Sarutul trandafirului [ YAOI ]

[Hasamy lost vampire]

M-am intors cu continuarea. Sper sa va placa!

Capitolul VI

Vanatorul

-Trebuie sa plec! vorbi Kaoru. Ne vedem maine. Am ceva urgent de facut.
-Si ce anume e asa de urgent? intreba prietenul lui.
-Ma duc la '' prietenul '' meu care spuneai ca este gay.
-Ce glumet esti!
Kaoru se indeparta, pornind usor spre casa.
Trecand din nou pe langa casa doamnei Takamura, un Lamburghini cenusiu era parcat in curte. Baiatul ramase mut de uimire deoarece nu vazuse masina aceea pana acum.
Ajuns in fata casei lui, apasa pe cleanta. O serie de voci se auzeau slabe de undeva din sufragerie. Facu un pas inainte, isi lasa adidasii intr-o parte si vru sa mearga inainte, dar observa doua perechi de pantofi necunoscuti: una de dama si una de barbat.
Porni pe holul ingust si o lua la stanga, auzind ca vocile erau din ce in ce mai puternica.
Deschise usa sufrageriei si vazu un barbat si o femeie stand pe canapea, era Jung Ji- Hoon, fiul doamnei Takamura si sotia acestuia.
Auzind pasi in urma lui, Jung Ji-Hoon isi intoarse capul si il privi mirat pe cel care tocmai intra in camera. Aproape ca nu-l mai recunoscuse pe acel Kaoru de acum noua ani. Era o schimbare pe care nu se astepta sa o vada la acel baietel cu privirea nevinovata si atat de rusinos cu toti din jurul lui. Ochii aceia. Se simtea parca fermecat de persoana care ii statea inainte, de purtarea lui eleganta si de trupul lui binefacut.
-Dragul meu, esti bine? il intreba sotia lui de alaturi.
Acesta se intoarse, raspunzandu-i:
-Da! Doar ma gandeam cat de mult s-a schimbat vecinul nostru. E de nerecunoscut.
Kaoru nu mai stia ce sa spuna. Cine era oare strainul care il privea de pe canapea?
Mama lui se apropie de el, trezindu-l la realitate.
-Kaoru, ce ai patit? Nu iti mai aduci aminte de Jung Ji-Hoon?
-Kaoru! exclama bucuros barbatul. Ce bine e sa te revad. Cat ai crescut in noua ani! Esti mai matur decat ma asteptam sa te vad.
Brunetul il privi nedumerit. Nu isi putea da seama cine e acel barbat care ii vorbea.
Vazand ca baiatul nu reactioneaza, mama lui ii invita pe toti la masa.
Jung Ji-Hoon le povesti despre cum o cunoscuse pe sotia lui, prima lor intalnire si nunta. Kaoru, desi parea atent, se gandea mereu la Natsuhi. Se imagina la prima lor intalnire si se intreba cum e sa iubesti cu adevarat pe cineva. Se visa sarutandu-l, Natsuhi mangaindu-i parul, simtindu-l aproape, iar buzele lui atingandu-i pielea gatului. Kaoru era in lumea lui, o lume plina de fantezie si placere.
-Kaoru, tu ai iubita? intreba Jung.
Baiatul nu il auzi. Inca visa cu ochii deschisi. In mintea lui, Natsuhi il privea cu dragoste si in cele din urma, intreba:
"- Kaoru, vrei sa fi iubitul meu? "
-Da! raspunse el cu voce tare.
Toti il priveau mirati. Brunetul se uita cand la invitati, cand la parintii lui, neintelegand ce se intampla.
Atunci mama lui striga speriata:
-Cum? Tie iti plac barbatii?
Jung ii arunca un zambet plin de intelesuri ascunse. Stia lucruri pe care ceilalti nici nu le banuiau. Avusese si el cateva aventuri interzise cu persoane nepotrivite, dar totul face parte din trecut, dintr-o viata pe care o lasase in urma pentru a se casatorii cu Kotori, actuala sotie.
Dandu-si seama de ceea ce spusese, baiatul se apara:
-Nu am spus ca imi plac barbatii. Nu e ceea ce pare. Eu doar visam cu ochii deschisi.
-Visai cu barbati? se rasti tatal lui la el.
-Nu, sigur ca nu! Eu? Tata, tu nu ma cunosti? Nu as face asa ceva niciodata. Nu sunt genul de baiat care sa se indragosteasca de barbati.
-Am auzit destul! Treci imediat in camera ta! striga tatal si mai infuriat.
Baiatul se ridica de la masa si porni pe scari in sus, bombanind. Nimeni nu il credea. Nimeni nu ii asculta pareea si il tratau ca pe un copil, desi el avea optsprezece ani. Se simtea revoltat, dar furia ii scazu treptat cand se gandea la Natsuhi.
Ajuns in camera lui, se tranti pe pat. Dupa cateva minute, usa se deschise. Kaoru isi intoarse capul si il vazu pe Jung intrand in camera, inchizand discret usa dupa el. Se apropie de marginea patului, vrand sa vorbeasca, dar baiatul i-o lua inainte.
-Ce cauti aici? Baia e imediat dupa camera mea.
-Nu cautam baia, ci pe tine. Am ceva de rezolvat inainte de a pleca din nou. M-am abtinut prea mult si am mare nevoie de tine ... de sangele tau.
Auzind ultimele cuvinte ale barbatului, se sperie, vrand sa sara din pat. Dar Jung se si arunca peste el, cu acelasi zambet diabolic pe chip. Ii prinse incheieturile mainilor, ducandu-le deasupra capului. Ii adulmeca aroma imbietoare a sangelui proapsat, atingandu-i gatul cu varful limbii.
-Ce faci? vorbi inspaimantat baiatul, zbatandu-se ca un soarece in cursa.
-Ceea ce trebuie! Ceea ce am fost obligat sa aman timp de 200 de ani, inca inainte de Chris.
Baiatul, desi nu intelese, acel nume ii parea atat de familiar.
-De ce eu?
-Pentru ca acel Keito mi-a dat destule batai de cap, atat in trecut, cat si in prezent. A venit timpul sa-mi iau ceea ce imi aprtine si tu esti trofeul care va completa colectia.
-Keito?
-Da! Te-am urmarit inca de la varsta de doisprezece ani. Stiu ce faci in fiecare zi, stiu unde mergi si cand. Doar am asteptat momentul potrivit pentru a actiona.
Isi deschise fermoarul pantalonilor, vrand sa il invete pe baiat o lectie pe care nu o va uita niciodata.
Kaoru se sperie cand mana barbatului ii aluneca pe piept in jos, coborand pana la nivelul fermoarului. Inima incepu sa-i bata cu putere, in timp ce Jung deschise singurul nasture care il oprea sa ajunga la locul dorit.
-Stai! se auzi o voce din spatele lui.
Jung isi intoarse capul si ii vazu pe Natsuhi si Saisei in dreptul usii.
-Voi de unde ati mai aparut? le striga el celor doi.
-Jung, lasa baiatul in pace! Nu e jucaria ta! vorbi Natsuhi.
-Oh! Se pare ca ti la acest baiat. Atunci nu te superi daca fac asta!
Isi aseza mana pe zona inerzisa, masand usor. Baiatul scoase un geamat scurt, lasandu-si capul pe spate.
-Jung, opreste-te! Nu vezi ca il chinui? interveni si Saisei.
-Nu imi spui tu ce sa fac! Eu hatarasc cand ma opresc si cand nu.
O lacrima sarata aluneca usor pe obrazul lui Kaoru. Acest lucru ii inmuie sufletu lui Natsuhi si barbatul deveni din ce in ce mai nervos.
-Ia-ti labele de pe el! striga acesta.
-Ha! Cine ma opreste?
-Eu!
Spunand asta, Natsuhi se napusti asupra lui, aruncandu-l intr-o parte. Saisei alerga imediat spre Kaoru, verificand daca e in regula.
In timp ce Natsuhi si Jung se rostogoleau pe podea, Saisei il lua pe baiat de pe pat.
-Totul va fi bine acum! vorbi acesta, stergandu-i lacrima de pe obraz.
Intre timp, Jung il impinse in perete pe barbat, care scoase un strigat scurt de durere. Isi mangaie spatele, privindu-l pe oponent cum se ridica.
-Cu puterea lui Hades, invoc fortele intunecate ale Infernului! striga Jung, ridicand mainile in aer.
dra inelul nu reactiona. Repeta incantatia, dar avu acelasi rezultata.
-Esti terminat, Vanatorule! exclama Natsuhi suparat.