[ COMPLETED]Sa ramana intre noi "In familie "[yaoi / shounen-ai][16+]

[Namine]

Hiya ^_^, scuze ca abea acum, dupa 3 pagini, postez si eu ...
Incep prin a spune ca fic-ul e minunat [ca de obicei] si ca ma bucur ca am inceput sa-l citesc!
Cel mai mult imi place ca ai ajuns la cap. al 7-lea si eu inca nu mi-am dat seama cine cu cine ramane. La majoritatea fic-urilor doar citind putin prevad ce se va intampla, insa aici, no way!
Nici n-as putea cere o descriere mai frumoasa si interesanta! Eu deobicei ma plictisesc la orice fel de descriere[sau lalaiala] pentru ca mie imi place sa vad actiune, suspans etc., dar descrierea ta ma face sa vrea sa citesc cat mai mult ^_^
Imi place la nebunie ca in spatele personajelor se ascund mistere si un trecut extraordinar, cateodata dramatic! Maki este favoritul meu! Nu am avut niciodata impresia ca este "rau", ci doar... diferit. Atitudinea sa nu este chiar una de admirat, mult prea nepasator, iar tot ce prevad este ca "acea iubire" n-o sa-i cada din cer.
Un singur lucru m-a aburit : "[..]sa iubesti, ma gandesc la el. La acel baiat. Ma gandesc ca el ar putea fi iubirea mea. " => huh? care?:)) nu prea cred ca e vorba de jucatorul de tenis pentru ca ar fi fost "acel barbat" , iar primul care mi-a trecut prin minte a fost baiatul de 12 ani care i-a cerut autograf. Sunt aproape sigura ca ma insel asa ca abea astept sa vad ce se va intampla in continuare!^_^

[critica]Capitolele sunt prea scurte, eu vreau de 2 milioane de randuri ;;) please...? *puppy eyes*[/critica]

Deci, in concluzie imi place la nebunie si abea astept continuarea! BYE!
*kiss ya'* :* >:D<

[Lithium-Angel]

adyna-chan m-ar ucide dak as scrie atat de mult. si 6 pag word sunt destul de mult de corectat. well...Maki o sa faca ceva interesant care s-ar putea sa va displaca..dar na..
stiu ca acest capitol pare cam tras de par, dar promit sa il echilibrez cu urmatorul pentru a ii da un feeling frumos.
e un capitol...yaoi...asa ca enjoy it.
daca va place sau credeti ca e o porcarie totala...va rog sa imi spuneti. apreciez sinceritatea, atata timp cat imi spuneti opinia voastra onesta promit sa nu o ignor.
ah..si ma gandesc sa fac o poveste normala....ciudata, despre vampiri...what' ya think? ati citi-o?

Capitolul 8
Betia

Urmatoarele cateva zile dupa intamplarea cu Tayo, lucrurile s-au schimbat drasctic. A trebuit sa se duca la rozaliu acasa, sa vorbeasca cu acesta in privat si sa ii explice cine era acel blond si de ce actionase asa. Chipul baiatului se inrosise complet, inima ii batea cu putere, pana si lumina slaba a cafenelei scotea in evidenta starea de spirit a adolescentului. Nu era deloc fericit sa auda ca roscatul avuse o astfel de aventura, mai mult din cauza a ceea ce implica pentru el si nu pentru ca Sora stia ce inseamna a se culca cu un baiat. Ideea cum ca trebuie sa depaseasca etapa sarutatului, sa initieze atingeri indecente, continua sa il framante pe Shoichi care nu putea asimila ideea ca va trebui sa se culce cu Sora. De indata ce perioada vacantei a trecut si scoala a inceput, nici rozaliul nici satenul nu au mai avut timp sa se gandeasca la altceva inafara de scoala. Odata cu terminarea acestui an de scoala, dupa ce trecea vacanta de iarna, cei doi aveau sa fie in ultimul an de liceu si atunci lucrurile chiar deveneau serioase. Lucrurile au devenit serioase si pentru roscat. Maki era in ultimul an, isi incepea stagiu odata cu inceputul primaverii, dar Sora inca mai avea doi pana sa il ajunga din urma pe brunet. Prietenul sau i-a prezentat facultatea si alti cativa prieteni ce il puteau ajuta pe roscat sa se descurce cat de cat, dar inima sa tot a fost rascolita de senzatia ciudata de schimbarea drastica. Era diferita facultatea din Tokyo de ceea ce stia el, pana si ambianta era alta. Incaperile erau toate foarte iluminate, salile de practica erau pline de instrumente, curatenia era cea mai importanta si profesorii erau rautaciosi si gata sa distruga pe oricine nu se tinea d einvatat. Sora nu si-a imaginat ca facultatea la Tokyo poate fi mult mai grea decat cea pe care a urmat-o in Fukuoka, trebuia sa munceasca mai mult decat inainte si sa invete mai mult pentru a se putea descurca la ore. Pleca inaintea lui Rui, ajungea acasa chiar cand se insera, apoi se incuia in camera si invata, doar weekend-urile erau libere si atunci fie iesea cu Shoichi fie se intalnea cu Maki. Pe saten nu il deranja faptul ca verisorul sau munceste din greu. Era fericit ca are un verisor muncitor si ca se tine de treaba, e cinstit si vrea sa ajunga cineva bun. Amandoi se gandeau la scoala si invatau din greu, dar lucrurile s-au complicat mai mult dupa ce ambii parinti ai lui Rui au plecat de acasa.
- Sora!! Ajuta-ma putin! s-a auzit vocea satenului tocmai pana la etaj, strigandu-l pe roscat sa coboare pana in bucatarie. Satenul se afla in bucatarie, in fata unui blat de taiat, a zeci de legume, nestiind exact ce sa faca.
Barbatul a coborat scarile in graba, a intrat in bucatarie si a inceput sa zambeasca. Si-a pus si el un sort, a luat un cutit si a inceput sa taie cateva dintre legumele insirate pe masa. Roscatul pregatea ingredientele, satenul le punea in cratita, Sora incerca sa curete mizeria, Rui facea alta, scotand alte obiecte pe masa, toate pentru a fi folosite.
- Rui, nu cred ca e nevoie de atata mancare... . Nu gatim pentru un oras intreg..., a vorbit roscatul, uitandu-se usor speriat la toate felurile de mancare pe care verisorul sau planuia sa le gateasca si sa le serveasca. Trecusera doar doua zile de la plecarea parintilor satenului, doua zile in care nu au mancat nimic gatit ci doar ce au apucat prin oras.
- Nu intentionez sa fac maine o alta comanda de pizza. Mancarea asta o sa ne ajunga pentru cel mult o saptamana, a raspuns baiatul, uitandu-se direct in ochii celui din fata lui, de partea cealalta a mesei.
Sora a aprobat din cap, a continuat sa il ajute pe verisorul sau sa gateasca si apoi sa puna masa. Chiar daca amandoi erau ocupati cu altele, seara, la masa din sufragerie, cei doi se asezau la masa si mancau impreuna. Dupa cina, Rui se ducea in camera lui si isi facea temele, Sora urca la etaj sau se aseza pe canapeaua de la parter si invata pentru facultate.
Lucrurile deveneau din ce in ce mai grele. Cu cat trecea mai mult timp, cu atat avea mai mult de invatat si se simtea mai obosit. In fiecare vineri, cand ajungea acasa, se trantea in pat si adormea pana a doua zi dimineata, dar tot nu isi putea recupera somnul.
La cinci zile dupa plecare unchilor sai, Sora dorea sa isi puna mainile in cap sau sa moara. Era ora zece de noapte si el de abia ajungea acasa, trebuia sa manance, sa se spele, sa doarma, totul inainte sa cada lat la pamant si sa inceapa sa sforaie. Norocul lui era ca sfanta vineri sosise in cele din urma si putea sa se duca la culcare fara a se ingrijora ca trebuie sa se trezeasca dis de dimineata.
Usa de la intrare s-a deschis cu greu, roscatul parea ca duce greutati chiar daca avea doar un rucsac pe jumate plin in spate, chipul sau cerea ajutor, oricine l-ar fi vazut ar fi simtit mila pentru el.
- Esti bine, Sora? a intrebat satenul, auzind usa de la intrare si coborand scarile. Era imbracat prea frumos pentru stat in casa, era evident ca planuia sa iasa in oras si sa il lase pe roscat de unul singur.
- Uhun...mi-e somn, a cascat barbatul, aruncandu-si rucsacul pe canapea.
Satenul s-a oprit la capatul scarilor, a strambat putin din nas, si-a scot telefonul din buzunar si a format un numar. Cuvintele verisorului sau l-au uimit pe Sora, dar l-au si facut sa zambeasca.
- Bine, a oftat baiatul. Ce ai dori sa mananci? Gatesc eu, a rostit baiatul, pasind inspre bucatarie, oprindu-se la mijlocul drumului. S-a gandit putin, s-a intors inspre scari, a urcat repede la etaj si a coborat cateva minute mai tarziu, imbracat intr-un tricou larg si subtire si o pereche de pantaloni scurti.
Sora a vrut sa isi ajute verisorul, dar satenul a refuzat oferta lui si i-a spus sa stea cuminte pe canapea pana ce ii aduce ceva de mancare. Roscatul a oftat adanc, era obosit si gata sa adoarma, dar atentia i-a fost starnita de un termos in care a presupus ca e cafea. A inceput sa bea din el fara a se gandi ca gustul intepator al lichidului nu se potrivea deloc cu cel amar al cafelei. Un sfert de ora mai tarziu, dupa ce a terminat de baut ibricul, barbatul a fost gasit la pamant, cascand cat putea el de tare, frecandu-si ochii si incercand sa isi limpezeasca mintea. Se simtea confuz, nu stia unde e exact si ce cauta acolo, i se stersese total din minte ca s-a reintors in orasul sau natal si ca locuieste impreuna cu unchii si verisorul sau, se simtea de parca de abia se intorsese acasa dupa o petrecere si blondul il astepta sa se simta bine.
- Sora! Hei..., a inceput sa strige satenul, de indata ce si-a vazut verisorul trantit la pamant, cu ochii inchisi. Sora!!! a continuat sa tipe chiar daca intreg blocul putea sa auda.
S-a asezat in genunchi langa barbat, a ridicat termosul de langa el si si-a muscat buza de jos. Se putea vedea pe chipul lui ca stia ce e cu acel termos, ca era cel ce l-a adus si chiar l-a umplut, era constient ca a facut o gafa si ca verisorul sau era cel ce avea sa plateasca.
- Haide, Sora....era doar niste lichior de oua..., a inceput sa se planga baiatul, pe un ton scazut si foarte ingrijorat. S-a oprit brusc si s-a uitat suspicios la verisorul sau, apoi a ranjit. Ce ziceai ca faci cand esti beat? a intrebat retoric, incepand sa rada de unul singur. I se parea amuzant, Sora nu putea fi pasional in halul ala, nu daca asa ajungea dupa ce dadea de bautura. Rui a incercat sa il ridice pe barbat in picioare, macar sa il aseze pe canapea, dar nu primea nici un pic de ajutor de la verisorul sau. Incercand sa il traga dupa sine, satenul s-a impiedicat de piciorul varului sau si amandoi au cazut la pamant.
- Au..au, au...., a inceput sa se vaite, simtind durerea inconjurandu-i incheietura mainii. Se lovise in cadere, dar macar cazuse pe moala. Sora era la pamant, sub el, inca aparent adormit. Rui a strambat din nas, acum trebuia sa il ridice din nou, dar a continuat sa incerce sa il ridice de la pamant. Un lucru straniu s-a intamplat. Mana dreapta a roscatului a mangaiat spatele baiatului si a coborat pana pe mijlocul sau in timp ce mana stang se apropia din ce in ce mai mult de gatul satenului. Rui a incercat sa se ridice de la pamant, dar Sora il tinea de brat si isi baga nasul in parul tanarului.
- Uhm...Sora, esti bine? a intrebat acesta, crezand ca verisorul sau s-a trezit, dar a realizat imediat ca nu era asa. Sora avea inca ochii inchisi, dar parea sa actioneze din amintiri. Cand buzele roscatului au atins pielea gatului satenului, acesta a inceput sa incerce sa il trezeasca din nou pe barbat pentru a se putea elibera din stransoare. Incheietura mainii drepte il durea, cel de sub el il prinsese cu forta de brat si refuza sa ii dea drumul, chiar daca parea ca doarme inca isi pastra forta din maini si asta il ingrijora pe baiat.
Mana dreapta a barbatului l-a tras pe saten aproape de trupul celui aflat la pamant, l-a facut pe Rui sa tresara si sa se ingrijoreze cu adevarat. Sora era in propria lui lume, uitase complet ca se afla cu verisorul sau, credea ca cel din bratele sale e Tayo si ca blondul iar are chef sa se culce cu el. Picioarele roscatului s-au miscat si ele, apoi intregul sau trup a ajuns deasupra celui al satenului, reusind sa il faca pe Rui sa il priveasca cu ochi mari si speriati. Sora saruta gatul verisorului sau fara a arunca macar o singura privire spre chipul celui pe care il atingea. Mana sa dreapta a coborat pana la abdomenul tanarului, a ridicat usor materialul de la pantalonii scurti si a coborat direct intre picioarele adolescentului, strangand cu forta.
- Sora, inceteaza! Nu e amuzant! Te cred, bine? Ridica-te! a tipat satenul din nou, crezand ca barbatul isi batea joc de el si dorea sa il sperie.
Inima sa batea cu putere, pulsul ii crescuse din nou, isi simtea capul vajaind si privirea incepea sa i se incetoseze. Buzele roscatului continuau sa ii sarute pielea, sa coborare din ce in ce mai jos, mana stanga inca il strangea de brat in timp ce cea dreapta se juca cu barbatia baiatului. Rui si-a muscat ambele buze, si-a inchis ochii pentru cateva momente, si a dorit sa strige din nou la verisorul sau. Si-ar fi miscat mana libera, dar incerca sa il impinga pe roscat, trupul sau incerca sa se miste, dar tremura ingrozitor de tare, totul din cauza fricii pe care o simtea. Inima i se stransese in gat, parea ca cineva il injunghie fara mila direct in piept, capul il durea din ce in ce mai tare si trupul sau amortea din ce in ce mai mult, tot ceea ce putea sa faca era sa strige la el, dar pana si vocea sa se subtiase si nu dorea sa se faca auzita. A incercat sa strige din nou, dar buzele roscatului le-au acoperit pe ale sale, apoi limba barbatului s-a strecurat in gura satenului si a inceput sa o cerceteze in voie. Rui nu a incetat sa incerce sa il indeparteze pe Sora chiar daca trupul sau parea sa nu asculte de ceea ce ii spunea mintea, ba chiar incepea sa se incalzeasca sub atingerile unei persoane de acelasi sex, ruda chiar, care nu stia ce anume face.
Satenul era prea preocupat sa isi forteze trupul sa se miste, macar mana sa o poata muta de pe umarul roscatului, macar bratul sa il ridice sau sa il loveasca pe cel de deasupra lui, incat a uitat complet de mana dreapta a barbatului care continua sa parcurga dimensiunea barbatiei baiatului de sus in jos si invers. Degetele lui Sora au inceput sa traga de materialul pantalonului scurt pana cand au reusit sa il traga de tot in jos, apoi barbatul si-a lasat intreaga greutate sa cada in partea de sus a corpului pentru a se putea ridica macar putin in genunchi si sa isi deschida proprii nasturi de la pantaloni. Parea ca e setat pe automat, ca nu gandeste ci doar face si asa si era. In mintea roscatului, cel pe care il atingea era Tayo, el nu se afla in casa unchilor sai si nu il reintalnise pe Rui. Rui a scrasnit din dinti, deja il durea spatele si mainile, greutatea verisorului sau i-a ingreunat respiratia si l-a facut sa isi lase garda jos pentru cateva momente. Simtea o lovitura de ciocan direct in mijlocul fruntii, ochii sai erau inlacrimati si rosii, il deranjau de parca erau iritati, corpul sau tremura pana la ultimul oscior, dar ramanea neclintit, nimic nu functiona cum trebuie. Buzele roscatului l-au eliberat pe saten din sarut, dar nu pentru a opri cele ce se intamplau ci pentru a cobora pana pe abdomenul lui si mai jos. Rui simtea fiecare sarut in parte ca o piscatura de tantar, urmata de o furnicatura ciudata si de o noua senzatie de incet. Baiatul simtea ca mai are putin si se sufoca, nu mai putea respira normal, trupul sau se cutremura de parca avea frisoane, ochii ii lacrimau incontinuu, o dara subtire de saliva ii curgea pe obraz de fiecare data cand isi deschidea gura larg pentru lua o gura de aer. Senzatia de sufocare, combinanta cu saliva ce ii curgea din gura si continua inghitire in sec, il aducea pe baiat intr-o stare de ameteala cumplita. Rui numai reactiona normal, gafaia, pufaia, strangea din dinti si aproape se ineca, dar asta era numai inceputul.
Si-a intredeschis ochii larg cand a simtit ambele maini ale roscatului pe coapsele sale, indepartandu-le. Rui se astepta ca roscautl sa isi fi revenit, dar continua sa priveasca in jos, in timp ce saruta abdomenul, barbatia si coapsele baiatului. Satenul a incercat sa isi intinda mainile spre roscat, mana sa a ajuns pana aproape parul acestuia, dar numai degetele de la mana au reusit sa atinga cateva fire de par si sa le stranga cu putere. Trupul sau nu dorea sa faca mai mult de atat. Saruturile in zona intima au inceput sa se multiplice, spatele satenului a inceput sa se arcuiasca, isi simtea gatul uscat si trupul stors de energie, dar tot nu putea face nimic pentru a il opri pe Sora.
Tanarul aproape s-a inecat, saliva a continuat sa ii curga pe obraz oricat de mult isi lingea buzele si inghitea in sec. Mainile roscatului s-au miscat pe coapsele satenului, buzele sale au urcat inapoi pe gatul baiatului, apoi au acaparat buzele acestuia, dar soldurile sale s-au miscat inapoi, apoi au impins cu putere in corpul lui Rui, facandu-l pe acesta sa isi arcuiasca spatele, sa il stranga cu putere pe barbat si sa icneasca.
- So..Sora...opres...prea....prea mult..., a gafait acesta, incercand, pentru ultima oara, sa il opreasca pe verisorul sau desi stia ca e inutil.
Roscatul nu auzea nimic din ceea ce spunea satenul, nu rationa, stia doar ca lui Tayoi ii placea sa fie luat cu forta si sa fie sarutat in nestiire, ca el putea sa ii ofere asta si ca nu avea nimic de pierdut.
Adolescentul a renuntat la a mai incerca. Si-a lasat trupul sa se arcuiasca in bratele barbatului, si-a inchis ochii si si-a lasat mainile sa ii cada pe langa trup, a tacut complet din gura.
Simtea o durere ciudata venind tocmai din partea joasa a corpului sau, isi simtea pielea rupta pe dinauntru si fortata sa urce in sus in timp ce ceva mult mai mare si mai puternic, fortandu-si drumul inauntrul sau. Spatele sau se arcuia, trupul sau tremura si se incalzea din ce in ce mai mult, totul din cauza barbatului care il penetra cu forta si il saruta brutal. Sora se impingea cu forta in saten, il patrundea adanc si rapid, des, il saruta cu violenta, introducandu-si limba in gura lui, mainile sale se plimbau pe mijlocul si fundul baiatului, dar Rui nu mai putea face nimic pentru a opri asta. Ambele maini ale roscatului s-au sprijinit pe covor, coturile bratelor asezandu-se de o parte si de alta a gatului baiatului, apoi buzele calde ale barbatului au inceput sa le sarute pe cele ale tanarului. Satenul a deschis ochii, a gemut usor si a inceput sa clipeasca des, simtea un lichid cald in interiorul sau, ajutandu-l pe Sora sa il patrunda mai adanc si mai puternic, apoi si-a inchis din nou ochii si a inghitit in sec.
Buzele celuilalt au atins pielea gatului adolescentului, apoi totul s-a oprit. Sora nu s-a mai miscat, satenul a putut sa isi ridice mainile si sa si le sprijine pe spatele celuilalt, inima a inceput sa ii bata din nou aproape normal, privirea a inceput sa i se limpezeasca, trupul roscatului nu se mai impingea in el si nici saruturile sale nu il mai asfixiau.
Satenul si-a muscat buza de jos, a inspirat adanc, si-a luat inima in dinti si a incercat sa il dea pe barbat de pe trupul sau. Nu a fost deloc usor, verisorul sau cazuse peste el si nu avuse timp sa isi scoata barbatia din interiorul baiatului, adolescentul a trebuit sa astepte pana sa il poata pune pe Sora pe spate inainte de a se putea indeparta complet de el. Parca era intr-unul din filmele acelea de actiune in care se ferea sa nu fie prins de politie sau sa nu isi lase amprentele pe cadavru. Il durea spatele si mai ales fundul, inima inca ii batea cu putere, dar stia ca trebuie sa faca ceva.
- Cum...cum explic eu asta....ce naiba..cum...ce sa..trebuie sa...., a inceput sa baiguie, cautand cu privirea in jurul sau ceva ce stia ca nu exista acolo.
S-a oprit cand privirea sa a ajuns in sfarsit in directia podelei. Podeaua nu era toata mochetata, covorul se afla doar in mijlocul camerei, in restul incaperii se putea observa parchetul laminat de culoarea ciresului. Rui a observat pe parchet, foarte aproape de mocheta, in zona unde cazuse, o dara oarecum mica de sange, asa ca s-a aplecat pentru a o putea sterge. Incercand sa stearga mizeria de pe parchet, privirea sa a inceput sa se incetoseze din nou si o senzatie ciudata l-a cuprins. Nu simtise raceala parchetului, dar nici fermitatea mochetei chiar daca fusese intins pe ea. Tot ceea ce simtise, furnicaturile din intreg corpul, tremuratul, raceala si apoi caldura ce i-a invadat corpul, toate erau doar din vina roscatului. Satenul si-a zdruncinat capul putin si a incercat sa revina la realitate. Chiar daca incepea sa isi aminteasca cele intamplate, nimic bun nu se putea intampla, ce era facut era bun facut. Tot ceea ce putea face era sa continue sa stearga acea dara de sange. Nu a reusit sa il indeparteze pe tot numai folosindu-si degetele asa ca s-a grabit in bucatarie, a luat una din carpele de jos de la chiuveta, a umezit-o si apoi s-a intors in sufragerie. Fericit ca a reusit sa stearga una dintre dovezile a ceea ce s-a intamplat, satenul a vrut sa se aseze jos, dar s-a razgandit rapid, amintindu-si ce s-a intamplat cu doar minute inainte.
Momentul de relaxare nu a durat mult. Inima i s-a oprit pentru cateva secunde cand a realizat ca Sora era insasi o dovada a actului lor indecent. Ii era frica, putea sa il atinga din nou si sa riste ca acelasi lucru sa se intample, dar trebuia sa faca asta. S-a apropiat de verisorul sau, a inghitit in sec, si-a apropiat mana in care tinea carpa de bustul barbatului, a inchis ochii, apoi a incercat sa curete substanta lipicioasa din zona intima a roscatului. Nu a putut rezista mai mult decat cateva zeci de secunde, ceva pe dinauntru sau se intorcea si ii venea sa vomite, baiatul i-a inchis rapid prohapul si l-a sprijinit cu spatele de canapea.
O mancarime ciudata a inceput sa il furnice pe spate, un fior neplacut i-a coborat pe sina spinarii, inima a inceput sa ii bata tare si capul sa il doara din nou.
- Fir-ar al naibii de lichior, eram sigur ca nu trebuia sa il las la vedere. Le-am zis dobitocilor ca o sa iasa urat daca ne imbatam! Acum....acum...., s-a oprit brusc si a decis sa urce la etaj. A alergat cat de repede a putut, a intrat in camera si a trantit usa in urma sa, si-a lasat hainele sa cada la pamant in drumul sau spre baie, apoi a deschis apa rece si a intrat in cabina de dus.
Simtea nevoia sa stearga acele sarutari, sa le stearga semnificatia, sa le uite complet, sau sa le incuie intr-un cufar si sa le arunce undeva pe fundul oceanului. Sapunandu-si corpul, incercand sa scape de senzatia ramasa in urma atingerilor si saruturilor verisorului sau, satenul a observat substanta albicioasa ce curgea din interiorul sau, si s-a simtit ca una dintre prostituatele ce lucrau in oras dupa lasarea noptii.
S-a frecat, s-a sapunit, a facut tot ceea ce ii statea in putinta pentru a uita de cele intamplate, dar a fost suficient sa se uite o singura data in oglinda pentru a isi reaminti tot.
Chipul ii era palid, se vedea ca a plans, parea terifiat de ceva anume, trupul ii era acoperit de semne cauzate de saruturile roscatului, privirea ii era pierduta, totul la el i se parea gresit.
- Asta...asta trebuie sa fie o gluma proasta..., a rostit baiatul, lasandu-si corpul gol sa cada la pamant, in fata oglinzii.
Nici o scuza nu ii era permisa, roscatul nu avea cum sa isi justifice actiunile, totul ii era impotriva. Roscatul isi dorise atat de mult sa nu fie acolo, sa stea departe de familia sa si de Rui, totul pentru a nu isi rani verisorul. Isi dorea sa fie inapoi in Fukuoka, alaturi de prietenii sai de acolo, asa ca nu a fost deloc greu sa se piarda in trecut si sa isi lase amintirile sa puna stapanire pe el. Era obosit, aproape terminat nervos, bause, toate impreuna i-au dat senzatia ca e in trecut, ca e departe de familia sa. Doar asta ii putea folosi ca scuza, faptul ca nu a realizat ca isi imagineasca ceva ce nu avea cum sa fie real si ca nu a avut control asupra gandirii si actiunilor sale. Totusi, raul era deja facut.

Rui si-a deschis ochii cu greu. Nu dorea sa se trezeasca, ii era frica de ce avea sa urmeze, isi putea simti inima batand iar cu putere numai atunci cand se gandea la ce se intamplase. Simtea ca tot iadul avea sa se dezlantuie, ca nu mai putea sa se simta in largul sau in preajma lui Sora, ca va exista mereu o tensiune ciudata, ca vor fi nevoiti sa stea departe unul de celalalt, ca viata sa se terminase.
Vocea roscatului l-a trezit din transa si l-a facut sa se ridice in brusc in picioare si sa incremeneasca in acel loc.
Sora se afla la pamant, sprijinit cu spatele de canapea, avea o durere de cap teribila de parca cineva il lovise cu o lopata in cap, nu putea sa se ridice, si atunci cand incerca isi pierdea echilibrul si cadea inapoi la pamant. Parul ii era complet ravasit, hainele sifonate, cateva suvite de par ii acopereau ochii complet verzi, simtea o furnicatura strabatandu-i piciorul drept, dar si o senzatia ciudat de placuta.
- Ce durere de cap...ce naiba...?, a inceput sa se intrebe, uitandu-se in jurul sau.
Rucsacul era exact unde si-l amintea, dar mancarea pe care satenul i-a promis-o nu. Nici satenul nu era acolo. Barbatul a reusit sa se aseze pe canapea, sa isi clarifice privirea, apoi a inceput sa isi caute verisorul. Cand a realizat ca soarele straluceste cu putere, mult prea puternic pentru dimineata, si-a dat seama ca ceva nu e in regula si ca a sarit peste cateva ore bune.
Satenul coborase incet cateva scari, muscandu-si buzele, sperand ca roscatul nu realizaze ce anume s-a intamplat si ca nu va trebui sa explice.
- Sora..?! a intrebat neincrezator, oprindu-se de indata ce a ajuns la ultima scara de jos. Nu stia la ce anume sa se astepte asa ca trebuia sa se astepte la ce e mai rau.
- Ah...ma doare capul...ce s-a intamplat? Rui? a rostit acesta, ridicandu-si privirea spre verisorul sau.
Lumina de la veioza de pe masa era inca aprinsa, covorul parea a fi miscat din locul lui, masa era impinsa putin mai in spate, dar totul parea normal. Chipul satenului era usor rosu, ochii sai straluceau, dar pareau si tristi, chipul sau purta o expresie dureroasa, mana sa nu dorea sa dea drumul balustradei , isi simtea din nou incheietura mainii durand si bratul ii tremura, picioarele sale nu se puteau clinti din loc, mai avea putin si plangea.
- Pai..vezi tu...ai baut niste lichior de oua..., a zambit fals, incercand sa isi ascunda tristetea din suflet si frica pe care o manifesta cu intregul sau trup. Vocea ii era tremuranda, inima ii batea cu putere, dar spera sa poate iesi din asta fara sa se arda.
- Lichior...dar...Rui! De unde lichior? a intrebat roscatul, ridicandu-se de pe canapea. Se simtea ametit, era cat pe ce sa cada din nou la pamant, capul il durea ingrozitor si la fel si restul trupului de parca muncise o noapte intreaga, dar nu primi ajutorul pe care il spera de la verisorul sau. Rui s-ar fi apropiat de el si l-ar fi ajutat sa stea in picioare, dar satenul statea departe de el, langa scari, se uita speriat la roscat si nu indraznea sa spuna nimic.
- Pai...trebuia sa ies cu prietenii si fiecare aduceam cate ceva si...in fine. Ideea e ca am facut rau in a ascunde lichior in termos si....tu l-ai cam baut..., a inceput sa rada baiatul, gandindu-se la o salvare. Daca Sora credea ca verisorului sau ii este frica sa se apropie pentru a nu fi certat ca a adus bautura in casa, atunci poate reusea sa ascunda cele intamplate.
- Ai adus bautura pe ascuns si...
- Uite ce e, imi pare rau. Stiu ca nu trebuia aduc bautura in casa, tu l-ai baut si ai cazut la pamant, eu n-am stiu ce sa fac asa ca am urcat in camera mea...oricum, ideea e...nu ii spune mamei, bine? Nu le spune parintilor mei!!! a strigat satenul in timp ce urca scarile in graba pentru a ajunge in camera sa.
Baiatul si-a inchis usa si s-a lasat in genunchi, punandu-si ambele brate pe marginea capului pentru a isi ascunde chipul in ele. Degetele sale strangeau cu putere materialul de pe suprafata patului, dintii sai scrasneau de furie, ochii sai lacrimau mult mai puternic decat o facuse cu o seara inainte, dar nimic nu avea sa il calmeze.
Povestea sa parea cusuta cu ata alba, Sora putea sa nu il creada de loc si atunci trebuia sa ii explice acestuia ce s-a intamplat cu adevarat si sa infrunte consecintele. Nu stia exact cum ar putea decurge situatia, roscatul putea sa nu il creada sau sa se gandeasca ca s-a intamplat orice altceva, puteau sa inceapa sa se urasca sau sa nu isi mai vorbeasca si Rui nu isi dorea ca asta sa se intample. Sora trebuia sa creada ca nimic nu s-a intamplat, ca doar a baut lichiorul si a adormit, ca satenul a urcat in camera sa si ca singurul motiv pentru care verisorul sau se comporta ciudat e pentru ca parintii sai sa nu afle ca avea bautura in casa cand el e inca minor.
Ramanea de vazut daca roscatul avea sa creada asta, viitorul nu putea fi prevazut de nimeni. In sinea sa, baiatul se ruga ca verisorul sau sa nu afle nimic pentru ca nu isi dorea sa se desparta de el. Nu putea, nu dorea....ca acesta sa il urasca si sa il ignore. Nu ar fi rezistat daca asta s-ar fi intamplat. Putea fi batut, violat sau jignit de barbat, dar nu ar fi putut continua daca ar fi trebuit sa se desparta.


so..did it feel good?

[Namine]

Sunt prima? Yay ^_^
Pai... ce sa spun? Nu pot zice ca sunt extrem de incantata de toata treaba cu verii, dar... mi se pare interesant si chiar sunt curioasa sa aflu ce se va intampla in continuare. Nu prea cred ca ii va fi usor lui Sora cand va afla pt ca sunt sigura ca Rui nu va putea ascunde o asemenea intamplare pentru mult timp. Sora a dat-o-n bara >.<, iar despre Rui nu stiu ce sa zic... dar totusi cred ca i-a placut si lui macar putin? ;;)
NU este deloc o "porcarie totala" :-W , este doar [din pct meu de vedere] un capitol neasteptat! :O I didn't see it coming ^_^'

Vreau sa-ti multumesc pentru efortul pe care il depui sa scrii si sa postezi atat de mult! :* Se vede ca iti dai toata silinta sa scrii ceva frumos care sa-i incante pe citittori, bravo!

Mai spun doar ca astept nextu' cu nerabdare! >:D< Sper sa postezi o continuare ceva mai vesela, nu-mi place deloc sa-l vad suferind pe Rui :(

Bye! See ya'!

[chrissta]

Ooooooooo, nu. Nu este deloc o porcarie.

Descrierea ta a fost explicita, extrem de explicita as putea spune :)), incat mi-am imaginat prea multe.
De cand ti-am inceput ficul m-am rugat pentru un moment intre Sora si Rui ( da , stiu ca sunt veri, dar mie mi se pare interesant), iar noul capitol mi-a intrecut asteptarile. Spre deosebire de Namine, eu sunt pro relatiei dintre veri... dar nu stiu daca tu esti dispusa sa le creezi o relatie.

Nici mie nu-mi place sa-l vad pe Rui suferind, dar, atat timp cat "s-a incalzit" , sunt de parere ca nu i-a fost nici lui prea rau... Poate ca-l doare, doar e vorba de verisorul lui, care are un iubit , si regret mult tot ceea ce i se intampla.

In fine, abia astept noul capitol, care sunt sigura ca va fi foarte reusit (ca si asta, de asemenea)

Chu!

[nolazy]

Hmm :-S. Asta clar nu era modul in care imi imaginam ca se va desfasura prima noapte a celor doi veri.Un viol.. si unul destul de violent...(dragut &gt;:) )
Mi-a placut cum a reactionat Rui dupa toata aceasta treaba.Adica s-a comportat oarecum normal.Daca incepea sa sara in sus de bucurie dupa ce fusese violat, atunci se ducea tot farmecul.Dar asa, sentimentul de scarba si frica, se apropie de sentimentele ce ar trebui sa fie simtite dupa un astfel de incident si in realitate..Deci, bravo pt asta ;)
Oricum, cred ca Sora o sa-si dea seama ca ceva nu este in regula.Adica nu-l vad chiar asa de prost incat sa nu se prinda ca s-a intamplat ceva mai mult decat spune Rui.
Nici nu vreau sa ma gandesc ce se va intampla cu relatia dintre cei doi veri, asa ca astept sa citesc de la tine.
Si referitor la vampiri..eu as citi.Adica dc nu? Tot sunt in vacanta si am timp o groaza.Insa sa nu neglijezi ficul asta daca te apuci si de celalalt.
Spor la scris :) :bye:

[I hate maths.]

Porcarie zici :-w Te asigur ca NU e o porcarie!

Capitolul e foarte frumos, nu o porcarie cum zici tu ca e [-(
Nici Sora nu gandeste cand e beat, ca varumeu(nu o sa mai stau prin preajma lui cand e beat)Saracutzu Rui....prin ce a trecut....ne, de fapt cred ca i-a placut doar ca nu si-a dat seaman=))
Mi-a placut mult cum ai descris scena(mi-ai bagat niste chestii in cap cam greu de scos)Oare ce va spune Shoichi cand va afla...asta daca va afla....ramane de vazut daca ii va spune Rui...desi ma indoiesc.
Si eu sunt pro relatiilor intre veri dar nu intre astia:-p
Adica eu tot cred ca Sora ar trebui sa fie cu Shoichi.Da Dhoamne sa se indragosteasca Rui de Maki(poate asa l-as mai simpatiza si eu pe Maki)
Greseli de tastare/exprimare nu am vazut(am citit capitolu de dimineata dupa ce m-am trezit..deci daca sunt si eu nu le-am vazut vina somnului)
Inca odata felicitari pentru capitol si pentru scena yaoi foarte reusita.

Sper s apui repede nextu.Mult noroc in continuare.A si inca ceva nu mai spune ca ficul sau capitolele sunt o porcarie pentru ca nu sunt.Ja-ne:bye:

[Yaku-chin]

Ma tin cred k de o gramada de timp sa iti las un coment dar cu atatea pe cap...imi cer scuze
Acum k am revenit din croaziera mea la spital trebuie sa imi reaiau postul in a citit si comenta:D
Deci ador ficul tau, e absolut minunat si pot spune k e pe lista mea de preferate la fel si celelalte ficuri ale tale:X:D
Hmm mie mi-ar place k iubirea lui Maki sa fie Rui....dar nici un inces nu mar deranja absolut deloc=)))
Hmm cred k orice decizie ai lua si pe oricine ai las impreuna sunt sigura k ne va place
Iti urez succes in continuare si distractie in vacantza:D

[Lithium-Angel]

avand in vedere feedback-ul pe care l-a primit acest capitol...ma simt constransa sa il postez pe urmatorul..care nu e tocmai vesel. e intocmai cum sugereaza si numele sau :D
gomen, enjoy reading and remember to reply



Capitolul 9
Dezamagiri

Poate ar fi fost mai bine, mai intelept sa stea departe de el pentru o vreme, dar cum putea face asta cand era singur cu el si nu se putea baza pe nimeni altcineva? Soarele il calma de obicei, il facea sa se simte plin de viata si sa isi doreasca sa se joace, dar acum, privind pe fereastra, dorea sa fie inghitit de focul lui si sa dispara. Reusise sa stea doua zile departe de el, dar nu mai putea continua asa. Nu putea sa ajunga acasa si sa se inchida in camera, sa se aseze la birou, sa isi puna bratele pe el si sa isi sprijine capul in maini, uitandu-se mereu pe geam sau privind in gol. Firele de par incepeau sa ii acopere ochii, ochelarii ii cadeau de pe nas, mainile il dureau ingrozitor si trupul ii amortea, arata ca o persoana ce n-a mai dormit si mancat de zile intregi si asa si era. Nu avea curajul sa coboare la parter si sa se aseze la aceeasi masa cu verisorul sau.
Singura scapara pe care o gasea, singurul loc unde nu era Sora, era scoala. Momentele de liniste, pranzul impreuna cu prietenii si colegii din liceu, dar pana si scoala devenea o tortura cand isi vedea colegul de clasa. Shoichi statea chiar langa el, il putea vedea in orice clipa, trebuia sa mearga cu el la toate orele, erau impreuna chiar si in echipa de fotbal.
- Rui, s-a intamplat ceva? il intreba rozaliul, cam o data la fiecare ora, vazand ca prietenul sau e cu mintea undeva departe si nu ii raspunde la intrebari. Comportamentul sau se schimbase complet in ultimele cateva zile incat Shoichi nu stia ce anume sa faca.
De fiecare data cand dorea sa vorbeasca cu el, satenul facea ceva sau gasea o scuza sa se indeparteze si sa se mentina cat mai mult posibil departe de amicul sau. Devenea frustant si singuratic. Pentru amandoi era greu sa stea departe unul de celalalt si sa se distanteze, dar Rui nu stia ce altceva sa faca in acel moment.
Partea buna era ca, atunci cand se intorcea acasa, se putea aseza linistit pe canapea si sa se odihneasca. Roscatul ajungea acasa mult mai tarziu si avea propriile sale probleme. In perioada cat acesta lipsea, totul era atat de linistit si de placut. Sufrageria ii aducea aminte, il facea sa se simta ciudat chiar daca il linistea. Atata timp cat nu privea podeaua totul era bine. Daca privirea ii cobora spre pamant, vederea incepea sa i se incetoseze si o durere de cap il impiedica sa se concentreze si sa vrea sa tipe.
Veioza lumina exact portiunea de podea unde isi amintea ca a fost tintit la pamant, lumina ei ajungea exact pana la locul unde roscatul fusese sprijinit de canapea, luciul parchetului il facea sa isi aminteasca ca a trebuit sa stearga acel loc de sange, firicele de material al mochetei il gadilau pe talpi si il facea sa isi aminteasca noi senzatii din acel moment. Cand acel lucru s-a intamplat, mintea sa a putut constientiza doar ceea ce roscatul ii facea, dar cand se afla de unul singur si se aseza pe canapea, un nod in gat incepea sa ii taie respiratia si sa il faca sa se incalzeasca. Putea resimti finetea pielii roscatului de parca inca il atingea, caldura buzelor sale devenise obsedanta si continua sa ii invaluie corpul din ce in ce mai mult, fiecare loc atins de limba barbatului parea a incepe sa se inroseasca si sa il faca pe baiat sa lacrimeze.
Daca isi inchidea ochii si se urca cu picioarele pe canapea, strangandu-le la piept, putea sa isi reaminteasca cu exactitate ceea ce se intamplase. Incepea sa simta furnicaturi coborandu-i pe brat, piept si abdomen, o durere ciudata in zona sa intima, o caldura ciudata iesind prin fiecare por al corpului sau, o senzatie de mancarime strabatandu-i intreg spatele si o raceala seaca inconjurandu-i bustul. Furnicaturile erau cauzate de amintirea atingerilor oferite de roscat, durerea era cauzata de mana lui Sora ce coborase in pantalonii tanarului, caldura era datorata saruturilor pasionale si trupului barbatului, mancarimea pe care o simtea pe spate o putea asocia numai cu fermitatea mochetei ce facea contact cu pielea sa in timp ce raceala trebuia sa fie doar o consecinta a curentului din casa dupa ce au lasat cateva usi deschise.
Stand cu ochii inchisi, simtea cum ceva il gadila pe gat, apoi cobora pe abdomen si continua sa il atinga, expresia de pe chipul lui devenea crispata de fiecare data cand isi amintea ca buzele verisorului sau i-au acoperit barbatia si au cuprins-o cu totul, degetele sale incepeau sa stranga materialul gros al canapelei ,chiar daca nu puteau sa il rupa, de fiecare data cand isi amintea de prima patrundere, apoi isi simtea „prietenul” incalzindu-se din nou cand in mintea sa derula continuarea, urmatoarele patrunderi, gustul buzelor roscatului, respiratia calda a acestuia si mainile mari ce ii atingeau trupul. Chipul sau se inrosea complet, lacrimile incepeau sa ii curga pe obraz, isi simtea gura seaca, dar buzele umede, trupul tremurand, dar incapabil sa se miste. Parca era intr-o transa ce nu dorea sa il mai lase sa revina la realitate si, totusi, realitatea nu era prea diferita de ceea ce isi reamintea.
- S-a intamplat ceva? a auzit brusc.
Satenul a tresarit, inima i s-a urcat pana in gat, trupul sau a reactionat imediat si s-a ridicat in picioare, apoi s-a indepartat de canapea, ochii sai continuau sa lacrimeze, dar se aratau speriati, muschii i se incordasera automat si nu putea vorbi, era psihic terminat.
- Rui?! a intrebat din nou roscatul, uitandu-se foarte ingrijorat spre verisorul sau. Rui transpira ingrozitor, chipul sau era rosu, gafaia intr-un mod cu totul ciudat, tremura, si asta il facea pe barbat sa isi simta inima stransa in piept, ingrijorarea punandu-i stapanire pe corp si sentimentul de vinovatie revenindu-i in minte.
- Ah, Sora!! a exclamat indelung, baiatul, incercand sa se calmeze. M-ai speriat! a adaugat acesta, incepand sa zambeasca oarecum relaxat.
- Speriat? a intrebat acesta, confuz si suspicios. Ce anume facea verisorul sau de l-a speriat numai prin a il intreba ce face?
- Da, scuze. Ma duc in camera mea, a spus satenul, incepand sa se apropie din ce in ce mai mult de scari.
- Rui, in ultima vreme de comporti ciudat, a incercat Sora sa se apropie de verisorul sau, dar satenul s-a indepartat din ce in ce mai mult, reusind sa se impiedice de una dintre trepte si sa cada la pamant.
Roscatul s-a asezat in genunchi, si-a pus ambele maini de o parte si de alta a trupului tanarului, a ridicat chipul lui Rui si a inceput sa il priveasca direct in ochi. Si-a dat seama imediat ca baiatul tremura, mainile lui fiind transpirate si ochii sai mari si speriati, dar nu a reusit sa inteleaga de ce.
- Scuze, a inceput sa sopteasca Rui. Probabil inca mi-e putin frica sa nu le spui alor mei ca beau..., a continuat pe un ton mult mai stins si mai trist. Parea o scuza plauzibila, cel putin asa i se parea lui Sora. Nu il vazuse niciodata pe Rui beat sau cu alcool in preajma sa, probabil era prima oara cand incerca sa bea si sa nu fie prins si totul se intorsese impotriva lui. Putea intelege ca unui baiat cuminte ii era frica sa spuna parintilor ca a baut alcool, mai ales cand inca era minor.
- Bine, a dat din cap barbatul, gata sa accepte varianta verisorului sau.
Rui a urcat la etaj de indata ce a putut sa se ridice si si-a inchis usa la camera. Inima ii batea cu putere si isi simtea corpul arzand, dar si cerul gurii umed. A mintit din nou, a spus ca ii e frica sa nu se afle ca bea cand avea momentul cel mai potrivit sa spuna adevarul. Sora l-ar fi inteles, nu? Risca sa se distanteze de el, sa fie urat si evitat, dar facea deja asta. Nu se distanta numai de verisorul sau ci si de Shoichi.
Chiar daca roscatul putea intelege frica satenului, simtea ca se intampla ceva mai grav de atat si era un singur mod prin care putea afla.
S-a dus in camera sa, a inchis usa cu cheia pentru a fi sigur ca nu e descoperit si a inceput sa il sune pe rozaliu. Daca era cineva care stia ce anume se intampla cu Rui, acela era Shoichi.
- Sora! s-a auzit vocea vesela a baiatului, de partea cealalta a firului in timp ce niste zgomote de bubuituri deveneau din ce in ce mai slabe.
- E totul in regula? a intrebat Sora imediat, nestiind ce se intampla.
- Da, ma uitam la niste animatii. Deci...ce faci?
- Sho, asta o sa sune ciudat, dar... ai observat ceva ciudat la Rui?
Rozaliul nu a spus nimic timp de cateva momente bune. Linistea parea de nesuportat, dar era necesara pentru ca Shoichi sa isi adune gandurile si sa ii poata da un raspuns exact.
- As vrea sa pot sa iti spun, dar m-a tot evitat. Nu e atent si priveste mereu in gol si...am observat ceva ce nu cred ca ar fi trebuit. La sport, a refuzat sa se dezbrace odata cu restul, a asteptat pana ce am terminat noi, apoi si-a scos hainele. M-am intors sa vad ce face si am vazut cateva urme pe trupul lui. Sora, am crezut ca sunt vanatai, dar erau mult mai mici si rosiatice. Nu stiu ce se intampla cu Rui, dar ceva nu e in regula.
Sora a murmurat un multumesc si a inchis telefonul chiar daca cei doi puteau vorbi despre mai multe lucruri. Comportamentul verisorului sau era complet eronat, ceva grav se intamplase cu adevarat, dar partea cea cea mai ingrijoratoare era ca, indiferent de ceea ce se intamplase, Rui nu avea curajul sa ii spuna propriului sau verisor. Roscatul s-a asezat pe canapea si si-a trantit rucsacul pe podea, dar cateva carti au cazut jos prin buzunarul deschis al acestuia. S-a asezat pe vine pentru a isi ridica manualele, dar s-a oprit brusc, cu mana inca intinsa spre obiectul pe care dorea sa il ia de pe jos. Mana sa a atins mocheta, apoi degetele sale a ridicat-o usor. Pata mica si alba de pe marginea mochetei nu se asemana cu urma de sange de pe spatele ei, dar il faceau pe barbat sa ajunga la o concluzie ingrozitoare.
Inima i-a stat in loc, nu a putut clipi timp de secunde bune, s-a ridicat in picioare incet fara prea mult curaj, si-a lins buzele pentru ca le simtea mult prea uscate decat trebuiau sa fie, a atins pata de pe covor si a dus-o la nas pentru a o mirosi. Stia ce e cu acea substanta albicioasa, putea sa isi imagineze de ce se afla pata aia de sange acolo, dar nu reusea sa integreze momentul intr-o anumita perioada. Trupul sau a reactionat inaintea mintii sale, picioarele au inceput sa se miste rapid si sa urce scarile in fuga, mana sa s-a lovit cu forta de usa inchisa de la camera baiatului si a reusit sa o deschida, apoi ambele sale maini l-au prins pe Rui de umeri.
- Ultima sansa. Spune-mi ce s-a intamplat! Acum! a strigat roscatul, foarte speriat si foarte ingrijorat. Era deja nervos, sangele a inceput sa ii fiarba cand l-a simtit pe tanar tremurand din nou, nu stia ce sa mai faca decat sa se convinga cu proprii sai ochi.
- Sora! Nu s-a ....Nu s-a intamplat nimic!! a inceput sa tipe si satenul, incercand sa il opreasca pe verisorul sau din a ii da camasa jos. Dorea sa intre in pamant si sa se ascunda, dar nu avea cum. Roscatul i-a scos tricoul si putea vedea clar semnele rosiatice de pe trupul lui. Erau asemanatoare cu semnul pe care il avuse si el, stia bine de ce anume erau cauzate, dar nu stia de cine.
- Nimic?! Rui, de unde ai semnele astea?! a continuat acesta sa tipe, incepand sa il scuture pe baiat, reusind sa il faca sa se simta si mai nervos si sa tremure mai tare. Sora avea mult mai mult forta cand era treaz si asta il ingrozea pe saten.
- Nu e problema ta! a rabufnit Rui, lovindu-si verisorul cu palma peste ochi. Sunetul provocat a fost scurt, dar l-a facut pe barbat sa se uite neincrezator spre adolescent.
- Mama ta mi-a spus sa am grija de tine!! E problema mea!!! a raspuns foarte enervat, trantindu-l pe celalalt pe pat. Mainile sale au inceput sa ii desfaca cureaua si sa ii deschida prohapul, apoi sa ii traga pantalonii jos. Nu si-a dat seama ce face decat dupa ce unul din degetele sale a ajuns in gaura dintre fesele baiatului si a simtit cateva mici cicatrici.
S-a indepartat de pat, a cazut in fund, si a continuat sa il priveasca pe Rui fara a spune macar un singur cuvant. Se simtea ca un nenorocit desi credea ca nu e vina lui. Sentimentul de vinovatie de care reusise sa se elibereze dupa noua ani de zile, a fost trezit din nou la viata si l-a facut sa fiarba de furie. Trebuia sa aiba grija de Rui, sa fie atent ca acestuia sa nu i se intample nimic, sa fie acolo cand acesta avea nevoie si nu sa ramana ca un stalp cand realiza ca verisorul sau e intr-o incurcatura. Trebuia sa fie intr-o astfel de situatie pentru ca altfel nu se explicau ranile lui. Daca ar fi facut dragoste cu cineva care il iubea, acel cineva ar fi fost atent si ar fi avut grija ca satenul sa nu sangereze, sa nu il doara, sa nu il raneasca. Multiplele semne de pe trupul sau, gaura rosie si ranile de pe o parte si de alta a interiorului feselor, toate aratau ca baiatul a fost violat de cineva.
Incepea sa se intunece dar nu numai afara. Roscatul isi simtea trupul greu, inima ii era fulgerata de durere, capul il durea la fel de tare, muschii sai erau incordati, nu putea crede ca asta se intampla cu adevarat.
- Cand?! a tipat din nou, ridicandu-se in picioare, dar pastrand distanta.
Satenul era in pat, reusise sa isi puna pantalonii inapoi, statea acum intr-o pozitie de aparare, gata sa fuga daca verisorul sau se apropia din nou de el.
- Ti-am zis ca nu e problema ta. Daca era, iti spuneam ceva, bine? Lasa-ma in pace, a vorbit incet si calm, vrand sa ii demonstreze roscatului ca nu s-a intamplat nimic din ceea ce nu vrut.
- Cum poti sa spui asta? Mama ta...
- Mama mea ti-a spus sa ai grija de mine. Da, si? Ce vrei sa fac eu? Nu mai am opt ani ca sa ai grija de mine. Am crescut si imi pot vedea singur de viata mea. Nu prea cred ca o poti face pe ingrijoratul cand in noua ani de zile ai vorbit cu mine doar de sase ori! Sase ori, Sora!
Barbatul nu a dat replica la spusele satenului. Era adevarat, tot era adevarat, dar chiar si asa, chiar daca Rui crescuse si cei doi nu si-au vorbit timp de noi ani, el tot trebuia sa aiba grija de verisorul sau. Altfel nu era bine, altfel totul era inutil. Daca nu il putea proteja si ajuta pe Rui, atunci de ce dracu se mai afla acolo?
- Am sa iti sun parintii si am sa le spun ce cred ca s-a intamplat, a rostit acesta, incet, mult mai calm, incercand sa nu il priveasca pe celalalt. Stia ca satenul are dreptate si ca nu poate contracara spusele sale cu nimic, dar trebuia sa ii spuna parintilor acestuia ce anume s-a intamplat chiar daca insemna ca trebuia sa se distanteze pentru totdeauna de Rui. Siguranta adolescentului era mai presus de orice.
- Ai sa spui pe naiba! a raspuns satenul. Nu te priveste. Nu ai sa le spui nimic, ma auzi? Nu! a strigat in continuare, ridicandu-se din pat, privindu-l pe roscat foarte serios.
Tot corpul sau era incordat, insa nu de frica. Nu avea de ce sa ii fie teama de Sora. Verisorul sau dorea ca el sa fie in siguranta, ocrotit de toate relele din lume, departe de rautate, mereu protejat. Roscatul care facea o criza de isterie de fiecare data cand satenul era in pericol, barbatul care ar fi miscat si luna de pe cer ca sa ii fie lui bine, acela era Sora pe care il stia el, nu cel care ii viola pe cei din jur cand era prea baut.
Cel din fata adolescentului nu stia ce sa zica. Rui era hotarat, asa fusese mereu caracterul lui, dar de data asta era ceva diferit. Satenul era sigur pe sine, vorbea din toata inima, tot trupul sau striga ca e de acord cu ce spune, nimic nu l-ar fi putut face sa se razgandeasca. Nimic.
- Vrei sa spui...ca ai consimtit asta? a intrebat incet. Ca ai acceptat sa te culci cu oricine a fost tipul care ti-a facut acele semne si ti-a cauzat ranile? Ca ai facut sex cu un barbat de bunavointa? Ai vrut asta?? Nu sunau a intrebari ci mai mult a modalitate de a se convinge pe sine ca satenul nu ar face niciodata asta, nu fara sa ii spuna lui inainte. Rui nu ar fi acceptat sa se culce cu oricine, persoana respectiva trebuia sa fie speciala daca avea voie sa il raneasca atat de mult fara sa patesca nimic rau. Fara sa plateasca pentru asta.
- Rui...ai vrut sa te culci cu el?
- Da.
Satenul nu s-a gandit de doua ori inainte de a raspunde. Respiratia i s-a intretaiat, ochii sai au devenit mai mari decat inainte, inima a inceput sa i se faca ghemotoc, lacrimile i-au invadat ochii si doreau sa curga libere, trupul sau isi pierdea echilibru si era cat pe ce sa cada la pamant, gura ii era inca intredeschisa, dar nimic nu mai parea gresit. Sora a tacut din gura si a inchis usa in urma sa de indata ce a iesit din camera. Rui s-a asezat pe pat, si-a pus ambele maini la gura si a inceput sa planga in tacere. Nu ii venea a crede ca a spus asta, doar era vorba despre verisorul sau. „ Nu se poate” a inganat printre plansete. „Nu” apoi si-a lasat trupul sa cada la pamant si lacrimile sa ii inunde chipul.

[adyna_45]

Nu am sa scriu o critica, ok? Trebuie sa lamuresc asta din primul rand al postului meu. Nu pentru ca nu am ce critica, desi ar putea fi si acesta un potential motiv, ci pentru ca pana si eu am nevoie de o pauza, chiar daca critica este placerea mea. Voi incerca sa revin la stilul meu mai putin serios de a scrie o parere la fanfiction. Te rog sa-mi zici daca mi-a iesit. :)

Stiam eu! Ti-am zis! Am stiut mereu ca va fi un Rui x Sora, daca nu un Sora x Rui. Desi e pacat ca Sora nu isi doreste inca... Hm... Neplacut.

Nu-mi vine sa cred ca Sora nu face legatura. De ce? De ce?

Da' frate, trebuie sa fii total prost sa ascunzi lichior de oaua in termosu de cafea cu var-tu mort de somn stiind ce face el cand e baut. Pare-se ca nimeni in ziua de azi nu mai are logica...(a fost o aluzie la Rui!)

Te rog sa nu se bage Maki intre Sora si Rui. Saracii. Rui abia a descoperit ca il iubeste pe Sora, iar Sora nu stie inca asta. Te rog eu sa astepti doua capitole dupa ce realizeaza Sora ca sa afle Tayo si Maki. Nu vreau prapad din prima. Te roooooog!

Cam atat am avut de zis. Astept cu nerabdare nextul.
Kissu and Ja'!

P.S. Daca te-a deranjat ceva din postul meu, PM si sterg/ modific.

[Yaku-chin]

Ma tin cred k de o gramada de timp sa iti las un coment dar cu atatea pe cap...nu am putut ....imi cer scuze
Acum k am revenit din croaziera mea de la spital trebuie sa imi reaiau postul in a citit si comenta:D
Deci ador ficul tau, e absolut minunat si pot spune k e pe lista mea de preferate la fel si celelalte ficuri ale tale:X:D
Hmm mie mi-ar place k iubirea lui Maki sa fie Rui....dar nici un inces nu mar deranja absolut deloc=)))
Hmm cred k orice decizie ai lua si pe oricine ai las impreuna sunt sigura k ne va place
Iti urez succes in continuare si distractie in vacantza:D