pare pustiu. Numai noi doi. Grozav! Ce ma enerveaza si mai tare e ca nu scoate nici un cuvant. Eu sunt prea speriata ca sa vorbesc dar el ce are? Ma duce pe o banca si isi da gluga jos. Parul rosu ca sangele ii mangaie obrajii albi si catifelati. Ochii violeti stralucesc ca doua pitre pretioase. Privirea lui blanda ma vrajeste si ma pierd in cele doua perle atat de frumoase,atat de calde. Sunt trezita de vocea lui absolut minunata si incerc sa inteleg ce imi spune."
-Esti bine frumoaso? "Imi zambeste cald si imi i-a mana. Dar cine e? Ce vrea de la mine?"
-D-da,dar cine esti? De ce m-ai urmarit?
-Eu sunt Mike. Te-am urmarit pentru ca am vazut ca sangerai si vroiam sa stiu ce ai patit si daca esti bine.
-Eu sunt bine. Nu am nimic,m-am taiat si bandajele nu mai rezistau. Atat. "L-am mintit destul de bine. Inca nu mi-am pierdut talentul la a ma preface. Chiar daca ranile alea sunt din vina lui."
-Aha. Dar acum imi spui si mie cum te cheama,te rog?
-Pai eu sunt Sakura,Sakura Haruno.
-Ma bucur sa te cunosc Sakura. Acum cred ca mai bine te-ai grabi. Bandajele tale sunt deja pline.
-O-ok. Multumesc ca m-ai ajutat si ...... ca ti-ai facut griji pentru mine. "Ma ridic de pe banca si incep sa alerg dar il aud pe Mike ca ma striga."
-Ne vom revedea curand Sakura! Fii sigura de asta. "Zambeste si apoi incepe sa rada. Oare ce vroia sa spuna? Nu mai conteaza. Ma bucur ca am scapat fara sa imi faca nimic. Ajung acasa si intru repede. Cred ca Kail inca nu s-a trezit. Alerg pe scari,intru in camera si ma indrept spre baie. Desfac bandajele si raman uimita. Sangele nu mai curgea acum si nici ranile nu se mai vedeau. Parca nici nu ar fi fost acolo. Ce se intampla? Privesc speriata in jurul meu. Nu mai inteleg nimic. Acum cateva minute sangele dadea pe-afara si acum nu mai e nimic,nici macar o cicatrice. Cred ca incep sa inebunesc. Deodata vad in buzunarul jachetei un biletel. Il iau si il privesc putin uimite. Mirosea puternic a zambile. Ii mangai usor marginile cu degetele mele fine si ma duc in camera. Ma asez pe pat si incep sa il citesc.
Buna frumoaso. Stiu ca acum trebuie sa fii uimita dar nu te speria. Iti voi explica totul cand ne vom revedea. Nu iti mai fa griji pentru rani. Dar tine-te bine papusa. Mai urmeaza cateva lucruri peste care trebuie sa treci. Poate ma consideri rau,un criminal. Dar eu sunt de partea ta. Visul de aseara nu e ceea ce pare. Asteapta-ma.
Deci chiar el a fost baiatul din vis. Dar....dar e de partea mea? Si ce a vrut sa spuna cu Mai urmeaza cateva lucruri peste care trebuie sa treci? Cosmarul nu se mai termina odata! Sunt atatea lucruri pe care nu le inteleg. Totul ma depaseste. Imi doresc sa fie Sasuke aici. Sa imi spuna ca totul va fi bine si sa ma tina in brate. Il iubesc atat de mult incat cu el as putea trece peste toate astea. Numai sa stiu ca ma iubeste. Dar astea sunt vise. El tine la mine doar ca la o sora. Eu nu sunt pentru el. Cred ca deja m-a uitat. In momente din-astea Kail mi-ar spune sa-mi ascult inima. Dar ce ar putea sa imi spuna inima acum? Offf. Gata cu gandurile. Toate intrebarile astea imi dau dureri de cap. Ma uit la ceas. E deja ora doua dupa-masa. Unde o fi Kail? Ma ridic de pe pat si cobor incet scarile. Ajung in living si nu vad nicio miscare. Ma duc in bucatarie. Nici aici nu e. Observ un mic bilet pe frigider si il iau in mana.
Scuze ca am plecat surioara dar ma chemat tata in New York. Se pare ca are nevoie de mine. Nu te teme ma voi intoarce in doua zile. Am incercat sa dau de tine dar ca de obicei nu raspunzi la telefon cand te sun. Te rog data viitoare raspunde si tu ca nu te doare mana. Ne vedem in doua zile. Incearca sa nu darami casa.
Acum chiar am ramas singura. Mi-a atat de frica sa stau singura dar ce as putea sa fac? Toti pritenii mei sunt plecati. Nu am la cine sa ma duc. Doua zile va trebui sa rezist singura. Sigur nu voi pati nimic. Ma duc in living si dau drumul la televizor. Las la un film. E destul de plictisior dar altceva nu am ce sa fac. Ma intind pe canapea si ochii mi se-nchid incet.
Sunt trezita de un ciocanit puternic. Ma ridic cu greu de pe canapea si ma duc la usa. Deschid si impietresc. Inima imi bate cu putere. Fiori reci pun stapanire pe tot corpul si privesc uimita la persoana din fata mea. Mi-a zis ca il voi revedea dar nu credeam ca va fi chiar atat de repede. Roscatul sta rezemat de usa si ma priveste amuzat de figura mea. Zambeste si imi face cu ochiul. Acum l-am putut observa mai bine. Avea gropite si zambetul lui era absolut adorabil.Vine tot mai aproape de mine. Buzele sale sunt la cativa milimetri de ale mele. Ii pot simti respiratia. In scurt timp buzele noastre se ating. Isi introduce limba in lacasul meu umed si exploreaza fiecare coltisor. Buzele sale sunt atat de fierbinti. Dar nu simt nimic. Chiar si asa ma simt atat de atrasa de el. Deschis ochii si imi pun mainile dupa gatul lui. Incep sa ma joc cu parul lui si el ma trage tot mai aproape. Adanceste sarutul. Mana lui imi mangaie spatele. Intrerupe sarutul dupa care ma priveste in ochi. Imi sopteste un "Imi pare rau" si ma saruta pasional. De data asta cu mai multa pofta. Parca nu mai vrea sa imi deie drumul dar in timp ce ma saruta simt o lama rece si ascutita cum imi strapunge abdomenul. Intrerup sarutul si privesc speriata la abdomenul meu. Sangele imi pata tricoul si durerea era insuportabila. Mike tine acelasi cutit plin de sange in mana si ma privea cum ma prabusesc fara vlaga la pamant. Tremur din toate incheieturile. O balta de sange ma inconjuara. Roscatul se apropie de mine si cu un ultim sarut imi fura sufletul. Ma priveste cum ma sting si rade satisfacut. Iar eu ma pierd in intuneric. Durerea e tot ce simt acum. Durere si tristete. Ochii mi se-nchid incet...pentru totdeauna.
-Aaaaaa! Ajutor! Nu vreu sa mor! "Ma uit speriata in jurul meu. Sunt din nou pe canapea. Nu din nou. Simt ca inebunesc. Dar stai putin. Ce e aiai? NU! Nu se poate. Nu poate fi adevarat!
Cam atat :-";)) Astept comentariile.:bye:
Iubirea e asemenea unui trandafir... Prima data te vrajeste cu frumusetea si delicatetea sa apoi te inteapa si iti lasa rani adanci.
Cel Mai Dureros Mod De A`ti Fi Dor De Cineva E Sa Stai Chiar Langa El, Stiind Ca Nu Il Poti Avea...
Apusul lasa in urma o amintire, rasaritul aduce o speranta... Intre apus si rasarit sunt ore fara viata
Prietenia este un ocean pe care multi vor sa-l treaca dar pana la mal majoritatea se ineaca.