Deci, m'am gandit sa pun si eu cel mai nou fic al meu, si sper ca pe acesta il pot scrie pana la capat! Dupa ce uil citit astept critici sincere si sfaturi daca este nevoie... Chu :*
[center]LOST REMEMBER
PROLOG[/center]
Este nopate, sau poate este zi. Nici eu nu mai stiu. Stiu doar ca in jurul meu este un intuneric de nedescris caruia nu'i pot rezista. Unde ma aflu oare? Privesc pierdut in jurul si tot ce vad este un vid intunecat. Acest purtagoriu este de nesuportat. Focurile iadului se imbina cu frigurile mortii, iar trupul meu este cuprins de spasme puternice ce ma fac sa'mi pierd mintile. Incerc sa deschid ochii dar tot ce fac este sa ma obosesc si mai tare. Stiu prea bine ca as putea sa cedez si sa las intunericul sa ma absoarba cu totul. Dar dacacedez, oare fac bine? Nu pentru ca am motive bine intemeiate pentru a trai. Dintr'o data mintea incetosata isi aminti de singura persoana care nu merita singuratatea. Micuta Angelique, care ma astepta acolo sa revin. Corpul meu cuprins de spasme incepe sa arda. As vrea sa tip, sa ma rostogolesc, orice numai sa scap de fierbinteala aceea. Jumatate din corpul meu, care este amortit din cauza veninului, arde acum. O conexiune rupta se vindeca - innodata de degetele arzatoare ale flacarilor.
Dogoarea nestavilita continua sa'si faca de cap.
Poate trecusera secunde sau zile, saptamani sau ani, dar intr'un tarziu timpul incepu sa insemne ceva din nou. Trei lucruri se intamplasera in acelasi timp; crescusera unul dintr'altul asa ca nu eram sigur care fusese primul: timpul isi relua cursul, greutatea veninului scazu, iar eu am devenit mai puternic. Simteam cum imi revine din ce in ce mai mult controlul asupra corpului meu si in acele momente puteam marca trecerea timpului. Incerc sa deschid din nou ochii, dar aceeasi oboseala ma cuprinde. Trupul meu continua sa arda, dar focul pare mai bland sa data asta. Imi misc degetele de la picioare si strang in pumni cearsaful. Dupa cateva minute durerea focului incepu sa se retraga din degetele de la maini si picioare. Se retragea incet, dar, macar disparea. Poate ca asta era finalul. Dar dintr'o data m'am simtit foarte rau. Focul din gat nu era la fel ca inainte. Nu numai ca imi ardea gatul, dar il simteam si foarte uscat. Eram atat dwe insetat! Un foc arzator si o sete la fel de arzatoare.
Inima mea o lua la goana, batand puternic. Focul, care acum zvacnea in piept ducea o lupta inauntrul meu. Inima incerca sa lupte cu fierbinteala, dar se parea ca si ea si focul pierdeau. Focul se micsora treptat, iar inima mea se oprii.
Nu se mai auzea nici un sunet, nici macar o respiratie. Nici macar respiratia mea.
Apoi am deschis ochii si am privit cu uimire si incantare tavanul de culoarea cerului senin de deasupra mea.
[center]CAPITOLUL 1
"Ne contopim unul cu altul asemenea unor note, pentru a crea o melodie incantatoare..."
****[/center]
Un an. Oare poate timpul sa treaca mai repde de atat? Imi amintesc durerea si fierbinteala de parca ar fi fost ieri si totusi a trecut un an de atunci. Ma ridic din pat si casc zgomotos. Imi trec mana prin par si cu pasi mici ma indrept spre baie. Dau drumul la apa lasand cada sa se umple, iar apoi intru in camera pentru a'mi pregatii hainele. Am deschis dulapul urias si am privit nauc in el. Mi'am scos o pereche de blugi negrii cu taieturi si lanturi, si un tricoul rosu ce avea scris pe el "Gree ul vrri em vulr mru s'lol ". Ma uit putin la el vrand parca sa inteleg acea inscriptie ciudata. Am oftat putin ofticat, iar apoi imi indrept pasii spre baie. Dupa ce ma dezbrac intru in cada, lasand apa sa'mi rasfete trupul. Dupa zece minute ies din baie si aud melodia "Uso", al celor de la Sid. Ridic mobilul dupa pat si raspund plictisit.
-Deah, spun eu in timp ce'mi luam boxerii pe mine.
-Alexander William Smith, misca'ti fundu'l odata! striga prietenul meu.
-Chris, daca nu ai fi prietenul meu cel mai bun te'as strange de gat, spun eu si il aud razand. Mormai o injuratura si inchid telefonul, imbracandu'ma rapid. Imi pun cei doi cercei in buza, ma incalt si ies in fuga din camera coborand scarile imensei vile.
-Am plecat! strig eu stiind ca mama sau sormea ma vor auzi. Ies afara si observ masina ce ma astepta in fata portii. Deschid usa din spate si intru in masina dand noroc cu baietii de acolo.
-Ai auzit vestile? ma intreba Josh.
-Ce vesti? intreb eu curios.
-Scoala de vampiri se va uni ca sa spun asa cu scoala muritorilor si varcolacilor, spune Chris.
-Minunat, mormai eu.
-Si asta nu e tot, se vor alege cate doi elevi din fiecare scoala pentru a face pe gardienii!
-Vrei sa spui doi elevi muritori? Dar e imposibil! spun eu mirat.
-Nu toti oamenii sunt orbi, multi au afla de noi, dar putini au mai trait dupa aceea, spune Josh.
-Din nou, minunat, spun eu si tac din gura. Imi rezem capul de geam, asteptand sa ajungem la academia de vampiri "Florile noprii".
Pe tot drumul nimeni nu a mai spus nimic, fiecare fiind ocupat cu diverse activitati. Eu unul stateam si imi beleam ochii pe geam ca idiotul asteptand sa ajungem mai repede.
Alexander: http://i1014.photobucket.com/albums/af27...021649.jpg
Chris: http://i218.photobucket.com/albums/cc97/.../ikki2.jpg
Josh: http://i226.photobucket.com/albums/dd263...110653.jpg
__________________
Deci pentru moment asta e tot :)
Sper sa va placa
Chu :*
[center]LOST REMEMBER
PROLOG[/center]
Este nopate, sau poate este zi. Nici eu nu mai stiu. Stiu doar ca in jurul meu este un intuneric de nedescris caruia nu'i pot rezista. Unde ma aflu oare? Privesc pierdut in jurul si tot ce vad este un vid intunecat. Acest purtagoriu este de nesuportat. Focurile iadului se imbina cu frigurile mortii, iar trupul meu este cuprins de spasme puternice ce ma fac sa'mi pierd mintile. Incerc sa deschid ochii dar tot ce fac este sa ma obosesc si mai tare. Stiu prea bine ca as putea sa cedez si sa las intunericul sa ma absoarba cu totul. Dar dacacedez, oare fac bine? Nu pentru ca am motive bine intemeiate pentru a trai. Dintr'o data mintea incetosata isi aminti de singura persoana care nu merita singuratatea. Micuta Angelique, care ma astepta acolo sa revin. Corpul meu cuprins de spasme incepe sa arda. As vrea sa tip, sa ma rostogolesc, orice numai sa scap de fierbinteala aceea. Jumatate din corpul meu, care este amortit din cauza veninului, arde acum. O conexiune rupta se vindeca - innodata de degetele arzatoare ale flacarilor.
Dogoarea nestavilita continua sa'si faca de cap.
Poate trecusera secunde sau zile, saptamani sau ani, dar intr'un tarziu timpul incepu sa insemne ceva din nou. Trei lucruri se intamplasera in acelasi timp; crescusera unul dintr'altul asa ca nu eram sigur care fusese primul: timpul isi relua cursul, greutatea veninului scazu, iar eu am devenit mai puternic. Simteam cum imi revine din ce in ce mai mult controlul asupra corpului meu si in acele momente puteam marca trecerea timpului. Incerc sa deschid din nou ochii, dar aceeasi oboseala ma cuprinde. Trupul meu continua sa arda, dar focul pare mai bland sa data asta. Imi misc degetele de la picioare si strang in pumni cearsaful. Dupa cateva minute durerea focului incepu sa se retraga din degetele de la maini si picioare. Se retragea incet, dar, macar disparea. Poate ca asta era finalul. Dar dintr'o data m'am simtit foarte rau. Focul din gat nu era la fel ca inainte. Nu numai ca imi ardea gatul, dar il simteam si foarte uscat. Eram atat dwe insetat! Un foc arzator si o sete la fel de arzatoare.
Inima mea o lua la goana, batand puternic. Focul, care acum zvacnea in piept ducea o lupta inauntrul meu. Inima incerca sa lupte cu fierbinteala, dar se parea ca si ea si focul pierdeau. Focul se micsora treptat, iar inima mea se oprii.
Nu se mai auzea nici un sunet, nici macar o respiratie. Nici macar respiratia mea.
Apoi am deschis ochii si am privit cu uimire si incantare tavanul de culoarea cerului senin de deasupra mea.
[center]CAPITOLUL 1
"Ne contopim unul cu altul asemenea unor note, pentru a crea o melodie incantatoare..."
****[/center]
Un an. Oare poate timpul sa treaca mai repde de atat? Imi amintesc durerea si fierbinteala de parca ar fi fost ieri si totusi a trecut un an de atunci. Ma ridic din pat si casc zgomotos. Imi trec mana prin par si cu pasi mici ma indrept spre baie. Dau drumul la apa lasand cada sa se umple, iar apoi intru in camera pentru a'mi pregatii hainele. Am deschis dulapul urias si am privit nauc in el. Mi'am scos o pereche de blugi negrii cu taieturi si lanturi, si un tricoul rosu ce avea scris pe el "Gree ul vrri em vulr mru s'lol ". Ma uit putin la el vrand parca sa inteleg acea inscriptie ciudata. Am oftat putin ofticat, iar apoi imi indrept pasii spre baie. Dupa ce ma dezbrac intru in cada, lasand apa sa'mi rasfete trupul. Dupa zece minute ies din baie si aud melodia "Uso", al celor de la Sid. Ridic mobilul dupa pat si raspund plictisit.
-Deah, spun eu in timp ce'mi luam boxerii pe mine.
-Alexander William Smith, misca'ti fundu'l odata! striga prietenul meu.
-Chris, daca nu ai fi prietenul meu cel mai bun te'as strange de gat, spun eu si il aud razand. Mormai o injuratura si inchid telefonul, imbracandu'ma rapid. Imi pun cei doi cercei in buza, ma incalt si ies in fuga din camera coborand scarile imensei vile.
-Am plecat! strig eu stiind ca mama sau sormea ma vor auzi. Ies afara si observ masina ce ma astepta in fata portii. Deschid usa din spate si intru in masina dand noroc cu baietii de acolo.
-Ai auzit vestile? ma intreba Josh.
-Ce vesti? intreb eu curios.
-Scoala de vampiri se va uni ca sa spun asa cu scoala muritorilor si varcolacilor, spune Chris.
-Minunat, mormai eu.
-Si asta nu e tot, se vor alege cate doi elevi din fiecare scoala pentru a face pe gardienii!
-Vrei sa spui doi elevi muritori? Dar e imposibil! spun eu mirat.
-Nu toti oamenii sunt orbi, multi au afla de noi, dar putini au mai trait dupa aceea, spune Josh.
-Din nou, minunat, spun eu si tac din gura. Imi rezem capul de geam, asteptand sa ajungem la academia de vampiri "Florile noprii".
Pe tot drumul nimeni nu a mai spus nimic, fiecare fiind ocupat cu diverse activitati. Eu unul stateam si imi beleam ochii pe geam ca idiotul asteptand sa ajungem mai repede.
Alexander: http://i1014.photobucket.com/albums/af27...021649.jpg
Chris: http://i218.photobucket.com/albums/cc97/.../ikki2.jpg
Josh: http://i226.photobucket.com/albums/dd263...110653.jpg
__________________
Deci pentru moment asta e tot :)
Sper sa va placa
Chu :*
Love? No, I prefer vodka <3