[romance / comedy] Pasii spre inima inima ta

[hiimera]

Aww fetelor OwO, va multumesc din suflet pentru comm, sunteti asa de dulcii. :X:X
Chiar nu ama steptam, se pare ca am schimbat din nou numele, insa acesta are sa fie definitiv, ca sa stiti. ;)
Deci din nou un capitol esuat, dar am de gand ca urmatorul sa-l scriu cum se cuvine, nu ca si un copil care a terminat clasa a 5-a. :))
M-am saturat de una semenea limbaj, eu deobicei mai scriu si dupa cum am simt, iar in zilele aceastea .. nu stiu am fost cam aiurita, am avut si multe pe cap [desigur toate legate de scoala.. pai nu se putea.]
Tin sa va anunt, ca acest capitol este corectat partial, nu am reusit sa-l termin de corectat, insa sper ca maine sa revin cu editul, ca acum sunt prea obosita. >o<
Sper sa va palca, dar sa stiti, chiar vreu sa schimb umpic stilul meu de a descrie .
Sper sa va placa. >:D<

Capitolul 5

- Date de pe mine, nebunule ! Am strigat eu cu toata gura, imi simteam obrajii infierbantati, iar el sub nici o forma nu mi-a respectat dorinta. Isi apropiat si mai mult chipul de al meu, chiar nu vedea ca nu suport un asemenea gest. Ce dorea sa demonstreze ? Am incercat sa-l opresc, insa mi-a imobilizat mainile deasupra capului.
Se uita la mine, iar eu la el, ma incruntasem si tipam ca sa-mi dea drumul. Nu doream sa fac un “show”, insa el chiar o cerea. Ma analiza din cap pana in picioare, imi simteam fiecare particica a corpului violata de privirea lui albastra si stralucitoare.
Simteam cum ard, dar nu stiam de ce, nu mi se mai intamplase una ca asta niciodata, in viata mea. Ma miscam in toate partile, numai ca sa ma eliberez, dar nu reuseam.
Deodata i-am simtit respiratia pe gatul meu, m-am speriat, m-am panicat aproape ca imi venea sa plang. Nu doream, nu ceream sa mi se intample una ca asta, dupa cate am indurat cu fostii mei iubiti, mi-a ajuns pana la cap.
- Lasa-ma ! Am strigat eu, simteam ca nu mai pot sa-mi tin lacrimile, dar nu doream sa atrag atentia nimanui caci nu eram genul de persoana care sa se planga din orice, insa el ma facea sa-mi pierd mintile. Inima batea mai rau ca un ceas cu bomba, iar in orice clipa ar fi putut sa explodeze. Te rog, inceteaza.., am spus eu muscandu-mi buza de jos, nu vreu... lasama esti un netrebnic.
Dupa ce am rostit aceste cuvinte pe gura, blondul imediat s-a dat la o parte si mi-a facut loc sa trec. Deja uitasem de cartile care erau insirate pe masa, uitasem de tot, mintea mea era incetosata, ce doream acum era sa ma odihnesc si sa uit de tot ce se petrecuse.
Aveam nevoie de cineva, caruia sa-i impartasesc suferintele, zbuciumele mele sufletesti, iar singura persoana in care puteam avea incredere era Jeniffer.
Insa ceasul indica o ora tarzie cu siguranta dormea saraca fata. Dar chiar si asa am indraznit sa o sun, nu aveam de gand sa vorbesc prea mult cu ea.
Am luat mobilul de pe birou si am format numarul, apoi am apelat si am asteptat pana cand aceasta mi-a raspuns.
- Buna Shizuki, ce faci ? Si stai calma, chiar nu am deranjezi, acum jucam carti cu tata, imi spune ea pe un ton vesel, iar eu ii stric seara cu vocea mea ragusita si trista. Doar cand m-a auzit s-a oprit din orice miscare ca sa ma asculte. I-am povestit totul, iar ea ca prin minune mi-a spus ca totul are sa fie bine si ca nu trebui sa imi stric ziua doar pentru ca blondul acela joaca feste.
Cu adevarat are dreptate, eu nu sunt asa, mereu am trecut singura chiar si prin cele mai grele momente pe care viata mi le-a oferit. Nu trebuia sa ma injosesc in faţa unui baiat, pe care il cunosc doar de doua zile.
Si ce daca arata bine, pe interior e tot un pervers si un insensibil ca toti ceilalti baieti de aici. Nu are mai nimic special faţa de restul baietilor de la scoala.
Era tarziu asa ca nu am mai lungit vorbaria si am inchis repede mobilul, l-am lasat pe noptiera si apoi m-am varat in pat, acoperindu-ma pana la umeri. Ma simteam mult mai bine, datorita lui Jen chiar imi era alaturi si prieteniia noastra evolua in fiecare zi pe care noi o traiam impreuna.
Nu am de ce sa ma tem, cu o asemenea prietena sunt sigura ca am sa trec si muntii si apele de una singura, dar si ajutata de ea.
Am inchis ochii, iar zambetul mi-a reaparut pe chip din nou, ma simteam umpic mai bine, chiar daca gandu-l mi-l fura tot blondul, care acum sigur radea de mine.

**

Ceasul suna a prostul, l-am lovit zdravan cu pumnul si l-am si stricat de tot, din nou trebuia sa dau bani pe un ceas, de parca tineam cont eu de timpul pe care il pierdem. M-am ridicat in fund, mi-am ciufulit parul albastru ce cadea inchalcit pe spate, iar apoi m-am indreptat spre baie, desigur m-am si impiedicat de o foaie de hartie.
Cand am ridicat-o si m-am uitat la ea, aveam tema de la biologie scrisa.
Trebuia sa facem niste hibridari.
- Ce interesant , de parca am eu nevoie de astea la viata mea, am spus eu maraind printre dinti, in timp ce radem in drumul meu spre baie. Dar proasta de mine uita-se ca aceste lucruri sunt esentiale in viata oricarui organism viu, eucariot.
Rutina mea zilnica in baie mi-am terminat-o in graba caci din nou aveam sa intarzii la scoala. Iar dormisem ca nesimtita pe la doua noaptea si iar a trebuit sa asist la concertele pisicilor de pe garduri, de parca jucam in filmele de comedie.
De data acesta mi-am fixat privirea in oglinda din camera mea care era asa de mare, vedeam jumatate din incapere. Mi-am invartit intreg parul in toate partile pana cand m-am hotarat sa mi-l prind partial la spate, dar nu pe tot, pe restul lasandu-l sa cada in jos pe spate.
Vestimentatia era una simpla, afara nu era asa de racoare, deci aveam din ce sa aleg.
O bluza lunga pana la fund asemanatoare unei rochite, galbene cu cateva floricele albe imprimte pe ea,avand manecile trei sperturi, o pereche de blugi albastrii deschisi sumesi umpic la calcaie, iar deasupra mi-am luat un pullover cu gluga deschis la fermoar de culoare albatru amestecat cu mov deschis, nu prea asortat, insa m-am decis sa nu ma fac nici “frumoasa din padurea adormita”. Iar in picioare o pereche de adidasi. Mi-am aruncat cartile in rucsac si am coborat jos, din restaurant am luat de la masa unor clienti o paine , am unso cu gem si apoi am plecat topaind fericita pe drum.
Nici de data aceasta nu aveam de gand sa iau autobuzul scolii, de ce sa ma complic cu toti acei copii. Se auzea de la un kilometru cum tipau si zbierau, saracul sofer sigur lua multe calmante, ce noroc ca nu vreu sa ma fac unul, dar vreu sa-mi iau carnetul de conducere. Din nou ironica cu mine insumi.
Pe drum cand eram in statia din metrou, chiar inainte sa urc am observat o fata care era abuzata de cativa baieti. Nu ii dadeau pace, de cand intrasem eu in aria aceea, numai pe ea o auzeam cum ii ruga sa o lasa in pace, sau pe ei cum ii faceau avansuri.
Eram satula pana in cap de ipocriti ca ei, chiar nu stiau semnificatia cuvantului “nu”, Doamne cautati in dictionar baieti, nu e scumpa intrarea la biblioteca daca acasa nu aveti DEX.
Am renuntat de dragul acelei fete, trebuia sa o scoata cineva din harababura aia si cine era mai potrivit pentru asemenea situatie, normal ca eu. M-am uitat la metrou cum a disparut treptat din faţa ochilor mei, cati oameni era prezenti si cati migrau, dar nimeni nu s-a obosit, macar pentru o clipa sa-i ia la rost pe huliganii aceia.
Cu pasi mari m-am apropiat de ei, l-am lovit pe spate cu degetul pe unul dintre ei, iar cand s-a intors la mine l-am intrebat:
- Esti prost sau faci pe prostul ? Tu nu vezi ca domnisoara nu are ce discuta cu o matahala ca tine, mai ales cu amici tai aerieni si fantezistici.
- Asculta aici pustoaico, avem treaba de rezolvat, nu te baga.., imi spune el incercand sa ma apuce de umar, insa ii barez miscare cu palma si apoi il trantesc la pamant. Ceilalti raman uimiti, insa nu ezita de a-si salva liderul, dar toti se aleg cu o bataie zdravana din partea mea. Dupa ce imi scutur palmele, imi i-au la revedere de la fata si ma grabesc in fuga spre scoala, chiar daca stiam ca am sa intarzii cateva minute.
Cand in sfarsit am ajuns si eu in campus, am fost intampinata de catre “marea printesa a scolii”, Amanda, care se tot lauda de una singura pe acolo. Cand am vrut sa trec si sa intru pe usa in scoala, aceasta s-a pus in faţa mea. Mai rau am intarata, asa ca am calcat-o zdravan pe picior si apoi cand am auzit ca sranceta de durere, mi-am facut aparitia pe hol si am plecat zambind spre etajul unu, unde se afla clasa noastra.
Normal ca ceilalti nu s-au putu abtine de a nu rade de aceea faza. Nici nu m-am asezat bine, iar cand profesoara a intrat in clasa, Amanda a si sarit la ea cu lacrimi de crocodil, spunandu-i ca am calcat-o intentionat pe picior.
Am ripostat, ridicandu-ma in picioare, nici nu mi-a mai trecut prin cap cum m-am adresat profesoare, iar ea mi-a aratat pe unde se alfa iesirea. Amanda zambea ca si o scorpie, dar avea sa mi-o plateasca cu varf si indesat. Nici nu am apucat sa o salut pe Jeniffer, trist dar adevarat.
Nu imi ajunsese seara trecuta,a cum trebuia sa indur toate fasoanele lui Amanda, impreuna si cu ceilalti colegii ai mei, sau cu alte persoane necunoscute din scoala.
Inca o zi in care aveam sa stau afara si sa admir natura cum se transforma, copacii erau desfrunziti, aerul se simtea umpic mai racoros. Nimic nou, inca o zi obisnuita din viata mea, insa niciodata nu stii ce poate sa te loveasca.
O plimbarica mica am facut, m-am invartit in jurul scolii, dar ce mi-a atras atentia cel mai mult a fost ca l-am vazut pe blond impreuna cu gasca lui si se parea ca radeau, mi-am auzit si numele.
Cu siguranta nemernicul le-a povestit de seara trecuta, iar aveam sa ma fac de ras si sa-mi creez o reputatie de toate visele, chiar nu putea si el sa se abtina macar pentru o zi.
Cand m-a observat mi-a zambit strengareste, asa cum face el deobicei si apoi s-a ridicat de pe balustrade si s-a aporpiat de mine, incercand sa ma tinga.
Insa i-am respins gestul, eram suparata asa ca privirea mi-am intors-o in alta parte.
- Esti un nemernic, ipocrit si nesimtit, chiar nu poti tine si tu un secret, trebuie tu sa mergi si sa povestesti la toti ce faci. Am strigat eu la el suparata, insa chiar nu mai gandeam, nervii pusesera stapanire pe mine, trebuia sa ma descarc cumva.
- Stai, spun el oprindu-ma, nu intelegi..., insa nu aapucat sa spuna totul fiindca eu deja ii dadusem un pumn in faţa, iar din cauza emotiilor am fugit.