Răspunsuri: 248
Subiecte: 8
Data înregistrării: Sep 2010
Reputație:
161
Zupi: 203 z
Buna! Va multumesc foarte mult pentru comentarii si ma bucur ca va place. Sper sa nu va intristeze[prea mult] vestea mea, insa... nu voi continua ficul... Imi pare foarte rau, insa nu mai am imaginatie si... m-am plictisit de el:))
Deci... rog un moderator sa inchida acest fic.
Va multumesc foarte mult pentru sustinere!
[Edit] Bine, bine! Nu vreau sa-l mai imchid.... scz pt asta:))
Răspunsuri: 248
Subiecte: 8
Data înregistrării: Sep 2010
Reputație:
161
Zupi: 203 z
Buna! Pai... dupa lungi asteptari am dus nextu`. Sper sa va placa si... daca vedeti vreo greseala sa-mi spuneti deoarece acest capitol este necorectat. Lectura placuta!:*
Capitolul 5
Ajunsi in camera mea, ne asezam pe pat, iar eu trag aer in piept incercand sa-mi fac curaj pentru a-i spune adevarul. Sper ca ma v-a intelege, insa nu sunt prea sigura avand in vedere ca el e amantul mamei mele. Si acum ma intreb cum m-am putut indragosti de el? Adica.. e mai batran ca mine si mai e si iubitul Victoriei.
Imi ridic privirea si il vad aproape nerabdator ca eu sa spun ceva. Chiar daca la inceput am vrut sa-i spun, acum nu mai sunt asa sigura. Daca ma va acuza si el ca sunt o persoana inumana, care nu-si iubeste mama? Pentru ca... sunt sigura ca ea a fost precum un catelus in preajma lui. Niciodata nu si-a aratat adevarata fata decat in prezenta mea. Uneori ma intreb daca nu cumva in fata mera are o masca, insa.. de ce ar face asa ceva. Doar sunt fiica ei, insa, pe zi ce trece ma tot indoiesc de acest lucru.
Dupa inca cateva minute in care nu zicnimic, incep sa-i povestesc despre comportmentulul celei ce se presupune ca e fiinta ce mi-a dat viata. Acesta ma priveste atent nefacand nicio miscare.
-Mi-as dori sa o pot uri. Sa o detest si sa nu-mi pese de felul in care vorbeste cu mine, insa, nu, nu pot face asta. Nu pot uita faptul ca ea m-a nascut si m-a crescut si chiar daca se poarta asa cu mine eu tot o iubesc. Mi-as dori sa nu-mi pese de felul in care se poarta cu mine si ma urasc pentru ca nu pot! spun abea abtinandu-mi lacrimile.
Kakashi se ridica in picioare si ma priveste nervos. Imi indrept ochii spre el intrebatoare. Ce s-a intamplat?Am spus ceva gresit? Adica.. cred ca tot ce am spus e gresit.
-Cum poti spune asa ceva? Cum poti vorbi in acest fel despre cea care te-a crescut. N-ai pic de recunostinta! O cunosc pe Victoria si sunt absolut sigur ca niciodata nu s-ar purta astfel cu propria-i fiica! Stii... la inceput aveam o parere foarte buna despre tine, insa acum... imi pare rau, ina nu mai sunt de acceasi parere. M-ai dezamagit, Nanami! spune dupa care iese nervos din camera.
Nu... nu ma asteptam la asta. El nu pare un astfel de barbat. La prima vedere este bland, insa atunci cand ajungi sa-l cunosti mai bine iti schimbi radical parerea... sau... poate ca e asa doar cu mine. Poate ca el chiar ma uraste.
La aceste ganduri nu ma mai pot abtine si cad in genunchi izbucnind in lacrimi. Nu pot accepta gandul ca persona pe care am ajuns sa o iubesc enorm, primul barbat de care m-am indragostit sa ma urasca. Niciodata nu mi-as fi imaginat asta. Adica, daca stau mai bine sa ma gandesc, poate am stiut asta dintotdeauna. Stiu si am stiut mereu ca nimeni nu m-ar putea iubi. Adica... nimeni nu a facut-o vreodata. De ce ar incepe acum?
Cu aceste ganduri strabatandu-mi mintea, adorm.
A doua zi ma trezesc dreveme, nu cred ca e mai mult de patru dimineata. Oftez si ma ridic de pe podea, cu o durere ingrozitoare strabatandu-mi tot corpul. Asa imi trebuie daca am adormit pe jos. Imi iau hainele de schimb din rucsac si ies din camera intrand in baie pentru a-mi face siesta de dimineata. Imi fac un dus rapid ce nu dureaza mai mult de cinci minute dupa care ma imbrac, imi iau lucrurile ramase si intru in sufragerie. Kakashi inca doarme. Prima data am un impuls sa ma apropi de el, insa ma opresc tocmai la timp. Imi las lucrurile langa un fotoliu si intru in bucatarie. Avand in vedere ca nimeni nu s-a trezit, am de gand sa pregatesc micul- dejun.
Deschid frigiderul si vad cu uimire ca e plin. Asta e ciudat. Cum de casa e foarte ingrijita si are si toate cele necesare si nu locuieste nimeni aici? Un lucru foarte ciudat, ce-i drept, insa n-am chef sa ma gandesc la asta acum. Imi iau toate cele necesare si incep sa pregatesc masa.
Aproape terminasem atunci cand cineva intra in bucatarie. Ma intorc si-l observ pe Sasuke cu vesnica-i privire plictisita si indiferenta. Il salut, iar acesta doar da din cap si se aseaza pe un scaun. Ii pun o farfurie cu ce am pregatit in fata si ma duc sa-i trezesc pe ceilalti. Argintiul deja s-a trezit asa ca nu maie nevoie, din fericire, sa fac eu asta. Pe Sakura o trezesc repede, singurul la care am probleme este Naruto. Baiatul asta doarme bustean. A trebuit sa-i arunc o cana de apa peste fata pentru a se trezi.
Dupa masa si miile de complimente facute de blond la adresa mea, plecam catre Sunakagure. Pe drum, singurul ce vorbeste este Naruto, ca intotdeauna. Satul de toate astea- ca noi toti-, Senseiul il infrunta pe acesta spunandu-i sa taca deoarece nimanui nu-i plac glumele sale.
Eu, vrand sa-i arat ca, chiar daca e profesorul nostru, nu ne poate obliga sa facem nimic, spun:
-Nu-l lua in seama, Naruto. Mie-mi plac glumele tale. Imi infrumuseteaza ziua! spun zambindu-i dulce.
Acesta ma priveste uimit dupa care un zambet urias ii apare pe fata si se apropie de mine continuand sa vorbeasca si scotand limba la argintiu.
Eu zambesc in sinea mea observand mutra ce a facut-o Kakashi. Daca el nu ma respecta, nici eu nu am de gand sa o fac.
Acum, singurul lucru la care ma pot gandi este satul meu natal. Intr-un fel ma bucur deoarece o voi vedea pe Temari, insa ma si ingrijoreaza faptul ca-l voi vedea pe Daisuke, pe fratele ei ce mereu a fost obsedat de mine. Sper doar sa-i fi trecut si sa ma lase in pace.
Ei bine, asta voi vedea doar cand vom ajunge acolo. Oricum, nu voi astepta prea mult. Mai avem doar cateva ore de mers.
Răspunsuri: 185
Subiecte: 3
Data înregistrării: Oct 2010
Reputație:
52
Zupi: 159 z
Yay ! in sfarsit continuarea...cat am asteptat asta....
dar a meritat :x
e asa frumos....nesi" de Kakashi...cum sa n-o creada pe saraca Nanami...nu-si crede proprii elevi?
rusine sa-i fie...oricum frumos capitolul, n-am ce comenta...
descriere a fost ceva, dialogul n-a fost sec, naratiunea a fost frumoasa, greseli n-am vazut. :bv: ideea ficului e frumoasa frumoasa...astept continuarea si te pop...sper ca nu esti sup pe mn...zic si eu ^^"
:bye:
Unele iubiri nu prind rasaritul,
Altele traiesc doar pentru o vara...
Unele se pierd si le-nghite timpul,
Doar una te topeste,
Cand nu crede-ai s-apara!
Imi iubesc:
My mamiiii, DeDal N.
Fetita mea ascultatoare si dulce ca o capsunica, Larisa
Iubirea mea, Iljimae Te iubesc, iubire!
Gemanarea mea draga, Natasha!
Surioara scumpa, Venus-Roseta . Am grija de fetita ta, fii sigura sys.
Nepotelele mele, •нąкü•, Rose. : * Va iubeste buni, scufitele mele.
Prietenii: Fallen Angel, Myranda ^_^, O.o.::draQusoR.::o.O
My fics: Ce a fost...nu va mai fi!
http://animezup.com/forum/showthread.php?tid=24414
Durere, adormi in zapada! http://animezup.com/forum/showthread.php?tid=24691
intrati cu incredere ^^
, chibi-ul lui
Răspunsuri: 142
Subiecte: 16
Data înregistrării: Nov 2010
Reputație:
14
Zupi: 1.018 z
ca intotdeauna, bestial. absolut bestial. iar eu (din nou) nu am reusit sa postez prima dupa tine. >.<"
kakashi, dupa mine, un mare BOU NESIMTIT. scuzati izbucnirea, dar, totusi! daca nu o crede pe nanami atunci mai bine sa se duca naibii de idiot indragostit de cealalta idioata pe nume Victoria (apropo, e prima data cand ii spui numele, nu? daca nu ma inseala memoria mea de elefant beat...)
imi place (ca de obicei) comportamentul lui nanami. go, girl! fa-l praf si pulbere pe Kaka-poop-sensei.
abia astept nextul, si sincer mi-am facut griji knd ai zis ca nu mai continui, ma bucur ca te-ai razgandit ;)
poate treci si tu cu vreun comm pe la ficurile mele daca ai timp... (ziceam si eu, daca te supara te rog sa ma ierti, I'm not begging)
ja ne!! chu, my sweet Marina.!
EDIT: oh, am uitat. in curand o sa postez si eu un fic la naruto, sper sa va placa! (nicidecum sasuXsaku, urasc cuplul asta) faza e ca am deja primul capitol dar mai trebuie sa-i gasesc un nume potrivit...
din nou, see you soon and sweet kisses! :*
Răspunsuri: 244
Subiecte: 13
Data înregistrării: Aug 2010
Reputație:
53
Zupi: 2.854 z
Un capitol minunat ca intotdeauna! Cat de rau imi pare pentru Nanami. Ar fi fost mai bine daca tecea insa mai bine ca nu a facut-o. Adica a aflat adevarata fata a lui Kakashi.
Si cat de mult imi place cum l-a enervat! O iubesc pe Nanami. Insa te iubesc si pe tine!
Ador caracterul ei. Este atat de minunat!
Oricum sa revenim la critici dure.
Dialogul nu este sec nici pe departe. Actiunea nu este fugarita de nimeni si ce mai pot spune? Asta numesc eu critica dura? Pai altceva nu mai am ce spune, sti nu? Da, normal ca stii.
Greseli n-am vazut sau poate am chiorat intratat de tare incat nici la calculator nu mai vad. Probabil mji-au crescut dioptriile.
Abia astept urmatorul capitol si iti urez succes in continuare. Trebuie sa-ti gasesc si eu un nume mai oficial :))
Răspunsuri: 248
Subiecte: 8
Data înregistrării: Sep 2010
Reputație:
161
Zupi: 203 z
Bună! Mai întai de toate vreau să vă urez Sărbători fericite!
Vă mulţimesc extem de mult pentru comentariile voastre şi sper că ştiţi cât le apreciez!
Păi... uitaţi aici continuarea. Lectură placută dragii mei!:*
Capitolul 6
Timpul a trecut reletiv repede. Bine... poate că trecea şi mai repede dacă nu ascultam glumele seci ale lui Naruto. Băiatul ăsta nu ştie când să se oprească, asta e clar. Îi mulţumesc Domnului că am ajuns că de nu... nu ştiu cât aş mai fi suportat. În fine, să trecem peste asta revenind la lucruri ce fac parte din lumea reala, nu doar din mintea mea.
Odată intraţi in sat, cel care ne întâmpină este, evident, Daisuke. Adică... doar el e Kazekagele aici... din păcate. Acesta face cunoştinţă cu colegii mei pentru că, se pare că nu-i cunoste. Atunci când mă observă, un zâmbet pervers îi apare pe chip ceea ce mă face pe mine să mă înfior. Tot ce pot spera este că o să plecăm cât mai repede din acest sat, însă toate visurile îmi sunt spulberate de Kakashi ce, întrebat de Daisuke spune că vom mai rămâne aici cateva zile. Mai exact, o săptămână.
Oh, superb, minunat, de-a dreptul extraordinar! Uneori cred că omul ăsta vrea doar să-mi faca în ciudă, de data asta, involuntar, din fericire. Mă las păgubaşă şi mă aşez pe un scaun din biroul brunetului. Acesta vorbeşte cu senseiul diferite chestii care, pentru mine personal sunt foarte plictisitoare.
Dupa alte câteva minute, mă scuz plictisită de la cei prezenţi şi ies din biroul băiatului. Nu apuc să plec din clădire pentru a mă îndrepta catre vechea mea casă deoarece simt cum cineva mă prinde într-o îmbrăţişare sufocantă. Când îmi recuperez libertatea un zâmbet îmi apare pe buze deoarece în faţa mea nu se află nimeni alta decât cea mai bună prietena a mea, Temari. O privesc câteva clipe pentru a- mi da seama dacă ceea ce văd este adevărat sau un alt vis al meu. Mi-a fost extrem de dor de draga mea prietenă.
O privesc câteva clipe, dupa care, cu lacrimi în ochi îi sar în braţe abţinandu-mi cu greu lacrimile să-mi inunde faţa. Îmi fusese extrem de dor de ea. Abea am aşteptat să o văd şi acum că asta s-a întâmplat nu vreau să mă mai despart de ea, măcar până voi pleca pentru că, din păcate nu pot rămâne aici.
Oare ce ar zice mama dacă nu m-aş mai întoarce? Adică... de ce mă amăgesc singură? Nici nu şi-ar da seama că lipsesc. Pentru ea ar fi o uşurare să nu mă mai întorc. M-a luat cu ea în Konoha doar pentru că au insistat bunicii, însă dat fiind că aceştia au murit după o zi de când m-am mutat eu, nimic nu m-ar mai oprii să rămân aici şi... dacă stau mai bine să mă gândesc, având în vedere că şi Kakashi mă urăşte, nu mai am niciun motiv să mă întorc. Asta e... voi vorbii cu Temari şi o voi întreba dacă pot sta la ea pentru că parinţii mei au vândut casa când am plecat.
Mă asez pe patul din camera fetei deoarece tocmai am ajuns aici. Stau putin pe gânduri după care deschid gura vrând să zic ceva, însă nu mai apuc deoarece pe uşa intra tocmai cel de care vroiam şi încă vreau sa scap şi anume, Daisuke. Acesta mă priveşte pervers, ca de obicei, după care îşi îndreaptă privirea spre sora sa rugând-o să ne lase putin singuri.
Ce? Nu, nu! Iti interzic să mă laşi singură cu ăsta! Mda... ar fi fost mult mai drăguţ şi mai bine pentru sănătatea mea mintală-poate şi fizică- să spun toate acestea cu voce tare pentru că atunci când mă dezmeticesc eu, blonda tocmai inchise uşa în urma ei. Oftez şi mă las păgubaşă. Mă întorc spre baiat aşteptând să zică ceva, însă, în loc de asta, acesta se apropie ameninţător de mult de mine. Eu mă dau în spate până simt peretele în spatele meu. Atunci când vrea să ma sărute, trag aer în piept şi îmi pun mâna înaintea feţei sale. Gata... chiar trebuie să iau atitudine. Adică... nu o să mai las pe nimeni să mă calce în picioare.
-Nu! Daisuke, te rog să termini cu această atitudine. Nu sunt jucăria ta şi, dacă stau mai bine să mă gândesc, n-am fost niciodata aşa că încetează să mă tratezi ca şi cum aş fi. M-am schimbat, chiar m-am schimbat. De azi îţi jur că nu voi mai lăsa pe nimeni să-şi bată joc de mine. S-a terminat cu Nanami cea amabila, am avut multe de suferit datorită acestei atitudini aşa că e timpul să pun punct. De azi îmi jur, în special mie că nu voi mai suferi pentru nimic. Acum... te-aş ruga să te retragi, sunt obosita, iar faţa ta mă face să fiu extenuata! spun aproape pe nerăsuflate, iar ultima propozitie am spus-o pe un ton rece, aproape de nerecunoscut.
Cel din fata mea mă priveşte uimit, adica... cred că acest cuvânt e puţin pe lângă faţa lui. Mdeah, el s-0a obişnuit cu Nanami, fata cea dulce ce nu ar face nimanui vreun rău, însă m-am schimbat de acum sau... cel puţin vreau să încerc.
Tânărul nu mai zice nimic şi se îndreaptă spre ieşire. Însă înainte de a ieşi se întoarce spre mine şoptind:
-Ştii... cred că-mi place mai mult atitudinea asta a ta. Eşti mult mai... atrăgătoare şi nu-ţi face prea multe iluzii, nu vei scăpa de mine. Îmi placi Nanami, îmi placi chiar foarte mult şi nu am de gând să renunţ aşa usor la tine. Până la urmă vei fi a mea, dar nu doar trupul tău, ci şi sufletul! spune după care îmi face cu ochiul şi iese din cameră.
După ce iese, mă trăntesc pe pat şi îmi pun mâinile în ca. Chiar nu poate înţelege că nu-l plac?! Doamne, acest băiat e imposibil!
După ce îmi fac un duş, mă duc la prietena mea în cameră începâns să povestim ce am făcut cât timp nu ne-am văzut. Nu, nu am de gând să o întreb acum dacă pot sta la ea, o voi face peste câteva zile chiar dacăştiu că răspunsul va fi pozitiv.
După mai multe ore de discutii plec spre camera mea deoarece sunt frântă. Atunci când ajung la locul destinat, mi-aş fi dorit să răman la Temari. Pe patul din camera mea e asezata o persoana pe care nu mi-aş mai dori să o văd niciodata, însă.. asta cred că e imposibil, sau poate nu...
Răspunsuri: 217
Subiecte: 2
Data înregistrării: Nov 2010
Reputație:
35
Zupi: 1.518 z
Well...I'm here>:D<!Vai...deci te ador:X..ai niste idei de ma dai pe spate(nu,chear nu glumesc,era sa cad de pe scaun cand am citit:)))~Ah!~."-Nu! Daisuke, te rog să termini cu această atitudine. Nu sunt jucăria ta şi, dacă stau mai bine să mă gândesc, n-am fost niciodata aşa că încetează să mă tratezi ca şi cum aş fi. M-am schimbat, chiar m-am schimbat. De azi îţi jur că nu voi mai lăsa pe nimeni să-şi bată joc de mine. S-a terminat cu Nanami cea amabila, am avut multe de suferit datorită acestei atitudini aşa că e timpul să pun punct. De azi îmi jur, în special mie că nu voi mai suferi pentru nimic. Acum... te-aş ruga să te retragi, sunt obosita, iar faţa ta mă face să fiu extenuata! spun aproape pe nerăsuflate, iar ultima propozitie am spus-o pe un ton rece, aproape de nerecunoscut." Ce mi'a placut fragmentul asta:D..Ce Nanami rea..So..sper sa te mai loveasca-n cap inspiratia si sa aduci cat mai repede nex-ul dear:X!.Bye!
E destul de ciudat cum găseşti înţelesuri în lucruri la care nu te gândeai că te vei uita vreodată. Ca în show-urile TV, udne adevărul iese întotdeauna la iveală, fiind una din regulile fundamentale ale timpului. Şi când iese la iveală, te poate elibera sau poate pune capăt tuturor lucrurilor pentru care ai luptat. Un alt fel în care adevărul iese la suprafaţă e atunci când te aştepţi cel mai puţin ca asta să se întâmple sau când, fără a spune un cuvânt, tot este cusut cu aţă albă. Dar cel mai rău lucru pe care îl poate face adevărul? Să îl spui şi să nu te elibereze, ci să te încarcereze la loc, pentru totdeauna.
(ME): --->> "I am the new GOD of the new World ... because I am youre GOD ... give me CANDY!!! ... or I will KILL you ... you ... you pice of SHIT! ... <<hehe>>"
<<"KIRAâ€
We are the “KIRAâ€
My name is “KIRAâ€
Even your “KIRAâ€>>
Will you be eating that cake?...say what you want, but I will be taking the cake.
We will be removed. All because of that Chicken-shit President… No, far from Chicken-shit, less than Chicken-shit president.
He's a genius!!.....I'll still have to kill him though...
I just can’t sit any other way than this. If I sit the way other people do, my reasoning ability drops by 40%.
If you cannot win at the game, if you cannot solve the puzzle, you are just a loser.
Răspunsuri: 244
Subiecte: 13
Data înregistrării: Aug 2010
Reputație:
53
Zupi: 2.854 z
Un capitol minunat ca de obicei :thumbup:
Stii ca te iubesc, nu? Da cred ca stii. Este minunat. Imi este greu sa nu fac spam. Nu am ce spune despre descriere&naratiune&dialog inafara faptului ca sunt perfecte. Se imbina armonios.
Ce sa fac pentru a nu face spam? Cum sa ma apuc sa fac rezumatul capitolului sau al intregului fic. Ma rog, ce ai scris pana acum=))
Te-ai prins tu.
Asa am vazut cateva mici greseli de tastare insa nimic important. Oricui ii scapa (mai ales mie dar tu stii deja asta) si imi dau seama ca nu ai reusit sa-l corectezi datorita faptului ca te-am presat eu.
Nanami va ramane? Stii da imi place de Daisuke? Daca nu-l vrea Nanami pot sa-l iau eu?
Astept cu nerabdare nextul si spor la scris CHOCO! Da! Intr-un final pot sa-ti spun si eu intr-un alt fel! Nu te superi, nu? *puppy eyes*
Răspunsuri: 31
Subiecte: 1
Data înregistrării: Dec 2010
Reputație:
3
Zupi: 92 z
Bun1 Pai... ce as putea pune in afara faptului ca esti un geniu! Ai niste idei incredibile, iar noul tau fic este minunat, la fel ca acesta si ca toate ficurile ce le-ai facut. Uneori[mai tot timpul] ma intreb cum de-ti pot venii niste idei asa geniale... ma uimesti... defapt, da, chiar o faci, evoluezi pe zi ce trece.
Descrierea e minunata,imi place felul in care ai descris sentimentele lui Nami.
Dialogul nu este sec si e bine gandit.
Naratiunea e foarte buna, perfecta, iar actiunea nu e grabita. Ei bine... iti urez succes in continuare si un An nou fericit si plin de inspiratie:*
Aha! Cum spui tu mama...
Răspunsuri: 209
Subiecte: 4
Data înregistrării: Aug 2010
Reputație:
101
Zupi: 1.681 z
Cand credeam ca nu ma mai poti surprinde, bang ai facut- o din nou. Poate nu ma crezi dar iti zic sincer ca am uitat sa- ti comentez. Se pare ca si- a facut aparitia acel Daisuke, un idiot- pervers si jumatate :)) . Nu- ti pot spune cat m- a surprins noua atitudine a lui Nami, i- a raspuns atat de frumos :X .
Ce nu mi- a venit sa cred a fost reactia prosteasca si nici nu mai stiu cum sa- i zic a lui Kakashi. Adica saraca fata se hotareste sa i se destainuie ba chiar spune ca desi ar trebui sa o urasca pe mama ei, nu poate, el ii mai tranteste una... mda. Nu ma gandeam sa fie atat de insensibil, probabil nu a gandit atunci cand a vorbit. Cum adica sa- si schimbe parerea despre ea/ Adica simplul fapt ca nu este intr- o relatie buna cu maica- sa, il face sa o jignesca in halul ala ( ehh..prea mult spus) .. ca sa te luminez ti- am comentat si putin din cap precedent.
Dupa cum am mai spus in capitolul asta mi- a placut atitudinea lui Nami si faptul ca m- ai lasat in suspans :)).
Altceva, chiar nu am ce comenta :*.
BYE! :X
Mi-e foameee!!!
|