Fatal.Love [Romance,Yaoi,+18]

[Beatrix LaVey]

Salut.
Pentru inceput vreau sa-mi cer scuze, am dramatizat data trecuta si am facut urat rau, deci scuze. Pentru starea mea am fost chiar diplomata:))

Bun, acum... :-? Ma bucur ca ai citit tot ce ti-am corectat pana acum si sper ca ai si inteles ^^ Am venit din nou, nu te las! >:) ( Nu te intreba pentru ce a fost postul ulterior, doar starea mea :-l )

Corectura:

Capitolul 9
-Accidentul-




- Haha, Joshua, asta e a doua oara cand cazi in fantana.
- Asa si care e treaba? (dupa formularea initiala e intrebare() Ce, de parca tu nu ai cazut atunci!spun eu bosumflat.
- Nu ma mai satur de tine, esti asa haios! spune Kei in timp ce-si duce mana la burta si incepe sa rada.
- Nu te preface, ca stii joci bine teatru! spun eu ridicandu-ma in picioare si privindu-l pe acesta foarte serios.
- Insa dintre toti, tu esti cel mai talentat, spune el in timp ce ma priveste cum ies din fantana si ma indrept spre un copac pentru a ma descalta de adidasi.
- Esti un nemernic, stiai asta! il jignesc eu in timp ce ma sprijin cu cotul de scoarta dura a copacului pentru am scoate si celalalt adidas.
- Poate ca sunt, dar chiar si asa, ma distrez de minune, spuse el in timp ce se apropia si mai mult de mine. Simteam acest lucru. Mi-am lasat repede incaltamintea din maini si mi-am intors privirea spre el, pentru a ma asigura daca nu cumva incerca sa ma pacaleasca din nou.
Zambetul lui nu disparea sub nici o forma de pe chip, cu ochii ma analizandu-ma (daca vrei sa pastrezio formularea initiala si sa fie corect) din cap pana in picioare. Pentru cateva momente m-am rusinat, obrajii mei ardeau numai cand imi duceam ochii spre el, asa ca mi-am lasat privirea spre pamant, ca acesta sa nu-si dea seama de slabiciunea mea. Ma intimidam numai cand ma priviea (privea) (fara virgula) sau ma atingea. Eram ca si un soarece la mila pisicii.
- Nu te apropia, am spus eu dandu-ma umpic in spate. Dar degeaba, el tot venea spre mine, iar cand a ajuns in dreptul meu m-a lipit de trunchiul copacului, in timp ce mi-a imobilizat manile cu manile sale, ridicandumi-le (ridicandu-mi-le) in sus.
- Nu si de data aceasta, mi-a soptit el la ureche. Mi-a muscat pavilionul, apoi a coborat in jos sarutandu-mi pielea uda a gatului si sorbind fiecare picatura care se prelingea pe gat in jos din firele mele rebele. Simteam cum intreg corpul imi lua foc, inima batea in mine cu o viteza uluitoare, o puteam auzi si cu siguranta si el putea. S-a oprit pentru o clipa. Cu siguranta dorea sa mi se adreseze, iar de data aceasta avea din nou de gand sa ma faca sa ma rusinez.
- Inima ta e ca o bomba care asteapta sa fie activate(activata) si sa explodeze. Pot face eu onorurile ? ma intreaba el in timp ce-mi saruta buzele, sorbind din ele toata dulceata lor.
Nu a durat mult pana cand i-am simtit din nou limba strecurandu-se printre buzele mele. A inceput sa-mi cerceteze fiecare coltisor al cavitatii, jucandu-se cu limba mea si reusind sa o manevreze dupa propiria(propria) dorinta. Sorbea din mine toata energia, imi provoca (cacofonie. Mai bine foloseai '' trupul '') corpul sa reactioneze dupa placul lui, in anumite feluri in care eu nu doream (se repeta '' sa reactioneze ''; in anumite feluri in care nu doream ca acesta s-o faca) sa reactioneze. Eram manevrat, eram posedat aproape de catre fiinta lui, care nu-mi dadea drumul si ma facea sa tremur. Imi simteam fiecare particica a trupului violata de catre acesta.
Clopotelul a sunat mai tarziu decat am crezu, insa a reusit sa opreasca urmatoarea miscare pa care acesta dorea sa mi-o aplice. Dar chiar si asa, acesta nu se opera, chiar nu se temea ca cineva avea sa ne vada intr-o ipostaza asa de “intima”.
“Nu, nu este asa.. Trebuie sa se termine aici!” Imi spun eu in gand si (pentru evitarea '' si ''-ului se poate folosi si virgulita) imi adun energia ramasa si mi-o concentrez in maini. Reusesc sa-l imping de langa mine. Fara sa ma mai uit in spate sa vad daca cumva se ridica, alerg in graba in clasa. Uit complet de adidasi, care se pare ca ii uitasem (din nou repetitie. se parea ca ii lasasem) pe iarba si ma indrept spre clasa de unde aveam de gand sa imi iau ghiozdanul si sa-mi caut cartea.
- Nu este aici ? tip eu socat. Dar am .. lasat-o.. aici... Unde e !? Cine mi-a luat-o? strig eu din nou uitandu-ma la colegii mei. Angela se apropie de banca mea, se aseaza cu fundul pe suprafata din lemn si spune ca nimeni nu mi-a luat-o, cel putin ea nu a vazut pe nimeni, fiindca in timpul orei a dormit.
Imi venea sa ma strang de gat, bine, poate exageram cand era vorba de cartii (un singur ''i''; aici nu e nevoie de articol), mai ales de cele preferate. Cartea aceea avea o valoare foarte mare pentru mine, una chiar sentimentala. Mama mea mea mi-a dat-o, caci stia ca de aici am sa inteleg ce este cu adevarat arta poeziei,(fara virgula) si mult mai mult de atat. Pe langa ca ea stia, ca eu adoram sa citesc, trebuia sa o gasesc. Imi duc mana la gura si imi acopar buzele cu palma. Nu stau mult si imediat imi dau seama ca faptasul era Kei. Cine altcineva putea sa-mi ia cartea, inafara (in + afara, prepozitie compusa prin alaturare fara cratima a altor doua propozitii , nu prin contopire![/i]) de el[b]? (formularea initiala e o intrebare, '' cine '' fiind pronume interogativ aici) Cu siguranta dorea sa ne mai intalnim si pentru ca eu aveam sa-i dau ca raspuns un “nu”, sa (s-a) gandit ca mai bine imi ia ceava ce-mi apartine. Deoarece la cat de mult ma atasez eu de anumite lucruri, cu siguranta avam sa merg sa le recuperez de la persoane necunoscute.
- Smecherul de el! spun eu in timp ce dau negative (negativ) din cap.
- Poftim ? ma intreaba Angela.
- Nimic, tocmai mi-am adus aminte ca am uitat ceva.. Mai degraba mi-a luat cineva ceva, adaug eu nervos.
Toata ziua a decurs bine, as putea spune. A trebuit sa ma imprumut de noi pantofii (articolul hotarat la '' pantofi '' chiar n-are ce cauta! Nu prea-mi dau seama ce vrei sa zici aici, dar mai corect e noii pantofi) de la un coleg, caci asa, daca ma vedea diriginta sigur imi taia gatul. Oricum deja facu-se (facuse timp trecut al verbului '' a se face '']/i]) acest lucru, toate orele ei ma ascultase numai pe mine, norocul meu era insa ca imi invatasem ca de fiecare data. Lectiile le pricepeam din clasa atunci cand ni le preda ([i]fara virgula)sau ma uitam in carte si le conspectam mai repede.
Insa in clasa se afaa (afla) un parazit si acela era Kei. Privirea lui ma facea sa iau orazna, nu ma puteam concentra aproape de loc, fiindca de nenumarate ori imi aduceam aminte cu spaima de saruturile pe care mi le dadu-se (daduse; timp trecut al verbului '' a dadea '') adineauri. Mi se parea total gresit, aiurea, ca doi barbate (barbati) sa se sarute asa[b. C[/b]hiar nu i se parea ciudat, sau doar facea misto de mine? (e de preferat a se evita aceste elemente de argou, deci ii trebuie gasit un sinonim lui '' misto ''). Trebuia sa stau pe poziti si sa fiu cu ochii in patru, fiindca nu stiam de ce era in stare, desi imi aratase o parte din puterea lui, dar doar cea fizica.
Dupa terminarea orelor, a trebuit sa ii inapoez colegului meu pantofii, asa ca am ramas descult in sosete. Eram la iesirea din cladire si am uitam la toti cum plecau linistiti spre casa. A trebuit sa-i mint pe prietenii mei ca ma duc la bunica si sa am grije (grija) de ea, insa adevarul era altul.
Aveam de gand sa-l astept pe Kei sa iasa din biroul directorului, (pt evitarea '' si ''-ului ) sa-l iau la rost pentru carte si sa-l rog sa-mi dea inapoi adidasii. Usor de zis, greu de facut! Parea simplu atunci cand ziceam si se pare ca momentul adevarului venise.
Acesta iesise partial pe usa, dand mana cu directorul. L-am urmarit pana in momentul in care s-a desparti de acesta si s-a indreptat spre iesire, de unde m-a observat si mi-a zambit strengareste.
S-a oprit la o distanta nu prea mare de mine, de unde mi-a intins in faţa o plasa unde se aflau adidasii. Un gest dragut, insa nu se stia ce punea la cale.
- Multumesc ! Frumos din partea ta, spun eu cu jumatate de gura.
- Nu ai pentru ce, imi raspunde el zambind.
- Bine, atunci eu plec..
- Nu crezi ca ai uitat ceva ? ma intreaba el aducandu-mi aminte de cartea mea care nu o mai gasisem in banca.
- Cartea ! strig eu si am reped la el ca sa o iau din mana, fiindca o tinea sus la vedere. Dar am esuat tragic, nici nu reusisem sa am aproprii prea mult si deja am simtit cum mana lui dreapta imi cuprinde talia si ma trage aproape de el. Eram sigur ca dorea din nou sa ma sarute, asa ca am ripostat, incercand sa-l conving prin vorba.
- Stai ! E gresit ! Nu.. spun eu in timp ce incercam sa-l imping.
- Daca este asa cum spui tu, atunci de ce mi-ai permis sa fac un asemenea gest, chiar daca la sfarsit mi te-ai opus ? ma intreaba el in timp ce afiseaza o privire serioasa.
- Eu.. eu.. (fara virgula! Incepi pur si simplu dupa trei punctulete cu litera mica daca e o constructie incidenta) nu stiam ce sa spun, totul era incetosat, iar eu nici ca mai stiam cum sa reactionez, sunt o persoana foarte sensibila. Si eu am punctele mele sensibile, era normal sa ma agit in felul acela. Trebuia sa-i dau un raspuns, caci daca o tineam tot asa, privirea aceea albastra avea in curand sa ma topeasca.
Mi-am ridicat privirea trista spre el si derutata si i-am raspuns la intrebare, chiar daca stia ca aruncam vorbe in vant.
- Cum doreai reaction (sa reactionez)? Normal ca erama gitat(eram agitat) de mama focului.. Nu ti se pare de loc (deloc (nu e '' de loc '' cu sensul de origine, ci e cu sensul de ''nicicum'' ) ciudat sa faci un asemenea lucru cu un barbat, bagand de seama ca si tu esti unul ? Nu sunt jucaria ta si nu o sa mai accept un asemenea gest din partea ta.. mereu ma faci sa tre... (fara virgula) nu am reusit sa-mi termin intreaga propozitie, caci deja acesta a aruncat carte ape (cartea pe) jos si si-a trecut degetele prin parul meu argintiu, ravasindu-l. M-am panicat, caci altceva nu stiam ce sa fac in momentul acela, asa ca m-am eliberat, impingandu-l pe jos.
Am alergat afara din cladire, iar Kei a strigat dupa mine de cateva ori, insa eu nu aveam de gand sa-i dau un raspuns si am tot alergat pana in momentul impactului.
Atunci cand am ajuns pe mijlocul drumul o masina gonind in viteza m-a lovit si m-a daramat compet pe undeva pe strada.
Eram intins pe jos si aproape de mai vedeam ceva, tot ce am reusit sa observ era faptul ca l-am vazut pe Kei cum alerga ingrijorat si speriat la mine impreuna cu directorul, directoatea si inca (cacofonie; inca niste) cativa angajati care imi strigau speriati si inspaimantati numele, iar dupa aceea totul s-a inegrit in faţa ochilor mei, reusind sa lesin.

Bun, acum, ca am terminat, la punctuatie stai la fel ca inainte... Te-ai mai corectat pe la dialog, acolo e ceva mai bine, dar inca nu stii unde se termina o propozitie si unde incepe alta. Ma rog... Am vazut cateva greseli de gramatica uriase, precum '' facu-se ''. Asta e un foarte bine cunoscut timp trecut al lui '' a se face '', nu e diateza reflexiva [-x. Mai ai si greseli de exprimare, mai ai si niste cacofonii. Am mai facut eu cateva adaugari, pentru ca exprimarea ta sa fie corecta;).

Sper ca vei citi in continuare comentariile, altfel n-ai cum sa te-ndrepti ;). Si ma bucur ca ai tinut cont de sugestiile anterioare.

Capitolul a fost interesant, mi-a placut sarutul dintre ei, dar ma enerveaza Kei, ca e fals. Mai bine jigodie sau javra, ca moi, decat fals, ca o lista intreaga de '' prieteni '':)) Si accidentul... Hm, bine gandit, chiar s-au complicat lucrurile si sunt foarte curioasa sa vad ce se intampla.

Bafta la scris in continuare si nu ne face sa asteptam;)

[hiimera]

Fetelor mercii de comm.
O sa incerc sa va las reply ala mandoua.

MusicXD: Da si eu am bucur ca l-am pus mai repede :)) si da avea sa se intample una ca asta. Nu chiar nu e vina lui Kei, da partial este ca din cauza lui Joshua a alergat ca bezmeticul pe strada. Dar nu a fost mana lui Kei de data aceasta, acel sofer era un alt om.. nu facea parte din clanul Joisuke. Daca vei citi in continuare vei afla cine a planuit accidentul si restul care o sa urmeze.;)Pai normal ca e ranit.. :)) ce ca nu o fi zburat.. :))
Mercii de comm. >:D<

Gaby-chan [prietena mea imbratisabila :)) si scumpa].
Ti-am citit cu intregul tot commul, fiecare greseala am vazut-o, se pare ca iara am sarit cate ceva, insa eu l-am corectat de 2 ori, iara Wordul isi face de cap. :)) :((
Oricum ma bucur ca ti-a palcut capitolul acesta, da imi place sa complic lucrurile si am si rezolvarea la ele. ;;)
Mercii inca odata, am sa tin cont de tot ce mi-ai spus. >:D< >:D< [te mai iau inca odata in brate :))]

_____________________
Acum sa revin la commul initial al autoarei.
Dragii mei, am revenit mai repede decat credeam cu nextul.. Wow..@-)
Oricum de data aceasta o sa fiti asa " :O " .. cred caci o sa vedeti ca , KEI are sa paote o discutie mult mai linistita cu Joshua, dar asta pe la sfarsit desigur.. :))
Nu este asa de lung, recunosc.. m-am corectat in timp ce am scris.. am incercat cat de cat sa nu mai fac greseli, dar ma indoiesc.. :-S.
Eu una sper sa nu mai fac, caci nu le mai suport.. :))
Sper sa va placa si acest capito. :-)

Capitolul 10
-Un cosmar-

“Unde sunt ? Am murit ? Am ajuns in Rai?” Ma intrebam, caci tot ce vedeam era intuneric, nimic altceva decat un spatiu intins si intunecat. Nici pic de lumina, nici macar o scanteie care sa ma faca sa cred ca, nu am murit si ca inca mai exista speranta pentru mine.
Dar chiar si asa, preferam mai bine sa mor si sa ma eliberez de toata durerea acumulata in suflet si sa ma inalt in ceruri spre Dumnezeu, macar el ma intelege si simte cu adevarat ce simt eu, durere si dezamagire.
Imi auzeam in indepartatul abis numele, ce rasuna foarte slab dar cu cat ma concentram mai mult la el cu atat il auzeam si mai clar. Si deodata bruc... o lumina orbitoare imi invadase privirea si ma trezise la viata. Eram intr-o incapere, mi-am intors capul intr-o parte ca sa o analizez mai bine. Eram la spital, eram confuz nu stiam de ce, dar chiar si asa aveam sa aflu caci de la usa se auzeau persoane care vorbeau.
Au intrat in camera, era Angela, sora mea si baietii care atunci cand m-au vazut in starea care eram au si sarit sa ma intrebe cum ma simt, cum sunt, daca nu mi-am fracturat ceva. Ma simteam slabit, dar chiar si asa am incercat sa le vorbesc.
- Ma bucur sa va vad, spun eu cu un glas aproape ragusit si le afisez un zambet. Sora mea mai mica, sare si ma ia in brate, sarutanduma apoi pe frunte si pe obraji.
- Esti prost Joshua ! spune ea. Trebuia sa ai grije, ce te-a apucat sa alergi ca un bezmetic pe strada nu stii ca trec masinile.
- Ba da stiu, oftez eu lung, insa na.., nu puteam sa le spun ca in acel moment eu ma luam la cearta cu Kei, chiar daca toti aveau suspiciuni, eu nu doreams a imi ingreunez situatia spunandu-le. Pe langa asta puteam sa-i pun si pe ei in pericol.
- Sper ca te simti mai bine ? intreaba Angela cu lacrimi in ochii, iar eu ma uitam la ea ca un broscoi cu ochii maric at cepele, era speriata si se vedea ca tremura din toate incheieturile.
- Angela ! Sunt bine, nu trebuie sa-ti faci griji, incerc eu sa o linistesc dar degeaba, era mult prea ingrijorata pentru mine. Ceilati pleaca afara din camera si ma lasa numai cu ea, imediat ce suntem vazuti singuri incercam sa ne comunicam. Insa Angela se relata doar la a plange.
- Angela, nu, te rog ! Nu mai plange, nu ai pentru ce.. sunt bine, vezi, ii spun eu.
- Nu ma pot oprii ! exclama ea. Imi pare rau pentru tine, toate aceste lucruri rele numai tie ti se intampla, mi-as dorii sa te ajut cumva ? Dar nu stiu cum ? Incepe si mai rau sa planga si cade jos in genunchi si isi duce palmele la ochii pentru a-si sterge lacrimile.
- Nu plange, vino la mine, imi intind bratele si dau de inteles ca poate sa vina si sa planga la mine in brate. Nu suportam sa o vad asa, imi topea inima, ma facea sa plang.
Cand a vazut gestul pe care l-am facut, s-a ridicat imediat in picioare si a sarit la mine in brate. Aproape ca mi-a smuls perfuziile din vene. Insa asa am mai reusit si eu sa zambesc si sa rand, in timp ce o mangaiam pe par si incercam sa o linistesc.
Eram afundat in gandul meu si incercam sa-mi aduc aminte de ceea ce facuse, cu siguranta o amsina dadu-se in mine, se putea oare sa fi fost oamenii lui Kei ? Cu siguranta numai el putea face un asemenea lucru. Dar parca inima nu dorea sa accepte acest fapt, in momentul in care eu eram la pamant eram inca constient si am reusit sa vad, totul.
Kei parea asa de speriat si alerga fulgerator spre mine, la fel ca si directorul si directoarea.
“Sa nu fi fost Kei ? Sa fi fost altcineva ?” doua intrebari la care nu gaseam raspunsul.
La usa s-au auzit cateva batai grave, iar cand usa s-a deschis a intrat Kei si in mana tinea un buchet de flori foarte frumoase, pe care mi le-a inmanat.
Angela s-a retras lasandu-ne singuri, preferam mai bine sa ma arunc pe geam decat sa stau cu el in aceiasi incapere, naiba stia ce avea de gand.
- Sunt flori din acelea exotice, care au venin sau sunt carnivore si amnaca oameni ? Hmm, il intreb eu in timp ce ridic spranceana.
- Nu, sunt flori obisnuit.. si da sunt exotice insa nu sunt letale, sunt complet inovensive, imi spune el in timp ce isi lasa privirea in jos. Daca vrei le duc inapoi si..
- Nu, nu, le pastrez, sunt foarte frumoase, multumesc ! spun eu in timp ce afisez un zambet pe faţa si ma chinui sa le pun in vaza ce statea pe mobila.
Vazand ca nu am cum sa reusesc acest lucru si se vedea de la o posta ca ma zgariasem la mana, Kei mi le-a luat din mana si le-a pus el, pe langa asta a luat vaza si a si umplut-o cu apa. Apoi a adus-o la mine si a asezat-o pe suprafata lucioasa din lemn a mobilei.
- Esti foarte dragut, ce s-a intamplat ? intreb eu fiind sigur pe ceea ce spuneam, nu se comporta el asa de dragut cu mine, asta o facea acum ceva timp, cand eram prieteni si nu imi dezvaluise adevarate lui identitate. Mi-am intors privirea spre el si imediat am fost luat prin surprindere atunci cand acesta m-a cuprins in bratele sale puternice.
Si-a cerut scuze de cateva ori, in continu si mi-a spus ca nu el a provocat acel accident si ca nu avea in plan sa faca o asemenea prostie. Mi-a fost greu sa-l cred, m-am enervat intr-un moment si l-am indepartat de mine, impingandu-l spre geamul de la camera. Imi venea sa plang, ma simteam prost, nu mai stiam ce sa cred. Am strans in palme materialul alb al cearsafului ce-mi acoperea trupul si am strans din dintii. Am tipat la el umpic explicandu-i cum sa simt, ca sa vada si el cum este, sa stie cat de rau imi este in situatia aceasta.
Accidentul acesta era un nimic, nu-mi pasa insa ce ma enerva la culmea era faptul ca si-a permis sa-mi dea foc la casa si sa-mi puna in pericol familia. Asta era motivul cel mai intemeiat si cel mai al naiba ce ma scotea din minti.
Pe langa toatea aceste imi punea in pericol si situatia scolara, si prietenii, si tot ce imi era mai drag mie, de parca eram singura persoana care ii dorea raul, nu era asa.
Nu eu am fost acea persoana care ia arestat tatal, poate ca merita sau poate ca nu merita, nu aveam de unde sa stiu, mai bine il lua pe tata la rost si vorbea cu el ca si oameni. Nu era necesar sa ma raneasca pe mine, maia les ca a pus si un dragon ciudat pe pieptul meu, care nici de asta nu aveam habar.
Dupa cateva ore bune de morala si certa, am reusit sa ma calmez.
Kei a stat tot timpul acela pe un scaun aproape de patul meu si mi-a ascultat fiecare propozitie, fiecare cuvant pe care eu l-am scos pe gura. Si-a cerut scuze de multe ori, a resunoscut ca a cam exagerat insa nu mi-a dat adevaratul motiv pentru care a facut toate acestea. Si nici nu prea cred ca avea sa mi-l dea acum, in timp cu siguranta aveam sa aflu.
Ma simteam mai bine, ma descarcasem complet, ma simteam mai in largul meu. Nu pot sa spun ca pentru cateva momente, imediat ce cearta a luat sfarsit am avut parte de cateva momente de fericire, am si ras din nou cu acesta.
Stiam ca nu era o persoana asa de rea, insa doream foarte mult sa stiu motivul intemeiat pentru toata aceasta harababura. Si mai doream sa stiu cine era la volan in acel moment.
Am incercat sa dau la o parte toate acele ganduri si sa mai mai relaxez si eu putin, trecuse ceva timp de cand eu si Kei nu purtasem o discutie mai amuzanta, mai fericita si asta doream in acel moment, macar pentru putin sa pretindem ca nu s-au intamplat toate acele lucruri groaznice.
Am inceput din nou sa ne povestim cate ceva, legate de noi, de trecutul nostru, de lucrurile frumoase care ni s-au intamplat pe parcursul vieti. Am ras si ne-am simtit bine, macar pentru cateva clipe.
- Nu pot sa cred ? Si eu care credeam ca sunt singurul caruia ii place sa faca misto de doamna directoare, pe scurt directoarea era si diriginta mea si chiar ma scotea din minti.
- Nu spun ca nu este o persoana deosebit de inteligenta, dar se lasa fermecata de orice barbat chipes, spune Kei in timp ce rade. Ma si servit personal cu prajituri facute de ea, ma invitat sa petrec un weekend cu ea la munte.
- Wow ! Si-a pierdut mintile complet, spun eu in timp ce raman cu gura cascata. Sa sclerozat si nu a vrut sa ma creada atunci cand i-am spus ca a imbatranit, se crede inca la douazeci si cinci de ani.
Am purtat diverse discutii, legate de multe lucruri si asa timpul a trecut mai repede decat am crezut.
Era seara, iar soarele se pregatea de culcare, eu inca eram treaz si stateam in fund, admirand cum noaptea se lasa vazuta pe intreg orasul. Kei reusise sa atipeasca si statea cu capul pe picioarele mele. Eu il mangaiam usor pe cap, ciulufindu-i cu grije parul saten si am uitam pe geam sa vad cum se insereaza.
- Oare tot ce s-a intamplat astazi, este adevarat ? Macar pentru o clipa te-ai simtit si tu bine din nou in prezenta mea ? ma intrebam eu in timp ce vorbeam mai in soapta. Nu te inteleg, dar mi-as dori. Si sti de ce ? Pentru ca tin la tine si imi esti prieten.
Nu adurat mult si deja pe chipul acestuia a aparut o expresie speriata, se parea ca avea un cosmar si nu ii placea ceea ce vede si se intampla.
Brusc, s-a trezit, speriat parca de bombe. L-am intrebat daca a avut un cosmar si imediat m-a luat in brate si m-a strans la piept. Apoi mi-a cuprins faţa cu ambele palme si m-a privit in ochii ingrijorat, cu siguranta a avut un cosmar si cu siguranta eram in el.
- Totul o sa fie bine Kei, nu-ti face griji sunt aici, spun eu in timp ce-i zambesc bland. Ii cuprind si eu la randu-l meu faţa in palmele mele si imi lipesc fruntea de a lui, in incercarea de al linistii. Ii mai spun odata ca totul are sa fie bine si ma deslipesc de el si ma las pe pat sa ma intind.
Dar chiar si asa, acesta se aproprie de mine si imi spune :
- Nu-ti pot da drumul, esti al meu. Dupa ce isi termina propozitia si ma lasa un pic nedumerit, isi aproprie si mai mult faţa de a mea, iar apoi imi saruta buzele.

[hiimera]

Well am revenit si eu intr-un sfarsit cu nextul al fic, gata am sa va anunt ca in urmatorul capitol am sa bag o scena yaoi.. si sper sa-mi iasa bine de tot. :))
Neko_tamashi00 : Multumesc pentru comm !! Chiar ma bucur ca ti-a placut cu adevarat acest capitol, insa legat de motiv o sa mai trebuiasca sa ma ami gandesc, ca deja l-am uitat..si da o sa apara destule kissuri dar si altele :> .
De data aceasta am scris mai mult, chiar nu ma asteptam, aproape 5 pagini in word, cu siguranta am scris 5.
E destul de tarziu, asa ca am de gand sa revin cu editul maine de dimineata. Si promit ca am sa revin cu nextul mai repede, am sa incerc.

Capitolul 11
-Sentimentele “Dragonului Japonez”-

Zilele au trecut, mai repede de cat ma asteptam eu sa treaca. Vremea se schimba, totul parca o lua de la inceput. Stateam si ma uitam pe geamul de la camera mea de spital, unde am fost internat. Vantul batea lin aducand cu el o caldura placuta insa foarte fierbinte.
Primavara era pe sfarsite, copii se pare ca nu mai aveau mult si terminau scoala, la fel si eu. Al doilea an de liceu a fost destul de placut, nici chiar cum m-am asteptat eu sa fie.
Insa a fost destul de plin de .. incercari, unele chiar fatale, mai ales atunci cand l-am cunoscut pe Kei.
- Joshua ! Nu mai pierde vremea la geam si vino odata. A strigat o voce feminine de jos, de la parter. Inca eram la spital insa era ziua, in care eu trebuia sa-l parasesc si sa ma duc in sfarsit acasa.
Mi-am luat lucrurile si am coborat jos pe scari, inainte de a iesi pe usile de la iesire le-am multumit foarte mult medicilor si asistentelor pentru grija purtata, iar apoi mi-am facut aparitia afara.
Cu totii erau acolo si ma asteptau cu nerabdare, i-am salutat si i-am sarutat pe parinti si apoi am intrat in masina, de acolo am plecat acasa la ei, pentru a sarbatorii reintoarcerea mea.
Ce surpiza minunata au putu sa-mi faca, dar nu numai ei, erau si prietenii mei de clasa acolo, la fel ca si bunici. I-am salutat politicos pe toti asa cum o face eu deobicei si dupa aceea m-am alaturat petrecerii.
Totusi ceva lipsea din peisaj, cu siguranta era Kei, care se pare ca aflasem de la cineva ca avea sa intarzie sau ceva de genul acesta. Am luat o pauza din a petrece si m-am dus la poarta ca sa-l astept, cu siguranta avea sa vina cu limuzina lui personala si cu inca cateva garzii de corp, nu ca ar fi vreo stea de cinema, insa este o persoana foarte importanta.
Cat timp am stat in spital, multe probleme ce ne dadeau dureri de cap, au fost intr-un final rezolvate, misterul a fost deslusit.
In dreapta si in stanga, m-am uitat in contiinu, imi intorceam capul din cinci in cinci minute doar ca sa ma asigur ca acesta avea sa vine, imi era dor de el, de parca nu il mai vazusem un an intreg.
Cu adevarat trecusera aproape doua saptamani de cand acesta a fost plecat undeva intr-o tara staina, pe o insula parca, de unde avea sa resolve ceva anume cu un ministru. Nici eu nu stiam in detaliu, fiindca acesta a refuzat sa-mi da mai multe explicatii. Insa mi-a promis ca atunci cand v-a ajunge ma va suna, sau imi va trimite o scrisoare sau un email.
- Oare unde o fi, e aproape ora doua, iar el tot nu apare ? imi faceam griji, daca ii se intamplase ceva groaznic. Trupul mi l-am intors cu spatele la strada si am ramas asa cateva minute, pana cand am fost luat prin surprindere de cineva, care mi-a acoperit ochii cu palmele.
- Ghici cine este ? spune vocea pe care am reusit sa o recunosc fara nici o probleme, iar cand m-am intors spre el am fost intampinat de un buchet foarte mare de florii, pareu destul de diferite de cele ce cresc la noi in tara, cu siguranta le luase de pe acea insula tropical in care a fost.
- Kei ! am strigat eu foarte fericit si i-am sarit imediat in brate, strangandu-l tare de tot. Mi-a fost dor de tine, am spus eu in timp ce i-am dat drumul barbatului din faţa mea, de la care am luat florile si apoi l-am poftit inauntru, pentru a ni se alatura la petrecere.
- Nu mi-ar fi trecut de loc prin cap un asemenea lucru, ca tie sa-ti fie asa de dor de mine, spune el umpic intristat dar afisand un zambet destul de sincer, arata ca era si trist dar si bucuros.
L-am luat de mana, apoi l-am tarat dupa mine in casa de unde am lasat florile intr-o vaza, pe undeva in bucatarie, iar apoi mi-am luat portofelul si am plecat cu el afara.
- Unde mergem, m-a intrebat acesta destul de uimit de comportamentul meu.
- Undeva anume, nu-ti pot spune, e secret.
La inceput a dorit sa luam limuzina, insa mi se parea mai bine ca sa mergem pe jos, caci asa nu prea avea farmec.
Pana la urma s-a lasat condus de mine si a tacut pe tot parcursul plimbarii, nici nu a incercat sa ma intrebe daca ma simt mai bine, preferam mai mult sa ma intrebe in acel loc, para mult mai magic.
Orasul parca disparea din peisaj si isi faceau mai mult aparitia copacii si intreaga natura, nu iesisem din oras, ba din contra eram intr-un parc, in care eu impreuna cu prietenii mei ne furisam si ne ascundeam intr-un loc secret stiut numai de noi.
Lumea trecea mai rar prin aceasta mica padurice a parcului Niugez, asa ca nu aveam de ce sa ma tem ca cineva ar putea sa ne strice distractia.
- Am ajuns, am rostit eu entuziasmat.
- Unde ? ma intreaba el uitandu-se in jur sa vada pe unde am ajuns. O casa in copac ? Asta doreai sa-mi arati ? Intreaba el destul de uimit de ceea ce vede, locul nu era doar simplu si pasnic, ci si plin de amintiri placute de ale mele, iar admosfera pe care acest loc minunat o creea te ducea la visare, iti trezea cele mai nastrujnice idei.
- Da ! Nu este ceva super, insa aici ma jucam eu cu prietenii mei, tot ce vezi tu aici, adica: casuta aceasta din copac, pe scurt un mic sediu, l-am facut chiar noi, spun eu zabindu-i.
- Interesant, e chiar un loc placut, crezi ca ai putea sa-mi prezinti incaperea ?
- A, da desigur, ce prost sunt deja am uitat sa-ti arat locul, spun eu lovinduma cu plama peste cap, iar poi l-am poftit pe acesta sa intre inauntru pentru ai prezenta locul.
Casuta nu era nu stiu eu ce mare minunatie a noastra, insa era foarte spatioasa si foarte draguta, pe langa ca aveam parter, exista si un etaj insa umpic mai sus. Asta necesita sa urcam scarile in sus pentru a ajunge pana in varf.
Dupa ce i-am prezentat parterul in care erau numai si numai vechituri, sau cate o arma create de noi, am urcat pe scarita in sus pentru ai prezenta prietenului meu etajul, unde se gaseau toate pozele, toate trofeele si toate obiectele mai sentimentale si frumoase pe care noi le ascunsesem aici.
Erau multe rafturi, pline cu poze de cand aveam opt ani, pana la varsta de doisprezece ani. Mi-a parut rau atunci cand a trebuit sa-mi iau ramas bun de la acest loc secret minunat, multi mi-au spus ca nu mai sunt copil si ca ar trebui sa ma maturizez, iar aceasta catuta oricum va dainui vesnic in acest parc.
Asa si a fost, a rezistat aceasta bucata de lemn mult timp. Insa imi era dor sa ma mai joc in acest loc.
- Deci asa aratai tu cand erai mic, se pare ca aici faceai baita, a inceput acesta sa rada in timp ce isi strecura privirea printre rafturile prafuite, unde se aflau pozele mele.
- Hey ! Da eu sunt acela, am spus eu luandu-i din mana repede poza si ascunzand-o la spate, simteam cum imi iau obrajii foc, insa am incercat sa ma calmez si sa-i prezint in continuare acestuia casuta.
Nici nu am observat cat de repede a putu sa treaca timpul, deja era tarziu, aproape ora sase.
- Alo ?
- Surioara vezi ca venim acasa, sunt cu prietenul meu Kei, am spus eu in timp ce ma urcam intr-un taxi.
- Da ! A inceput aceasta sa strige entuziasmata de vestea mea.
Odata ajunsi acasa, am parasite taxiul platind pe sofer cu suma necesara. Iar apoi ne-am indreptat obositi spre intrare.Nu am mai fost intampinati de nimeni, se parea ca toti stateau linistiti in sufragerie si depanau amintiri, sau spuneau povesti.
L-am poftit pe Kei inauntru si l-am condus spre camera mea, de unde i-am spus sa se simta ca si la el acasa, caci nu mai aveam de ce sa ma tem de el, era acel Kei pe care l-am stiut din totdeauna : bland, bun, foarte intelligent, amuzant, puternic, increzator si curajos.
Dupa ce acesta s-a asezat pe pat, eu am coborat jos sa-i anunt pe parinti si pe restul ca am ajuns casa teafar si ca m-am intalnit cu prietenul meu Kei. Imediat ce toti i-au auzit numele, deja au inceput sa discute despre el, numai vorbe bune si laude au fost rostite la adresa lui.
Mama era foarte incantata de prezenta lui la noi acasa, ii si spusese cu cateva zile mai inainte de a iesii eu de la spital, ca este mereu bine venit la noi si ca ea il va astepta cu bratele deschise. Caci acum era unul de al familiei, insa ei chiar nu aveau habar de ceea ce se intamplase, bine tata stia mai multe detalii, insa se impacase cu idea.
Pe langa acestia, pana si prietenii mei acum il agreau foarte mult, se intelegeau de minune cu el. Nici nu mai aduc vorba de sora mea, care era topita dupa el. Mereu cand venea sa ma viziteze cu colegele ei, sau cu Angela, intreba daca cumva el a trecut pe la mine si ma tot exaspera cu intrebarile ei stupide de fata indragostita si aeriana. Ce sa fac, asta imi este familia, insa o iubesc nespus de mult, mai ales pe Kei. Acum ca nu mai imi doreste raul, eu cu el suntem din nou prietenii foarte apropiati.
Acele saruturi pe care acesta mi le-a dat de la inceput, inca ma puneau pe ganduri, nu mi se parea prea normal ca doi barbatii sa se sarute asa. Dar mereu cand o facea, parca ma simteam plutind pe un nor, in drum spre Rai. Era ciudat la cate simturi imi trezea acesta, ma facea sa imi pierd mintile.
- Oni-san, Kei nu coboara jos ? ma intreaba sora mea.
- Nu cred, de data aceasta am sa ma satur eu de el, ca tu mereu cand ai venit la spital, hopa calare pe el, nici macar nu apucam sa-l salut ca tu deja ii stateai in cale, am spus eu bosumflat.
- Gelos, striga fetele si colgele surorii mele, deja intreceau masura, nu era adevarat, nu il iubeam asa cum credeau unii.. sau cel putin asa credeam eu.
- Eu am duc sus la el sigur ma asteapta, am spus eu in timp ce urcam scarile.
- In seara asta Kei e binevenit sa doarma la noi, la tine in camera, mi-a spus mama zambind.
- Cum ? am coborat eu in graba scarile jos deja parca rusinat de ceea ce auzisem. Nu mai avem camere libere ? intreb eu emotionat si imbujorat.
- Nu, raspunde aceasta scurt si la subiect. Nu e mare lucru dragul meu, amandoi sunteti baieti, ce ati putea face voi doi in acelasi pat, serios acum ? Haide Joshua scumpule, macar o noapte. Incearca aceasta sa ma induplece, pana la urma dau afiramtiv din cap si ma duc spre camera mea, in timp ce-mi tineam faţa rosiatica acoperita de palme.
Am deschis usa de la camera mea incet, iar in faţa ochilor meu mi s-a aratat un tip ud, cu prosopul aproape cazut de pe el care incerca sa-si gaseasca haine curate. Numai cand l-am vazut intr-o asemenea postura am crezut ca am sa fac atac de cord. Am simtit cum obrajii mi s-au inrosit,iar inima a inceput sa-mi bata si mai tare de atat. S-a apropiat de mine si m-a intrebat daca am ceva haine ca sa-i imprumut, am incercat sa nu-l privesc direct in ochii, caci daca faceam un semenea lucru isi dadea seama ca ma rusinasem si sigur avea sa incerce o manevra asupra mea. Mama, chiar nu avea habar despre ce vorbea atunci cand imi spunea ca acesta poate sa doarma la mine in camera si la mine in pat.
I-am aratat dulapul, iar el dupa aceea s-a dus singur la el ca sa caute ceva de marimea lui printre hainele mele. Aveam noroc ca inca nu golisem intreaga mea garderoba de la casa parinteasca, atunci cand m-am hotarat sa locuiesc de unul singur.
Geamurile de la camera, le-am deschis ca sa pot lasa putin aer proaspat de primavera se se infiltreze la mine in camera si sa distruga acei aburi, acea caldura infernala din camera.
Am isnpirat pentru putin, aer rece de afara, caci imediat i-am simtit trupul cald al satenului, langa al meu. Privea si el cerul ca si mine, iar poi si-a atintit privirea spre mine, spunandu-mi sa ma urc pe acoperis cu el, ca sa ne fie mai bine. Camera mea facea legatura cu pimul acoperis de la casa, numai daca ma urcam pe geam si ieseam afara eram pe acoperis.
Chiar cand am vrut sa ma asez pe tigla, am alunecat, dar din fericire Kei ma prinsese de mana si ma trasese la el in poala si ma tinea strans de burta, ca nu cumva sa se mai intample un lucru ca acesta.
- Stii nu mai vreu sa te mai vad in acel pat de spital, spune el zambind.
- Nici eu.. scuze nu am vrut sa iti provoc din nou probleme,am soptit eu incet umpic trist.
- Dar sa stii, chiar imi trezeai fantezii atunci la spital, statei asa de...
- Taci, am spus eu, dupa care i-am trantit un pumn in cap, facandu-l sa geama de durere.
- Joshua nu te-ai schimbat, dar nu trebuia sa ma lovesti, chiar vorbesc serios, spune el razand.
Mi-am intors trupul spre el si m-am sprijinit de genunchii lui.
- Multumesc, ca iti place sa razi de mine, chiar vrei sa te cred, am spus eu suparat. Cum sa-ti placa de mine, in primul rand suntem amandoi la genul masculin, iar...
- Joshua, Joshua ! M-a strigat el de doua ori, iar eu mi-am si inchis pliscul si l-am ascultat. Eu chiar te plac, mai mult de atat, te iubesc ! Nu imi pasa daca suntem amandoi barbate, atata timp cat stiu ca te iubesc imi ajunge. Dupa aceste cuvinte care parca m-au sagetat fix in inima, am crezut ca aveam sa lesin. M-am panicat repede si chiar nu mai reuseam sa scot nimic pe gura, am incercat sa-i spun ceva insa am fost imediat oprit de acesta. Printr-un sarut, a reusit sa ma duca la tacere.

[hiimera]

Hi !!
WEll am revenit cu nextul, chiar nu ma asteptam la una ca asta, e umpic mai scurt decat ultimul capitol pe care l-ati citit. :))
Am greseli, stiu asta, am sa revin cu editul si sper ca in seara asta. :-)
Inca nu am intrat in acea actiune* :)), dar sper ca in urmatorul sa intru cu adevarat, caci are sa se lase cu party mare, mare de tot. Si dau stiu, nu are titlu.. dar nu am avut idei si cred ca nu am sa mai pun de acum incolo titlu la cap. .... am sa scriu direct capitolul cutarica.
Sper sa va placa, asa ca Enjoy ! Meow`

Capitolul 12

Simteam cum ma pierd din nou, iar totul era incetosat, ochii nu puteam absolut de loc sa-i tin deschisi, parca fiecare sarutare pe care Kei mi-o dadea, ma facea sa inchid ochii si sa ma las purtat de val.
Insa sunt o fire foarte timida si foarte rusinoasa, nu aveam curaj in de ajuns sa tin ochii deshisi sau mai mult, sa-l sarut eu pe acesta. Simteam ca tremur din toate incheieturile, iar in momentul in care i-am simtit mana strecurandu-se prin tricoul meu verde, un fior mi-a strabatut sirea spinari. Pentru un moment am ezitat, mi-am dezlipit buzele de ale acestuia si am incercat sa-mi trag rasuflarea.
- Esti asa inocent, inca ma intreb cum ai putut sa rezisti unei fiare ca mine, ma intreaba el zambind, iar apoi isi duce mana spre capul meu si isi strecoara degetele prin parul meu, apoi imi lipeste fruntea de al lui. Am incercat sa-i evit privirea aceea albastra, care parca mai mereu ma ducea spre visare, simteam cum privirea aceea ma sageteaza pana in inima, era calm insa pe faţa lui se citea dorinta, se citea ravnirea.
I-am spus ca imi este frig, chiar daca afara nu parea a fi decat treisprezece grade. Insa ma simteam prea ametit, de parca caldura am sufoca. Asa ca mi-a dat drumul si mi-a permis sa intru in camera. El a mai ramas cateva clipe doar ca sa admire luna ce sclipea pe intreg cerul.
Cand ma uitam la el, parca vedeam un print superb iesit din basme. Un chip angelic, luminat de razele puternice si palide ale lunii, parul saten deschis, ochii aceia albastrii patrunzatori, trpul lucrat, zvelt si puternic, o personalitate de admirat si de urmat. Ce mai avea toate calitatile necesare, puteam spune ca era visul orcarei fete, nu era de mirare de ce toate se comportau aiurea in prezenta lui, erau aspirate de frumusetea lui.
Deja incepeam sa ma comport si eu ca una, aveam deja ganduri fantezistice. Nu imi statea in fire, mai ales ca el nu era fata ci era baiat, nu mi se prea parea normal, insa pana la urma tot am acceptat faptul ca tin la el foarte mult si ca imi este un bun prieten. Prin tot ce am trecut, chiar daca m-a insemnt cu acest dragon ciudat pe piept asta nu insemna ca nu merita iertare, puteam de la inceput sa-i simt suferinta sufleteasca. Era ceva normal, e greu sa stii ca nu ai tata, sau ca este inchis pentru o infractiune pe care el nu a comiso.
Insa ce mi se parea destul de ciudat era faptu ca pe barbatul pe care acum de curand politia la arestat si care se presupunea sa fie faptasul tuturor necazurilor provocate lui Nero, avea ceva cunoscut, de parca chipul era leit cu cel al blondului aceluia ce incercase sa ma tina captive si sa ma violeze.
Amintiri neplacute din trecut, insa asa era semanau, sar putea sa aiba o legatura insa eu chiar nu-i cunosc, dar expresia pe care Kei a afisat-o atunci cadn la vazut pe acel barbat, parca era gata sa-l ucida. Cu siguranta el stia cine este, dar nici acum nu mi-a spus, chiar daca de nenumarate ori eu l-am intrebat cine este acel barbat si daca il cunoaste cumva. El a tacut si nu a putut sa ma lamureasca cu nimic.
Am fost intresupt din gandire atunci cand satenul si-a facut aparitia in camera si si-a aporpiat trupul de al meu, fiindca altfel nu avea cum sa aiba loc, deoarece eu eram langa geam si privirea o aveam jos la covorul din camera. Unde as putea spune ca aveam destula dezordine, de parca eu am mai venit aici. De fiecare data cand treceam pe la ai mei si stateam peste noapte, toata aceasta camera era plina de lucruri, insirate peste tot: haine, carti, pixuri si multe altele. Nu puteam sa tin curat absolut de loc, numai la mine la apartament puteam tine locul impecabil, fiindca propietara era o cotoroanta si cand venea in inspectie si vedea dezastru sau mizierie facea ca si trenul in gara. Asa ca era strict necesar, mai ales ca era ceva vital ca in apartament sa fie curat luna.
- Joshua ! ma strigat acesta, in timp ce ma privea destul de serios, insa cu o privire blandam dar si atragatoare. Din nou mi-a ranjit si a incercat sa ma sarute, chiar nu se mai satura, am incercat sa-l opresc punandu-mi mainile pe abdomenul lui si impingadu-ma in stape, dar el isi apropia si mai mult chipul de al meu, aproape ca reusise. Dar in momentul acela cineva a strigat la usa si ne-a anuntat ca intra ca sa ne dea ceva.
Era mama si daca ne vedea asa sigur avea sa isi inghita vorbele precedente, acelea legate de ce am putea noi doi sa facem singuri in acelasi pat si in aceiasi camera. Sigur avea sa lesine, sau mai rau ajungeam in stare mai grava la spital. L-am apucat salbatic pe Kei de tricou si l-am aruncat puternic in patul meu, apoi am sarit si eu, insa deasupra lui, am luat patura si ne-a acoperit. Cand mama a intrat si a vazut ca noi dormim a zambit multumita si a plecat jos, lasandu-ne in pace, iar in urma ei a inchis usa de la camera.
Mi-am scos repede capul de sub patura si am tras o gura mare de aer, barbatul de dedesuptul meu, ranjea si nu-si mai lua ochii de la mine. Ma analiza pretutindeni, ma facea sa inebunesc, din nou.
Simteam cum acesta imi atinge spatele insa nu a incercat inca sa isi strecoare mainile pe sub el. Cand am vrut sa ma ridic de tot el, pur si simplu ma tras in jos la el, lipindu-mi trupul de al lui. Avea o forta incredibila, iar trupul lui era parca sculptat de un artist desavarsit si migalos. Am simtit cum sangele mi s-a urcat la obraji, faţa imi ardea in contiinu, iar trupul parca mi-l simteam violat de fiecare atingere lenta si migaloasa ale satenului.
- Kei, gata, eu cred ca iti ajunge ! am spus eu, ridicandu-ma dupa el si punandu-ma in partea mea de pat. Patul era de doua persoane, deci aveam destul loc in el pentru a dormi, caci daca eram intr-un pat de o singura persoana atunci mai ziceam ceva.
Cand m-am pus si eu intr-un final pe partea mea si am inchis ochii pentru a ma odihnii, barbatul din spatele meu s-a intors la mien si mi-a cuprins talia, astfel incat trpul lui sa se lipeasca de stapele meu. Nu i-a ajuns dinstanta dintre noi doi, care nu era foarte mare asa ca ma tras la el in brate, puanandu-si barbia pe gatul meu.
- Nu pot sa dormi normal nu ? intreb eu pe un ton ironic, iar apoi bufnesc in ras.
- Nu ! raspunde el, iar poi incepe sa-mi sarute gatul.
Tresar, simtitnd cum un fior imi strabate intreg corpul, apoi altul si altul, pana cand incep sa ma incordez. Simteam ca am sa imi ia obrajii foc, iar inima mea, parca era gata sa sara din piept.
Am incercat sa-i spun ceva, doar ca sa-l opresc fiindca stiam ca am sa cedes repede. Insa ma intrerupse.
- Daca nu ma vrei tu, atunci te vreu eu, spune el serios in timp ce se uita fix la mine. Dragonul acela de pe pieptul tau, este un semn ce simbolica multe lucruri. Iar in primul rand esti al meu, nu am sa permit nimanui sa puna mana pe tine, imi sopteste el la ureche, apoi imi saruta pavilionul, trecand de acolo si ajungand sa imi sarute din nou buzele.
Dimineata venise mai incet de cat am crezut eu, insa stiu ca seara trecuta nu se intamplase ceva grav, nu spun ca prietenul meu care acum dormea bustean intins pe partea lui cu capul intors spre usa, mai avea putin si imi facea ceva.
M-am ridicat buimac din pat, m-am apropiat de geam si l-am deschis, la fel si pe celalalt, pentru a lasa aerul curat sa reimprospateze atmosfera inabusitor de calduroasa.
Mi-am dat jos tricoul cu care eu dormeam des, apoi pantalonii pentru a merge sa imi fac un dus, dar inainte de a intra in baie, m-am dus langa pat pe partea lui Kei si m-am asezat in genunchii pentru al observa mai bine pe acesta cum dormea. M-a bufnit rasul, avea gura deschisa si saliva, era asa de adorabil cand dormea, puteam spune ca era un mic copil. Parul ii cadea greu pe ochii, asa ca ii l-am dat cu grije de pe faţa. Dupa aceea m-am dus inapoi in baie pentru a imi face ritualul obisnuit de balaceala.
Am dat drumul la dus, am scapat repede de ce mai aveam pe mine, iar apoi am sarit ca si un copil mic in stropii de apa, care acum se prelingeau in siroiuri pe trupul meu zvelt. Mi-am frecat faţa de cateva ori cu sapun, apoi mi-am clatit-o, ca sa pot sa-mi revin din amorteala.
Nu am auzit cand Kei a intrat in baie si deodata mi-a deschis rapid usa de la cabina. Inima a tresarit odata si m-am intors cu faţa la el surpins si l-am intrebat ce doreste. Nu mi-a raspuns la inceput, insa a continuat sa ma analizeze din cap pana in picioare, deja uitasem canu aveam de loc boxerii pe mine asa ca mi-am acoperit partea intima cu palmele. A bufnit umpic, iar apoi a schitat un ranjet characteristic lui, in sensul ca ii place ce vede, iar apoi a intrat in cabina cu mine si a lasat usa intredeschisa. Nu ajungea ca deja era ud pe jos, a mai lasat si usa cabinei partial inchisa.
Cabina nu era foarte spatioasa, ca cea de la apartamentul meu, asa ca a trebuit sa se apropie umpic mai mult de mine. Simteam cum obrajii imi iau foc, iar sangele firbea in mine, aburii aceea imi ingreunau si mai rau situatia. Mai aveam umpic si cadeam jos din picioare.
Imi mai revenisem eu umpic asa ca mi-am ridicat privirea spre acesta, iar trupul parca mi-a inlemnit atunci cand ochii lui albastrii mi i-au sagetat mie ochii. Nu mai puteam misca, de parca ma transformasem in piatra, inima isi accelerase bataile, imi era teama ca acesta sa nu o auda cumva, insa nu cred ca puteam ascunde aceste batai nicaieri, ele rasunau din mine mai rau ca ceasul cand bate ora tarzie a miezului noptii.
- Inima iti bate tare, iar obrajii sunt foarte rosii, imi spune acesta in timp ce-mi cuprinde faţa in palmele lui. Iti este rau Joshua ? ma intreaba el in timp ce-si apropie si mai mult chipul de mine.
- Nu ! raspund eu, in timp ce incerc sa inghit saliva ce mi se aduna-se in gura. Nu am nimic..numai ca aburii astea ma prapadesc, pe tine nu te ametesc ? intreb eu, doar ca sa schimb subiectul.
- Singurul lucru ce ma ameteste pe mine aici esti tu.
- Dar...
- Sa nu cumva sa incerci sa ma opresti, m-am abtinut prea mult, spune el zambind apoi imi inconjoara talia si ma lipeste de trupul lui gol. Vei fi al meu in curand, nu doresc nici un refuz.

[hiimera]

Yey.. am revenit cu nextul. XD
Desigur mare lucru nu se prea intampla in acest capitol.. --", insa in urmatorul da si sper c am sa il scriu cat mai de curand. Greseli stiu ca am asa ca am sa revin cu un edit.
Dar poate mai incolo.
Enjoy.

Capitolul 13

O diere usoara, racoroasa de vant care se lasa pe trupul meu, ce acum se infiora la atingerea ei. Un parfum de imbietor, frumos si delicat de leventica si crin imi rasfatau simtul mirosului, care se imprastia peste tot. Ma deranja lumina, chiar daca pleoapele imi acopereu ochii albastrii, tot ma suparau si ma faceau sa mi strang din cand in cand.
Ceva fin si placut imi atingea abdomenul, mangaindu-ma. Ma gadila si ma facea sa rad putin, nu stiam cine era insa ma relaxa atingerea acelei persoane. Dar gandindu-ma putin, mi-a trecut prin minte ca ar putea fi Kei, ce incerca sa ma sarute sau sa faca alte lucruri indecente cu trupul meu, care era asezat pe suprafata patului. M-am trezit brusc si am strigat: ”Nu ma viola, fie-ti mila.”, iar mama a inceput sa rada copios pe acest lucru.
Deci ea era acea persoana care ma atingea. M-am uitat mai bine la ea, caci inca imi simteam pleoapele grele, eram buimac dupa un somn asa placut.
- Mama, de ce mai atins, ce e cu acel gest ? intreb eu uitandu-ma la ea destul de serios. Ea zambeste, de parca nu era mare lucru ceea ce facuse.
- Dragul meu, acum ca esti mare chiar nu mai am voie sa te ating ?
- Nu in felul asta, ce tot imi mangaiai abdomenul si toata partea de sus ? strig eu nervos, in timp ce ma ridic din pat si ma indrept spre o oglinda, unde incep sa-mi aranjez parul argintiu ce acum era ravasit pe faţa mea, acoperindu-mi putin ochii.
- Am remarcat o schimbare, esti mult mai lucrat la corp, ca acum ceteva saptamani.. ai fost la sala ? ma intreaba nedumerita si isi pune degetul aratator in dreptul barbiei, ridicand o spranceana in sus, iar pe cealalalta lasand-o mai jos.
Privirea si intreg corpul mi-l intorc spree a, pana si eu eram confuz. Nu am fost niciodata la sala si dupa cum ma stiu eu bine pe mine, sunt slabanog, nu sunt bine lucrat, mai ales ca nu arat ca si kei. El este o adevarata piesa de arta, un trup bine conturat, bine de tot lucrat, piele fina, muschi dezvoltati, iar o forta lui este incredibila, poate dobora cinci persoane doar cu o singura lovitura.
Faţa de mine, un slabanog, nu foarte lucrat, care nu poate sa raneasca nici o musca, ba sa ranesc cinci persoane. Diferenta dintre noi doi este una foarte mare, el este cu adevarat un conducator inascut, destept si foarte, foarte chips, aratos. Mereu stie cum sa resolve problemele, chiar daca cateodata se rezuma la violenta, insa duce o misiune pana la sfarsit. Poseda multe miscari de karate, kung fu, judo si alte lucruri.. ce il fac barbatul ideal pentru o femeie.
Cred ca are multe admiratoare, pe langa ca le poate cucerii cu averea si trupul, pot spune ca le poate cucerii si cu frumusetea, sarmul sau izbitor ce te ameteste. O voce masculine, hotarata si foarte blanda, ce te inebuneste.
Deja uitasem de mama care acum parasea camera si se indrepta spre baie ca sa scoata rufele din masina de spalat. Eu insa ma tot gandeam la relatia dintre mine si Kei.
Ce oare a vazut el la mine, nici macar nu sunt femeie, nu am ce au ele, eu am ce are si el, referindu-ma la organele de reproducere. Trasaturile mele nu sunt aidoma ca ale unei femei, arat perfect ca si un tanar bine dezvoltat in varsta de nouasprezece ani.
Eram perfect normal, insa tot nu intelegeam atractia lui faţa de mine, ce aveam eu in plus faţa de o femeie.. ? Dar nici asa, pana si eu nu imi intelegeam sentimentele .. care apareau atunci cand acesta era in preajma mea, iar trupul mereu imi lua foc atunci cand ma atingea.. de ce ? De ce ma comportam asa ?
Aproape tot timpul roseam si ma emotionam atunci cand stiam ca trupul lui este lipit de al meu, sau ca isi trecea mana pe fruntea sau obrazul me.
Mi-am alungat orice gand ce ducea la Kei, deja nu mai puteam imi simteam corpul obosit, indifferent ca dormise... sase ore.
- Cum ? Atat de mult ? Pai ce naiba am facut de am adormit asa de mult ? strig eu disperat, iar apoi vine si un raspuns de la tocul usii, era sora mea mai mica care statea si ma privea muzata.
- Pai de cand tu si cu bunaciunea aceea de Kei, ati iesit din baie, pareai destul de ametit, ce prostioare ati facut acolo voi doi.. in cabina de dus.
Tonul ei ironic, insa destul de jucausi imi provoca sangele sa fiarba in mine, doar la gandul ca acesta imi facuse ceva anume. Imi aduc aminte bine si, si acum pot sa-i simt palmele mangaindu-mi trupul, buzele lui ce le atingeau bland pe ale mele. Intrasem din nou intr-o transa nebuna, in care numai fanteziile isi faceau veachul.
Amelia se apropie de mine cu pasi marunti, pocnii din degete de cateva ori pana cand ma facuse sa-mi revin.
- Amorezatule stiu ca il iubesti pe Kei, spune ea ranjindu-mi.
- Cum ? tresar eu speriat, insa nici eu nu eram sigur de ce sentimente purtam pentru acel barbat saten, cu ochii aidoma culorii cerului. Eu, cum sa il iubesc pe Kei.. esti nebuna Amelia, sunt baiat, iar el e baiat si...
- Si il iubesti nespus de mult, iar el te iubeste pe tine nespus de mult, ce naiba Joshua ca pana si mama si-a dat seama de relatia voastra stransa, nu poti rezista fara el.. ce naiba frate, spune ea lipindu-si degetul aratator de pieptul meu dezvelit. Nici macar nu eram imbracat degent.
Doar o camase alba imi acoperea pe jumatate trupul si boxerii mei albi ce imi acopereu zona intima, ce adineauri era al naiba de excitata de atingerile satenului.
Nu mai stiam ce se intampla cu mine, ma comportam extrem de ciudat, ceva se schimbase, sentimentele mele se schimbasera. Oare il iubeam asa cum spunea Amelia, pe Kei ? S-ar putea sa am sentimente puternice pentru acesta ?
Toate acele intamplari care le-am patit impreuna cu acesta, nu mai insemnau nimic, cu toate ca din cauza ca ne cunoscuseram am ajuns sa cred ca il iubesc mai mult decat un amic, mai mult decat un prieten bune.. ajungand sa cred ca il doresc mai mult ca niciodata. Sa-i simt soaptele dulci, mangaindu-mi urechile, imbratisarile lui pasionale cat si sarutarile sale fierbinit, ce ma duceau cateodata pe culmile extazului.
Ceasul indica ora sase seara, soarele inca mai domnea pe cer, peisajul era incantator. Stiam ca peste cinci minute avea sa vina o limuzina sa ne duca la petrecerea inchinata lui Nero, care se presupunea sa fie inchinata si in cinstea mea.
Nici macar nu stiam cum sa ma imbrac, sa imi iau costum, sa imi iau tricou sau macar o camasa mai eleganta? Ce fel de pantaloni: blugi, din catifea, din matase, din stofa ? Nu mai puteam face nimic, ma tot gandeam la Kei si ma gandeam profund. Mai ales ca trebuia sa dau ochii cu el. Ce aveam sa-i spun ? Ce aveam sa fac ? Doar cand il priveam in ochii imi venea sa ii cad in brate.
Am inghitit in sec privindu-ma in continuu in oglinda. M-am decis sa imi iau repede pe mine o camasa alba, o pereche de blugi albastri, eleganti care cadeau fix pe mine, mi-am pus si o curea neagra la ei. M-am dus repede in baia, pentru a-mi aranja parul argintiu, iar cand a fost sa ies din casa, m-am incaltat intr-o pereche de pantofi albi, din piele si de pe cuier mi-am luat geaca din blugi.
Am iesit zambitor pe usa, fiind intampinat de restul familiei, desigur ca si ei erau oaspetii lui Nero. Ce mai aflasem eu cat timp am stat in spital a fost faptul ca: Nero, tatal lui Kei este inca cel mai bun prieten a lui tata. Ce ciudat eu chiar nu stiam acest lucru, insa Kei era constient de acest fapt.
Limuzina de un alb-argintiu, era destul de mare, incapeau toti si puteam sa mai luam cativa vecini, puteam indesa in ea intreg cartierul, era foarte spatioasa si foarte frumos decorate pe interior. Piele rosie, covor rosiu, geamuri fumurii si parfumuri exotice ce iti sarsfatau simturile.
Mi-am rezemat cotul stang la geamul din stanga, stateam si priveam prin geamurile fumurii ce incetosau lucrurile de afara, le faceu mai intunecate. Ma tot gandeam cum am sa fiu intampinat la acea petrecere, oare au sa ma placa toti acei oameni ce aveau o valoare mare in tara asta ?
Mai mult de atat, Kei, cum avea sa apara in faţa atator oameni ? Sigur era cel mai frumos dintre toti acei barbate ce aveau sa fie prezenti la petrecere.

[Beatrix LaVey]

Bun, o sa-mi scuz abia acum lunga absenta. Sa fiu sincera, eram chair suparata ca nu te-ai corectat dupa cate capitole explicasem etc, dar mi-a trecut repede, ca asa sunt eu:))
Am ajuns pe-aici ca sa vad si eu cum decurg lucrurile si sa te mai cert nitel ca faci greseli de scriere, gramatica si puntuatie!! x( Deci nu-mi ivne sa cred, dupa cate ai scris, tu chair nu te inveti si tu cum trebuie? Ma dor ochii si imi pare rau sa repet la fiecare fic acelasi lucru. Nu mai am timp sa iti fac corectura, plus ca nu am nici chef, am venit doar sa m adelectez. Ficul e bun, ideea interesanta,dar daca ar fi si scris bine ar fi si mai frumos. Ti-am zis, cand vrei, da-mi mie cap si le corectez si apoi n-am ce sa comentez rau :)):-"
Foarte draguta ideea si, mai ales!!!, gandurile lu` Joshua:-" Incepe sa-i placa de Kei :o3 Sau Kai *laughing* Niciodata nu ma invat minte *rolling on the floor*
Tuuuu, femeiee! Te rog, fa un bine pentru mineeeee si aduuuuuuuuuu yaoi! *pervert*
Bafta la scris si gambate! *kiss*

P.C. [stiti voi:))]: FIERB?! Fac spume, tremur, urlu! Bai, sunt obsedata, clar! VREAU YAOI! Move faster, ya` naughty girl, or I`m gonna kill ya` with my biiig huuugs!!!! *evil laughing*

[hiimera]

Greseli multe, revin edit.. :))
Yaoi, in urmatorul aici e doar o mica parte, adica inceputul.. >:)

Capitolul 14

Deja ajunsesem la destinatie ? Nici nu observasem cat de repede a trecut timpul, eram umpic ingandurat, ma simteam emotionat. Faptul ca tatal lui Kei avea sa imi tina un toast, in cinstea salvarii lui, iar eu sunt eroul principal al acestei povesti incurcate.
Niciodata nu ma gandisem ca se va ajunge aici, de fapt prima data cand l-am cunoscut pe Kei, m-am gandit ca totul o sa decurga normal intre noi doi, ca o sa fim prieteni si ca o sa avem o viata frumoasa. Nici de cum o asa incurcatura, la naiba tot ce tinea de Kei era periculor si misterios, chiar atragator...
Am inghitit in sec la acest gand, nu eram normal daca gandeam asa, ce aveam ?
Prin minte mi-au trecut toate acele scene nebune si necenzurate din cabina de dus, bine ca lesinasem de la atata caldura, ca daca nu faceam acel lucru sigur ajungeam sa fiu “devorat” de tigru.
Privirea prietenului meu era asa de arzatoare in acel moment, mai ca avea putin si ma lipea de tot de usa din sticla a dusului, spargand-o. Iar trupul ii era lipit de al meu si organul ii era...
- Joshua ! Vii odata, sau ai de gand sa petreci in limuzina ? ma trezeste mama din gandurile mele perverse, ce naiba, mai aveam un pic si inebuneam eu. Respiratia imi era grea si obrajii la atingere mi simteam fierbinti si rosii.
Toate aceste senzatii sau amplificat si mai rau cand am zarit o silueta perfecta, stand rezemata de usa de la intrare, deja uitasem faptul ca mergeam la o petrecere, nici ochii nu mai se invarteau in toate partile pentru a admira locuinta acestuia.
Am inghitit toata saliva ce mi se aduna-se in gura, pasind cu sfiala pe poteca pavata cu pietre a curtii, apropiindu-ma si mai mult de prietenul meu saten, Kei, ce ma privea cu atata pasiune si ma ardea cu privirea pe interior, facandu-mi inima sa sara din piept.
Sora mea, a sarit imediat in bratele lui usor sarutandu-l pe obraz si parca in momentul acela, ma luat in brate gelozia. Sigur facea intentionat totul, doar ca sa ma scoata si mai mult din sarite.
Acesta i-a inmanat un trandafir alb, apoi sarutandu-i mana, ea a inceput sa chicoteasca si sa se uite ca maţa sireata la mine, plecand apoi cu parintii mei inauntru.
In gand am injurat-o de cateva ori, stiam ce ganduri malefice are, dar am incercat sa ma calmez asa ca inconstient am marit pasul ca sa intru in casa si sa ii dau una in cap, dar am fost oprit de Kei ce s-a afisat in dreptul meu, blocand intrarea.
Nu am cutezat sa-mi ridic privirea, caci daca o faceam sigur isi dadea seama ca aveam emoti si sigur imi aplica o manevra nebuna si perverse de a lui.
- Mersii !
- Pentru ? intreaba el ridicand o spranceana in sus, iar eu il priveam sfios printre firele de par argintii ce se incapatanau sa stea asa cum le puneam.
- Pentru trandafir, adica pentru gestul frumos care l-ai facut pentru sora mea, mersii ! am spus eu rusinat si i-am dat mana la o parte, pentru a intra.
Insa el m-a prins de bratul celalat si m-a intors in aceiasi pozitite ca adineauri, adica eu stand faţa in faţa cu el.
- Sa nu crezi ca de tine am uitat, a spus si apoi si-a umezit buzele, trecand cu limba peste ele.
Simteam cum sangele mi se urca la cap, iar obrajii deja prindeau culoarea sangerie, inima batea alarmata in piept, parca incercand sa-mi spuna ca in orice clipa s-ar putea sa explodeze.
Palmele lui ma strangeau de brate, tragandu-ma si mai aproape de el, de parca ravnea sa ma sarute. Nu cred ca ii ajunsese, se parea ca mai dorea, insa imi era frica sa nu ne observe cineva si pe langa acest fapt, imi era rusine si stiam ca nu sunt in stare.
Cu greu am reusit sa ma desprind de el, astfel am scapat, dar imediat am dat peste tatal lui ce m-a prins de mana si ma tarat dupa el in camera principal unde se aflau o parte din invitati.
Am ramas profund uimit de faptul ca toti imi zambeau si ma salutau cu politete, iar la un moment dat fiecare invitat in parte a inceput sa aplaude, aclamandu-ma pe mine.
Kei se facuse disparut, pirdandu-i urma prin multime, m-am simtit umpic vinovat, totusi nu imi dorea raul. Un mic pupic nu strica.
La naiba, ma face sa imi pierd controlul, iar mintea mi se incetoseaza si imaginea lui ma bantuie, creeindu-mi o stare de ameteala.
M-am retras intr-un colt, intr-o alta incapere, deoarece mi se indicasesa merg in alta, deoarece acolo se aflau toti copii si tinerii de varsta mea, chiar si mai mici.
Se parea ca petrecerea era impartita in doua: o parte era plina de adulti si oameni de afacere, iar cealalata era locul copiilor, tinerilor, in care desigur ma aflam si eu si sora mea.
Mama si tata ramanand cu parintii lui kei, savurand fiecare minutel in parte al petrecerii, bucurandu-se din plin ca cei doi prieteni vechi sau reunit, adica Nero si tata.
Nici nu ma asteptam ca tata sa ii fie amic lui nero, credeam ca sunt dusmani pe viata si ca povestea lor se sfarsise in momentul in care tatal lui Kei, a fost inchis pentru multa vreme.
Acum se leaga multe si incetul cu incetul pot sa descopar anumite laturi ale familiei acestea.
Nu sunt oameni rai, sunt buni din calea afara, iar Kei, Doamne cand l-am zarit din nou, am amutit pe loc.
La inceput cand l-am vazut stand la usa nu am reusit sa-l analizez din cap pana in picioare, arata elegant, se comporta rafinat si cu o eleganta desavarsita, ce inebunea fiecare fata ce ii trecea prin cale.
Le zapacea mintile, pana si sora mea era aspirate de frumusetea lui, insa renuntase la el pentru mine.. ? Cum asa ? Ce tot zic eu aici, aberatii .. am inebunit.
Mi-am facut cruce si apoi mi-am revenit la starea de amuteala, analizandu-l pe prietenul meu cum facea “pagube” printre tinere.
Dar nu numai printre ele, baietii erau asa de atasati de el, zici ca toti ii erau frati... nu mai eu singurul pampalau ce statea ca un fraier pe un scaun si se holba la un tanar superb.
Eram de tot rasul eu, toti vorbeau cu el, si am durea inima ca nici macar o privire nu-mi arunca.. se poate ca din nou sa il fi suparat ? Nu mai stiu...

Ma uitam in continuu la peisajul de afara, din curtea gigantica si inflorita a casei lui, el se distra de minune cu ceilalti, toti erau adunati in jurul lui la masa si continuau de ore bune sa vorbeasca... am oftat prelung, insa nu ma ajuta cu nimic.
- Pot sa ma altur tie ? aud o voce, ce sparge linistea sumbra ce se asezase langa mine.
- Da ! mi-am ridicat capul pentru a vedea acea persoana mai bine, era un tanar blond, parea cunoscut, insa nu ma mai interesa. Cel putin aveam si eu companie.
- Nu vrei sa ni te alaturi ? intreaba cu un zambet prietenos pe chip si in momentul acela am reusit si eu sa zambesc.
- Nu, nu multumesc, nu vreu sa-i fur distractia lui Kei, eu..
- Tu trebuie sa fi eroul domnului Nero, am dreptate ? intreaba uitandu-se mai mult la mine.
- Da.. daca asa pot sa fiu consderat, insa nu am facut mare lucru sa stii, imi indrept privirea spre tanarul blond si apo il intreb cum il cheama.
- Scuze, e nepoliticos din partea mea, eu sunt Loren, iar tu trebie sa fi Joshua ?
- Da, eu sunt acel bait plicticos si foarte, foarte fraier, spun eu dezamagit de mine insumi.
- Nu cred, vrei sa ne plimbam prin curte poate asa ne mai cunoastem umpic, propune el, iar eu fara nici o ezitare ma ridic si ii accept invitatiea, iesim pe usile din sticla ale terase si ne facem cale printre ghivecele de flori care zaceau pe terasa.
In sfarsit am putina companie, iar tipul era chiar amuzant.
Am reusit si eu in sfarsit sa vin intr-un loc bun, dar in acelasi timp si sa ma distrez.
Imi parea rau ca nu eram cu Kei, pentru al felicita si pe el, caci fiind liderul unui clan foarte puternic, petrecerea era sigur inchinata si succesului lui, de a conduce bine o gloata de oameni in lipsa tatalui sau. Trist fiind faptul ca nu eram ca si el, nu aveam acelasi putere ca si el, nu cred ca ma integram in aceasta societate, aceasta lume pe care el o traia.
Eu fiind dintr-o ramura mai simpla, iar familia mea nu detinea atatea gradini, cladiri cat si case cum puteau ei sa aiba la dispozitie, singurul lucru ce inca imi placea era faptul ca aflasem, ca tatal lui si tatal meu au fost inca de cand erau mici prieteni buni si ca atunci isi construiau impreuna viitorul.
Revenind la pisajul izbitor ce imi incanta privirea, ma fascina si ma ametea parfumul emanate de florile simple, cat si exotice ce erau plantate in gradina inverzita a casei.
Tanatrul blond, Loren, era simpatico si stia sa faca un om sa rada, chiar in hohote, glumele lui ma amuzau si ma simteam bine in prezenta lui.
- Credeam ca nu am sa-ti readuc zambetul pe buze, esti chiar dragut cand zambesti asa, nu e de mirare ca tanarul lider al clanului te adora.
Civintele lui parca m-au sagetat si in momentul acela mi-a venit rau, de ce ?Pentru ca auzisem cuvantul “adora”, iar acea persoana care ma “adora” era chiar Kei...
Cum asa, doar eram prieteni de ce oare m-ar adora o persoana ca el, nu am facut nimic special ca sa ma adore.
El se distra de minune si fara mine pute-am sa-i observ zambetul pe.. a disparut ?
Nu il ami vedeam, nici acolo unde erau toti asezat, el please ii lasase si brusc ii aud vocea, ce imi inunda gandurile.
- Loren, ma bucur ca i-ai tinut companie lui Joshua, de aici in colo ma pot descurca, poti sa pleci, privirea lui era rece, mai ales cand se adresa la noul meu amic, la fel era si a blondului, ieseau scantei cand privirile lor se intalneau si parca ura ii cuprindea.
Am tacut si nu am cutezat sa scot nici un sunet pe gura, imi era rusine. Iar cand blondul m-a salutat, luandu-si ramas bun de la mine, am simtit cum, parca, m-ar fi aruncat in cusca leului.
Eram intors cu spatele la el si doar auzindu-i pasii, picioarele imi tremurau, ochii parca mi se umezeau si inima, inima.. ceda.
“S-a oprit ?” mi-am spus eu in gand, cand nu am ami auzit nici un fel de zgomot produs de pantofii lui negrii pe aleea din piatra.
- Joshua ! m-a strigat el cu o voce blanda, iar eu m-am intors brusc, speriat si mi-am cerut scuze, aproape ca imi dadeau lacrimile, insa nici eu nu gaseam raspuns la ceea ce era in inima mea... ma simteam ciudat si ma durea ingrozitor de rau pieptul.
A incercat sa se apropie de mine, eu m-am dat cativa pasi in spate, el a continuat sa vina spre mine, stia ca ma tulburasem, pana intr-un moment dat cand am alergat, in speranta sa nu-l mai vad in faţa mea.
El a inceput sa ma urmareasca, fiecare pas, la fel si el facea, dupa mine alerga, am ajuns in spatele gradinii si parca o padure se afisase in faţa mea. Stiam ca nu mai are mult si ma va ajunge din urma, asa ca am continuat sa alerg ca nebunul, afundandu-ma si mai mult in desis.
Ce naiba avea padure in curte ? sau cumva curtea lui se indindea intr-o padure... asta nu aveam cum sa o stiu, numai si numai daca alergam si mai mult.
- Joshua ! Stai ai sa te lovesti de ceva.. nu mai fugi, striga el in urma mea, dar eu ca prostul nu l-am ascultat si m-am impiedicat de un pietroi si am cazut pe un morman de cioburi si alte pietre, reusind si sa ma ud, pentru ca aterizasem intr-o balta.
Kei era in spatele meu, ii auzeam pasii, nu mai puteam rezista asa ca am inceput sa plang cand am simtit ca ma aduna de pe jos. Ce naiba se intampla cu mine ?
- Ti-am spus sa te opresti Joshua, dar nici de-al dracu’ nu te-ai oprit, imi sopteste el la ureche si m-a prins de mana si mi-a intins-o pe umarul lui, tinandu-ma si ducandu-ma spre casa.
- Scuze, scuze.. nu am vrut, iartama, tot plangeam eu si scranceam de durere, ma julisem la palme, cat si la genunchi, chiar si camasa imi era distrusa si rupta, iar abdomenul imi era plin de julituri, unele avand sange ce se prelingea pe pielea mea.
Am intrat amandoi in casa, facandu-ne nevazuti, pentru ca nu doream sa atragem atentia, iar daca sora mea ma vedea in halul asta, statea langa mine si nici ca se mai deslipea de pe mine.
Nici nu am ajuns bine in camera ca eu deja am cedat din cauza sentimentelor ce ma zdruncinau si ma faceau sa-mi fie rau.
- Joshua, Joshua ! striga acesta in timp ce incerca sa deschida usa de la camera.
Nu il mai auzeam, deja totul era neclar in faţa ochilor mei, iar mintea incetul cu incetul mi se incetosa. Am picat usor in jos, iar acesta disparuse din privirea mea.
- Joshua trezestete, ii auzeam glasul aprope de urechea mea, iar mana lui rece si umeda imi atingea obrazul, in scurt timp totul a devenit mai clar.
Eram inca jos pe podea,dar de data aceasta eram in camera, eram tinut in bratele lui puternice, privirea lui albastra si senina ma facea sa zambesc, dar in acelasi timp si sa plang, ma simteam vinovat si stiam bine de tot ca il doream asa de mult langa mine, mai mult ca pe oricine.
Lacrimile au inceput sa se scurga pe obrajii mei rosiatici si am inceput sa ma plang si sa-mi cer scuze faţa de el, in acelasi timp strangand de amterialul negru al camasii sale ce era deschisa la primii doi nasturi.
Nu isi lua ochii de la mine, nu imi spunea nimic... si lucru acesta ma inebunea si mai tare, doream sa-i aud glasul, sa-mi rasune in ureche si sa-mi strapunga inima indurerata.
- De ce ma faci sa-mi pierd mintile, am strigat eu la el, imediat ce m-am ridicat in picioare, inca eram ametit si eram foarte aproape de usa de la camera, pe care adineauri am intrat cu el.
Nici o secunda nu a durat si am facut contact cu suprafata rece a usii si cand mi-am deschis ochii, am ramas socat dar si uimit...

[Addeh]

Ohh, shit! Gaby, sunt de acord cu tine! Chiar adora sa ne tortureze. :[[
First, prima data cand citisem acolo la inceput, ca asta este prima parte din yaoi [ :X ], am fost un pic dezamagita, doar imi stii mintea perversa. > : ) But, ma astept la muuulte in next chapter`~! ^.^
Well, era o parte intersanta in capitol. Faza cu Loren ala, parca inseamna ceva. Kei nu se uita prea frumos la el. :]]
Btw, astept capitolul urmator, si nu stii tu cu cata nerabdare il astept/. :X Bye bye, Hapi-chi! ^^

[angel cat]

asa o sa fac un efort si o sa corectez la sange acest capitol, chiar daca si la celelalte mai ai gresi de genul acesta(acelea ti le las tie sa te mai uiti peste ele)
quote='Kt.Kat' pid='174611' dateline='1300043065']
[size=small]Yey.. am revenit cu nextul. XD
Desigur mare lucru nu se prea intampla in acest capitol.. --", insa in urmatorul da si sper c am sa il scriu cat mai de curand. Greseli stiu ca am asa ca am sa revin cu un edit.
Dar poate mai incolo.
Enjoy.

Capitolul 13

O diere usoara, racoroasa de vant care se lasa pe(peste, ar fi sunat mai frumos) trupul meu, ce acum se infiora la atingerea ei. Un parfum de(fara acest de) imbietor, frumos si delicat de leventica si crin imi rasfatau( rasfata, deoarece substantivul este parfumul) simtul mirosului, care(si,nu care, pentru ca altfel credem ca vorbesti de simtul olfactiv nu de parfum) se imprastia peste tot. Ma deranja lumina, chiar daca pleoapele imi acopereu ochii albastrii, tot ma suparau(deranja, deorece subiectul e lumina si e singular) si ma faceau(idem aici) sa mi strang din cand in cand.
Ceva fin si placut imi atingea abdomenul, mangaindu-ma. Ma gadila si ma facea sa rad putin, nu stiam cine era insa ma relaxa atingerea acelei persoane. Dar gandindu-ma putin, mi-a trecut prin minte ca ar putea fi Kei, ce incerca sa ma sarute sau sa faca alte lucruri indecente cu trupul meu, care era asezat pe suprafata patului. M-am trezit brusc si am strigat: ”Nu ma viola, fie-ti mila.”, iar mama a inceput sa rada copios pe acest lucru.[i](pentru acest lucru sau pentru aceste cuvinte)
Deci ea era acea persoana care ma atingea. M-am uitat mai bine la ea, caci inca imi simteam pleoapele grele, eram buimac dupa un somn asa placut.
- Mama, de ce mai (m-ai)atins, ce e cu acel(acest) gest ? intreb eu uitandu-ma la ea destul de serios. Ea zambeste, de parca nu era mare lucru ceea ce facuse.
- Dragul meu, acum ca esti mare chiar nu mai am voie sa te ating ?
- Nu in felul asta, ce tot imi mangaiai abdomenul si toata partea de sus ? strig eu nervos, in timp ce ma ridic din pat si ma indrept spre o oglinda, unde incep sa-mi aranjez parul argintiu ce acum era ravasit pe faţa mea, acoperindu-mi putin ochii.
- Am remarcat o schimbare, esti mult mai lucrat la corp, ca (decat)acum ceteva (cateva) saptamani.. ai fost la sala ? ma intreaba nedumerita si isi pune degetul aratator in dreptul barbiei, ridicand o spranceana in sus, iar pe cealalalta lasand-o mai jos.
Privirea si intreg corpul mi-l( mi le, deoarece este si corpul si privirea ) intorc spree a( spre ea), (aici puteai sa zici ca ramane surprins sau ceva ca sa le legi , pentu ca altfel pare ca lasi ceva neterminat si sari la altceva)pana si eu eram confuz. Nu am fost niciodata la sala si dupa cum ma stiu eu bine pe mine, sunt slabanog, nu sunt bine lucrat, mai ales ca nu arat ca si kei. El este o adevarata piesa de arta, un trup bine conturat, bine(fara bine si iar bine, lasa repetitia pentru atunci cand trebuie) de tot lucrat, piele fina, muschi dezvoltati, iar o(fara acest o) forta lui este incredibila, poate dobora cinci persoane doar cu o singura lovitura.
Faţa de mine, un slabanog, nu foarte lucrat, care nu poate sa raneasca nici o musca, ba (daramite in loc de ba)sa ranesc cinci persoane. Diferenta dintre noi doi este una foarte mare, el este cu adevarat un conducator inascut, destept si foarte, foarte (aici merge repetitia pentru a face gradul absolut al adjectivului:bv:)chips(chipes), aratos(fara aratos deoarece este un sinonim al lui atragator, ca si frumos) Mereu stie cum sa resolve ([b]rezolve)[/b]problemele, chiar daca cateodata se rezuma (ar fi mers mai bine apeleaza si la violenta)la violenta, insa duce o misiune(fara o, suna mai bine: insa duce misiunea) pana la sfarsit. Poseda multe miscari de karate, kung fu, judo si alte lucruri.. ce il fac barbatul ideal pentru o femeie.
Cred ca are multe admiratoare, pe langa ca le poate cucerii cu averea si trupul, pot spune ca le poate cucerii si cu frumusetea, sarmul sau izbitor ce te ameteste. O voce masculine, hotarata si foarte blanda, ce te inebuneste.
Deja uitasem de mama care acum parasea camera si se indrepta spre baie ca sa scoata rufele din masina de spalat. Eu insa ma tot gandeam la relatia dintre mine si Kei.
Ce oare a vazut el la mine, nici macar nu sunt femeie, nu am ce au ele, eu am ce are si el, referindu-ma la organele de reproducere. Trasaturile mele nu sunt aidoma ca ale unei femei, arat perfect ca si un tanar bine dezvoltat in varsta de nouasprezece ani.
Eram perfect normal, insa tot nu intelegeam atractia lui faţa de mine, ce aveam eu in plus faţa de o femeie.. ? Dar nici asa, pana si eu nu imi intelegeam sentimentele .. care apareau atunci cand acesta era in preajma mea, iar trupul mereu imi lua foc atunci cand ma atingea.. de ce ? De ce ma comportam asa ?
Aproape tot timpul roseam si ma emotionam atunci cand stiam ca trupul lui este lipit de al meu, sau ca isi trecea mana pe fruntea sau obrazul me(meu).
Mi-am alungat orice gand ce ducea la Kei, deja nu mai puteam imi simteam corpul obosit, indifferent ca dormise(dormisem)... sase ore.
- Cum ? Atat de mult ? Pai ce naiba am facut de am adormit asa de mult ? strig eu disperat, iar apoi vine si un raspuns de la tocul usii, era sora mea mai mica care statea si ma privea muzata(amuzata).
- Pai de cand tu si cu bunaciunea aceea de Kei, ati iesit din baie, pareai destul de ametit, ce prostioare ati facut acolo voi doi.. in cabina de dus.
Tonul ei ironic, insa destul de jucausi imi provoca sangele sa fiarba in mine, doar la gandul ca acesta imi facuse ceva anume. Imi aduc aminte bine si, si acum pot sa-i simt palmele mangaindu-mi trupul, buzele lui ce le atingeau bland pe ale mele. Intrasem din nou intr-o transa nebuna, in care numai fanteziile isi faceau veachul.
Amelia se apropie de mine cu pasi marunti, pocnii din degete de cateva ori pana cand ma facuse sa-mi revin.
- Amorezatule stiu ca il iubesti pe Kei, spune ea ranjindu-mi.
- Cum ? tresar eu speriat, insa nici eu nu eram sigur de ce sentimente purtam pentru acel barbat saten, cu ochii aidoma culorii cerului. Eu, cum sa il iubesc pe Kei.. esti nebuna Amelia, sunt baiat, iar el e baiat si...
- Si il iubesti nespus de mult, iar el te iubeste pe tine nespus de mult, ce naiba Joshua ca pana si mama si-a dat seama de relatia voastra stransa, nu poti rezista fara el.. ce naiba frate, spune ea lipindu-si degetul aratator de pieptul meu dezvelit. Nici macar nu eram imbracat degent(decent).

[/quote] atat din penultimul capitol o sa`l corectez si pe ultimul ,dar mai tarziu dupa ce dai tu edit:*,oricum am cam obosit, ai multe greseli de tastare(sper sa incerci sa le mai reduci din frecventa)

si sa sti ca gaby are dreptate, ai promis yaoi si nu ne oferi nimic, ne lasi cu gura deschisa si plina de saliva


oricum citesc ficrul tau de ceva timp doar ca nu am lasat comm(bad me), ideea este draguta si interesanta, iar inafara de problemele cu tastatura si faptul ca cateodata ma pierd in exprimare si trebuie sa citesc de mai multe ori ca sa`mi dau exaCT seama de ce se intampla, totul e ok, modurile de expunere le imbini bine si diaologul nu este sec, figurile de stil nu sunt banale
bafta multa si astept cat mai repede nextul si sa fie plin de yaoi:pls: