O ultima lacrima de sange pe o petala de trandafir

[MooN.]

Multumesc mult pentru comentarii. Deci am venit cu nextul mai repede decat as fi vrut, dar mno ce sa ii fac... inspiratia asta m-a batut la cap. Am incercat sa tin cont de ce mi-at spus. Sper sa va placa. Lecutara Placuta!

Capitolul doi – Doar lacrimi reci

Lady este trantita pe jos, iar eu peste ea. Ma vede, iar ochii ei devin rosii de furie. Ma impinge cu toata forta ei si se ridica. Ochii ii exprima dor nervozitate, iar corpul ei incepe sa tremure in timp ce striga la mine. I se vad venele pe gat, ah ce imagine neplacuta. Murmur un simplu „imi pare rau”, iar ea ma trimite in camera mea. Urc sacarile in viteza, cui ii pasa daca mor? Nu am nimic de pierdut. Ajunsa in micuta mea camera ma schimb si ies. Ii salut politicos pe stapanii case, acesti multumindu-se sa-mi fac semn din cap. Cu pasi mici ma indrept spre liceu. Strada este pustie, iar pe trotuar umblu singura. Imi este dor de acea aglomeratie prin care trebuia sa ma zbat pentru a trece, macar atunci ma simteam in siguranta, dar se pare ca nu si astazi. Oamenii prefera sa vina cu masina la liceu. Picaturile de ploaie se astern peste pamantul inca inzapezit. Un peisaj atat de monoton. Din cand in cand cate o masina trece pe langa mine, mai sa ma ude, dar nu ar mai conta si asa ploaia asta m-a udat pana la piele. Intru pe o alee pustie. Golani. Doar golanii isi mai fac veacul pe acolo. Si eu pasesc linistita printre ei. Ar trebui sa tremur, sa incetinesc, iar apoi sa fac cale intoarsa si sa incep sa fug. Scurtatura mea spre liceu. Golanii astia incercau sa flirteze cu mine complimentandu-ma. Ies usor de pe alee inaintand in spre liceu. Intru in curte, iar in fata mea se afla o cladire de patru etaje, de culoare alba, iar din loc in loc peretii sunt mancati de timp. Nu este un liceu foarte renumit, si nu trebuie sa intre doar copii de bani gata, dar asa ceva nu se intampla in liceul asta. Curtea este plina de verdeata, vara. Acum copacii sunt inghetati, iar zapada sta comod pe crengile lor. Iarba verde este acoperita de un strat gros de zapada. Curtea este goala. Tota lumea se adaposteste de ploaie in clasa. Trec nepasatoare prin curte si intru in giganta cladire. Peretii sunt albi, din colt in colt se mai observa pete de mucegai. Scarile sunt facute din beton, iar balustrada dintr-un plastic mai mai sa iasa afara. Urc pana la etajul doi si intru in prima clasa. Toata clasa se intoarce spre mine. Nu le dau atentie si ma asez in banca mea. O banca roasa de timp. Asa sunt toate. Ora incepe, iar eu sunt ascultata ca deobicei.
- Ada DeRose la tabla.
Profesoara de mate este cea mai severa, dupa cate spun colegi. Dar nici nu se compara cu monstrul pe care il numesc cu dezgust tata. Imi scriu exercitiul, il rozelv dupa care plec in banca. Inca un zece adaugat la colectia mea, dar nu ii pasa nimanui. Macar de le-ar pasa ca iau numai note excelente si nu ii dezamagesc niciodata. Orele au decurs normal. Este deja ora patru. Imi strang lucrurile si ma grabesc acasa. Duke ajunge pe la cinci, iar masa nu cred ca o face Lady. Incep sa alerg ca o nebuna pe strada. Oricat de multa rezistenta as avea pana la urma tot voi obosii. Grabesc viteza, chiar nu imi pasa daca imi nenorocesc picioarele, trebuie sa ajung cat mai repede altfel voi regreta amarnic. Mai lovesc niste oamni, dar nu imi pasa. Acestia tipa dupa mine, alti injurandu-ma, dar cui ii pasa. Daca ar fi si ei in situatia mea, sunt sigura ca ar face exact la fel. Sunt la ultima suta de metri cand il lovesc pe un baiat. Vreau sa fag mai departe doar mai am atat de putin, dar ma prinde de incheietura mainii drepte. Ma calmez si ma intorc cu fata la el.
- Da-mi drumul, daca nu vrei sa te doara! I-am spus calm, dar in acelasi timp amenintator.
- Doar daca iti ceri scuze! Foloseste acelsi ton, iar stransoare lui devine din ce in ce mai puternica.
Ce bine am nimerit si eu, un baiat cu tupeu. Cata putere are il pot asemana doar cu Duke, dar in spre deosebire de el acesta are ochii calzi, asteptand un simplu cuvant din partea mea. Nu am timp sa ii mai spun, iar el observa ca vreau sa plec si totusi pune din ce in ce mai multa forta in stransoarea asta facandu-ma sa scot un scasnet de durere. Nu mai rezist asa ca i-am taiat stransoarea cu katana mainii stangi. Acesta a cedat repede, iar eu am continuat sa alerg. Ah, este prea tarziu. Masina lui este deja aici. Am sa o incurc rau de tot. Nici nu vreau sa imi imaginez ce imi va face. Doar daca Lady nu m-a salvat si a pregatit ea masa. Nu are cum. Intru in casa si sunt trantita pe jos. Simt o usturime pe obrazul stang. Din nou acea lovitura. Rana inca nu s-a vindecat, iar acum este si mai rau. Lui chiar nu ii pasa ca ma raneste? Chiar nu ii pasa ca sunt fica lui? De ce a trebuit sa dau si de tipul ala? Este numai vina lui, iar eu suport consecintele, dar oare nu sunt si eu vinovata? Poate trebuia sa imi cer scuze. Acum nu mai are nici un rost cateva cuvinte nu vor putea da timpul inapoi. Lacrimile imi ineaca fata. Imi ridic capul, dar a disparut. Cred ca am scapat, ma ridic si vreau sa fug, dar ma prinde de par si ma izbeste puternic de perete. Spatele mi s-a arcuit imediat. O durere insuportabila pune stapanire pe mine. Mainile mi le tine strans deasupra capului. Se apropie din nou prea mult. Mi se face frica.
- Te rog, lasa-ma de data asta! Iti promit ca nu se v-a mai repeta! I-am spus, nu cred ca intelese mare lucru. Suspinele si lacrimile imi inecau pana si vocea.
- Minciuni aruncate-n vant! Esti doar o mincinoasa. Rosteste aceste cuvinte cu dispret.
Se poate citi pe fata lui ca este incredibil de nervos. Iar cand este nervos face urat, acum chiar ca am incurcat-o. Doamne ajuta-ma! Incepe sa ma loveasca cu pumnul in stomac, da cu picioarele, iar eu ma prabusesc pe jos, acesta neincetand sa ma lovesca cu toata puterea pe care o are in acest corp de zeu. Loviturile lui brutale imi invinetesc fiecare particica a corpului. Sangele curge neincetat de pe corpul meu. Vanatai peste vanatai. Cand se va sfarsi acest cosmar? Pana la urma cand intr-o balta de sange, respirand cu greu. Poate acum se va termina totul, iar eu voi putea insfarsit sa ma linistesc!

P.S. as dori cat mai multe critici :D