You are just my boy[shonen-ai;yaoi]

[Teh]

Să vedem, am scris şi urmatoarea parte dar mi se pare cam simplă. Oh, o să aştept parerile voastre deşi mi se pare că nu am fost prea atentă şi că am facut repetitii plus că nu am descris prea bine. Eh să vedem. Lectură placută, sper :)) .


Complicatiile apar fară ca cineva să dorească acest lucru, când dragostea pentru cei din jurul nostru creşte, facem şi noi asta odată cu ea, pentru că departe de conştiinţă se afla impulsul ce nu ne dă pace. După ore de reflectare asupra unui subiect pe care doream să îl punem la bataie, pentru a distruge totul, realizam că ar fi fost o prostie fară cale de întoarcere, ce ar fi adus în urmă doar regrete. Dar ce se întâmplă atunci când după ore de gândire asupra unui lucru realizezi că singura optiune este aceea de a sfarma totul? Trebuie să o faci pentru a nu avea regrete, ca fiinta ta să se poată linişti şi respiratie să fie aşa cum a durat şi până atunci. Fericirea avea un preţ foarte scump, dar nefericirea se gasea în fiecare chioşc existent pe strazile oraşului, pe gratis.
Dimineata sosise iar soarele îşi facuse aparitia încercând să încalzească solul încă umed din pricina micii ploi de noaptea trecută. Printre copacii ce duceau spre complexul de apartamente în care se afla şi locuinta lui Larry se afla un barbat înalt cu parul de o nuanţă albă închisă, dând spre un gri, se vedea că parul sau era vopsit din cauza şuvitelor blonde ce se zareau printre firele de par. Ochii îi avea de un albastru verzui adânc, în care te puteai pierde cu mare uşurinţă. Pe partea dreaptă a umarului sau, urcând pe gât, se afla un tatuaj în formă de şarpe, sau cel putin aceea dorea să semnifice. Privirea îi era periculoasă şi plină de seductie, iar pe buzele sale se putea zari un zâmbet periculos de malefic. În mintea sa probabil salăşluiau aceleaşi gânduri. Spuse cu voce tare, deşi nimeni nu se afla pe lângă acesta :
- Fii fericit câtă vreme te las să faci asta. Credeai că o să scapi de mine? Cât de mult te poti înşela blondule.
Spunând aceste lucruri îşi ia privirea ce o avea atintită catre locul unde se afla apartamentul fratelui şatenului. Se întoarce şi merge catre o maşină de culoare neagră, era un Lamborgini abia aparut. Un model destul de sofisticat, ce i se potrivea ca o mânuşă. Accelerează iar zgomotul facut de maşină se aude până în capatul strazi.

În acel complex de apartamente, într-unul din ele se aflau doi tineri trântiti în patul din dormitor. Deodată un zgomot enervat îl face pe blond să ridice mâna şi să trântească ceasul deşteptator de podea. Ura să se trezească de dimineaţă, dar nu avea de ales. Serviciul era servici, şi acum mai mult ca oricând voia să arate că este responsabil şi că poate avea grijă de baiatul ce se afla lângă el în dormitor, şi mai aproape în pat. Parul sau albastru parea minunat, şi dacă l-ai fi pus în obscuritate ar fi putut straluci. Ochii sai nu puteau fi zariti pentru că îi avea închişi, încă dormea. Nu auzise zgomotul facut de ceasul enervant. " Mai bine că nu s-a trezit, aşa îl pot rasfăţa " îşi spuse barbatul în gând. După aceasta merge la baie, facând un duş destul de rapid. Se grabeşte catre bucatarie şi începe să prepare ceva de mâncare.
Între timp în dormitor acei ochii mirifici de o culoare vernilă adâncă se deschideau. Acesta statea ghemuit în pat, strângând din picioare. Simtea o durere insuportabilă în zona intimă, acea umflatură îl durea. Dar nu acel tip de durere ce are nevoie de medicamente, nu ! Îi trebuia un tratament special, o repetare a noptii trecute. Se trezeşte însă destul de speriat. Îşi vede corpul în toată splendoarea sa, neavând niciun fel de îmbracaminte pe el. Nu îşi amintea unde aruncase hainele noaptea trecută, i se parea inutil oricum. Era mai preocupat de ceea ce simtea, îşi atinge zona intimă pentru a vedea dacă are vreun efect. Un geamat destul de zgomotos iese din gura adolescentului. Nevrând să pară un pervers fară scrupule, se ridică şi merge catre şifonierul aflat în dormitor, scoate de acolo o pereche de pantaloi ce nu îi apartineau, şi îi aruncă pe acesta. După asta ia şi un tricou la întâmplare, acesta era de o culoare albă strplucitoare iar pantalonii erau albaştrii asemenea parului sau. Nu îi veneau prea bine aceste lucruri, fiind largi pentru el. Blondul era mai dezvoltat şi se vedea diferenta trupurilor acestora.
Fară să îşi dea seama o privire se atintise asupra lui în timp ce îşi strecura mâinile pentru a-şi putea ataşa tricoul pe trup. Sclipirea din ochii barbatului respectiv era una minunată, putea vedea dincolo de ea dorinta de a repeta cele petrecute cu o seară înainte. Amândoi doreau acelaşi lucru, simtind asta în adâncul sau adolescentul strânge din picioare pentru a-şi încolti barbăţia, nu voia să arate cât de mult tânjea după sex.
Inconştient şi purtat, mai mult sau mai putin, de impulsuri baiatul cu parul albastru merge catre blond şi îl sarută apasat punându-şi bratele pe pieptul barbatului şi strângându-i camaşa albă în mâinile sale fine şi catifelate. Limbile lor începuseră să se intersecteze şi să joace un mic joc numit sarut. Neputând rezista, cel ce fusese atacat decide să devină pradator. Îi atinge celuilalt piciorul drept şi îşi plimbă mâinile pe abdomentul lui lasândul să tremure. Într-un moment în care limba lui Ren se afla pe gâtul tipului cu parul blond, acesta îşi strecoară conditionat mâna în pantalonii lui masând zona intimă, de parcă îi apartinea. Strânge puternic, cu o mişcare lentă ce îl face pe tânar să tremure şi să scoată un sunet arzator.
După câteva clipe în care lucrurile au decurs normal, cei doi se desprind din sarut iar unul dintre aceştia doreşte să spargă tacerea, aşa că spune :
- 'Neata frumuşelule. Ce doreşti să manânci azi?
Pe obrajii celui se fusese întrebat se aştern două pete roşiatice, ce îl faceau să fiarbă. Parul sau albastru parea că ia foc din cauza sentimentelor grave de dragoste pe care le simtea, şi mai mult de atât o imensă placere şi un extaz greu de descris.
- Orice e bine pentru mine. Spunând asta se aruncă în bratele celui ce îi vorbise încercând să îşi ascundă fata, pentru a nu-i fi vazute lacrimile ce îi izvorâseră din ochi. Era cu neputinţă ca cel ce fusese acoperit de bratele catifelate să nu simtă şi umiditatea ochilor sai şi lacrimile cazându-i pe albeata cameşii. Inima sa începe să bată cu acceleratie şi un nou sentiment se nascuse în sufletul sau. Îngrijorarea pentru altcineva în afară de el nu fusese posibilă până în acest moment. Era trecut prin flacarile Iadului şi simtea pe propriu trup greşelile facute în trecut, nevrând să le repeată, nu cu acest înger ce îi invadase conditionat viata.
Cu o privire foarte îngrijorată îl întreabă:
- Ce ai păţit? De ce plângi.. Frumosule, eu...
Dar nu reuşeşte să îşi ducă cuvintele la capat că buzele îi fură acoperite cu un sarut pasional iar gura sa fusese invadată de aceaşi limbă ce era în cautarea partenerului de joacă.
- Eu.. sunt fericit. Momentul era unul foarte placut pentru cei doi, auziseră exact ce voiau să audă, de la cine voiau să o audă. În cele din urmă aveau să fie fericiti, aceasta gândeau cei doi, însă splendoarea clipei a fost spulberată de zgomotul provocat de soneria uşii ce parea a nu se mai opri. Cei doi se priviră şi începură să râdă.
- Deschid eu. Spunând asta adolescentul se deplasează catre ieşire deschizând uşa. Când zareşte persoana ce statea în fata sa râsul de dinainte dispare, pe chip afişându-se o expresie destul de tristă. În spatele baiatului apare şi fratele şatenului ce îşi pune capul pe gâtul prietenului sau îmbrăţişându-l, după asta spune celui ce se afla la uşă :
- Tu erai... Doreşti ceva?
- Larry, frăţioare am venit după ce este al meu.
Nu îi venea să creadă adolescentului, ce era cu limbajul ăsta? Yuzi nu vorbise aşa niciodată, desigur se referea la el . Nu era un obiect şi nu era al nimanui. Îl tradase şi nu avea niciun drept asupra lui, oricât ar fi încercat nu mai putea fi al lui, nu mai voia. Iubirea sa pentru el disparuse, se evaporase aşa cum şi apa o face în diferite gaze.
- Yuzi pleacă. Nu vreau să te mai vad, niciodată. Eşti detestabil.
Spunând asta se desprinde din îmbrăţişarea blondului şi se apropie de uşă cu paşi destul de repezi trântind-o destul de agresiv.
- Hmmmph, cine se crede idiotul ăsta să vină aici? Este aşa un cretin!!!
Reactia lui a fost destul de neaşteptată, era mult prea bună. Nu avea niciun resentiment, de parcă nimic nu se întâmplase, reactionase de parcă primise o comandă nepotrivită de la un restaurant. Prindea în fiecare zi mai multă putere, de a merge mai departe şi a nu privi în urmă. Soneria nu a mai sunat... totul era clar, plecase.
*
Când viata atârnă de un singur firicel ce se poate rupe din clipă în clipă, ce crezi că vei alege? Să rupi tu însăţi firul ce oricum se va destrama? Sau să lupti pentru întretinerea acestuia? Sunt lucruri ce ramân în întuneric pentru orice persoană, şi doar în final când poti vedea ce ai facut tragi concluziile, singurul lucru ce ramâne în caz de eşec.. este regretul.



Noul personaj aparut :

Tipul misterios apare doar printr-un Click. o.o

[myuu]

Fir-ar el de pc X-( din cauza lui mereu nu reusesc sa ajug la timp si sa dau si eu un comm...eh...macar am reusit sa citesc pana la urma;)). Acum despre fic: in primul rand arigatou pt continuarea pe care o asteptam asa de mult si pentru ca ai facut-o asa cum am sperat eu:X. A fost superb capitolul la fel ca si asta pe care tocmai l-ai postat. Ai spus cumva k e cam simplu? Ce e simplu? Eu nu vad decat un capitol minunat si nici macar nu am ce critici sa iti dau. Am vazut cateva greseli minore, insa actiunea a fost prea buna pentru ca sa mai le insir, oricum nu-s importante.
Larry si Ren au devenit preferatii mei din fic si vrea sa ramana impreuna. Iar pe Yuzi - sa nu-l mai vad!!!!! Cum adica "am venit după ce este al meu"? Ce se crede la el acasa si cere telecomanda de la televizor? Bine..nu am nimerit-o cu comparatia, dar nu asta era important ci faptul ca-l trateaza pe Ren ca pe un lucru. L-a priedut din cauza lui si acum mai are tupeul sa vina si sa-si impuna dorinta in fata lui...ce baka X-(. Insa cel mai tare m-a surprins noul personaj...cine e dragutul ala? Nu-mi spune ca vrea sa le faca rau lui Ren si Larry ca il extermin:)).
Ok...cam atat am avut de zis...gambate kudasai si ja ne:*

[nolazy]

Am omis un capitol din cate vad...desi eram sigura ca lasasem reply...in fine..cred ca sunt prea ametita..
Continuarea a fost prea dulce :X . Stiam eu ca Ren si Larry se potrivesc :-". Pur si simplu sunt extrem de draguti.Iar Ren, desi nu vrea sa para un "pervers", nu prea ii iese :)). Dar mie-mi place si asa :P
Si ce tupeu pe Yuzi.Auzi la el..sa vina asa neanuntat si sa se mai si comporte ca un nesimtit.S-o fi gandit mult? :))
In schimb m-a amuzat foarte tare replica de la deschiderea pozei : "Tipul misterios apare doar printr-un Click. o.o ". Nu stiu de ce dar imi da impresia de reclama la sapunuri si detergenti :))) .Cel putin mie asta mi-a venit in minte prima oara =)))
Oricum tipul arata chiar inspaimantator. Ma intreb ce treaba o avea cu Larry? Abia astept urmatorul capitol.
Spor la scris bye bye :bye:

[Teh]

Well am scris capitolul urmator, nu ştiu cât de placut va fi dar sper să vă placă.
Vă multumesc pentru parerile şi comentariile voastre. Sper să îmi cititi ficul în continuare şi să nu vă dezamagesc.

Lectură placută.


Speranta este mai aproape de fiecare persoană cu fiecare pas în viaţă pe care îl face, odată ce a calcat strâmb şi totul se revarsă asupra sa devine mai optimist, sau mai pesimist. Depinde de fiecare caracter cum reactionează la puterea magnifică a Universului, magnifică şi cu toate acestea intolerabilă şi dură. Sentimentele pot fi aruncate în vid fară cea mai mică sclipire iar inteligenta devine decât un lucru insignificant ce nu duce decât la o supraevaluare de sine, deloc necesară. Iubirea? Nu ştii dacă se mai poate tolera să o gândeşti, să o simti, şi cel mai important... să o arăţi.
*
- Eşti sigur de asta? Buzele blondului se mişcau foarte repede încercând să ascundă îngrijorarea pe chipul sau, deşi camera era încă goală. Se uita în jur de parcă era speriat, nu voia ca discutia telefonică pe care o purta să fie auzită, dar în apartament.. se afla doar el. Respiră adânc până ce se calmă şi putea fi din nou în aceaşi ipostază morală ca şi înaintea ygomotului provat de telefon, ce sunase brusc.
- Vreau să te vad!
În partea cealaltă a telefonului se auzea o voce groasă şi amuzantă, care de această dată îşi pastra seriozitatea, încercând să fie cât mai convingator posibil. Buzele i se puteau auzi prin micul aparat mişcânduse iar respiratia lui uşoară era resimtită uşor. Blondul se încruntă, deşi cealaltă voce era extraordinar de calmă şi interesantă, conferea un sentiment de singuranţă familiară ce putea scoate orice suflet pierdut în abis. El însă nu dorea să îl asculte, ci mai degrabă să se descotorosească de acea discutie inutilă, de care, credea el, nu avea nevoie. Se înarmă cu multă forţă tragând o gură de aer considerabilă înainte să spună ceea ce avea de gând.
- Uite ce e..
Nu apucă să ducă ceea ce începuse la capat, nici macar să continue pentru că uşa apartamentului se deschise şi un tânar spuse destul de fericit :
- Am ajuns!
Vocea aceasta îl facu pe barbat să tremure, cel cu care purta conversatia auzise vocea aceea cristalină, întelese că nu mai putea vorbi şi închise brusc. Privirea celui ce intrase era nedumerită, încerca să schiteze un zâmbet pe faţă, chair şi unul fals, dar nu reuşi pentru că privirea barbatului era înfricoşătoare, avea ochii destul de mari şi o figură încruntată, mai serios de cât îl vazuse vreodat. Scapă micul ghiozdan ce se afla încă pe umarul sau stâng şi ramâne neclintit, nu întelegea de ce i se adresa lui acea uitatură. Nu facuse nimic, din câte îşi amintea.
- Hei micutule, acum îşi formă o expresie veselă pe faţă lasându-şi buzele să se ridice până aproape de urechi, schitând un zâmbet larg şi primitor, ai venit. Te aşteptam, scuze era un telefon de la firmă, mă surprinsese un lucru. Dar este bine acum. Scuză-mă te rog, nu am vrut să te sperii. Spunând asta se mişcă catre adolescent şi îl prinse într-o strânsoare destul de puternică. Îşi apasă buzele peste ale sale lasând un sarut lung să îi patrundă.
Noaptea se aşternuse asupra oraşului şi luna încerca să îşi facă aparitia deşi cerul era învolburat de nori negri, de abia vizibili din cauza întunericului ce se revarsase asupra atmosferei.
- Ahh, te rog.. nu pot respira.
Spuse adolescentul încă strâns la pieptul blondului, ce îl ţinea foarte strâns şi nelasându-i nici un moment liber, buzele lor fiind încă lipite. Când îşi dadu seama de acest lucru, şi după ce tânarul prinse un moment de pauză îi spuse acele lucruri. Se opri brusc şi mâna sa se furişă discret pe sub tricoul baiatului, îl trânteşte pe podeaua rece şi începe să îl pipaie. Acesta gemea iar pe fata sa se putea vedea o anumită placere, de care nu putea scapa. Ochii sai se strângeau singuri şi lasau zgomotele să iasă din gură, de parcă erau fireşti. Bratele sale erau rasfirate în jurul trupului în timp ce acele mâini puternice le pastrau intacte, de parcă ar fi dorit să evadeze. Limba barbatului se prelingea pe abdomenul tremurând al baiatului.
- Nu contează de câte ori îţi fac asta, tu ai tendinta să fii speriat. Spune-mi, se opri pentru câteva secunde pentru a lasa o ruptură de curiozitate şi aşteptare intensă între ei, se uită adânc în ochii puri ai celui ce se afla sub acesta, şi contnuă, să mă opresc?
Fata lui Ren fu putin deranjată de întrebare în timp ce corpul sau încearca să se mişte pentru a nu arata şi mai tare neliniştea de care era curprins trupul sau, deşi asta doar agrava starea sa initială. Vocea îi era blând, aproape rugatoare.
- Te rog..., nu te opri.. Ahhh. În timp ce spuse asta cel ce se afla deasupra sa îşi permise îndrazneala de a-şi strcura mâna deasupra blugilor sai începând să apese cu mişcari aleatori zona sa intimă, cu acel strat protector de pantaloni pe care îi purta se simtea mult mai dureros, şi mai excitant. Dadea o nouă senzatie ce nu aducea cu sine decât perversiune. Gemu de placere, fară a-şi da seama ce zâmbet provoca durerea lui exorbitantă. Sfârcurile sale fură înconjurate de un şir lung de saruturi bruşte şi muşcari agresive. Dintii aceia mari şi albi se aşternură pe pielea sa catifelată şi începură să se strecoare, pentru a-l patrunde. O mână, mai mult decât indecentă, îşi luă singură permisiunea să deschidă blugii lui, şi să îşi strecoare mâna pe sub boxeri masând cu o tendă salbatică, umflatura aflată acolo. Sunetele scoase de prada aflată încă jos fură liniştitoate, şi patrunzatoare.
După acest eveniment placut, blondul merge mai departe. Nu se satura, şi în ziua ce trecuse cei doi avuseseră relatii sexuale. Fiecare privire, fiecare întâlnire.. pareau unice şi aveau sentimentul că " mâine se vor termina ", de aici deriva această dorinţă nesfârşită.
- Te vreau!! Spuse baiatul cu parul albastru în timp ce pe frunte îi aparu o urmă de sudoare din cauza geamatelor puternice care îi fuseseră provocate.
La auzul acestor cuvinte o tacere imensă se aşterne în încapere, tot ceea ce se putea auzi erau mişcarile lente ale lui Larry încercând să îl dezechipeze pe Ren, şi vocea lui tremurândă ce parcă spunea : Patrunde-mă !
Momentul dură destul de lung, în timp ce aceştia se uniră pentru încă odată, o altă amintire de care nu se puteau lipsi. Un scrâşnet fu auzit ieşind din gura blondului, după care sunetele de placere provocate de Ren.
* Trecură aproximativ 3 ore de la evenimentul petrecut pe podea, în baie se auzea zgomotul placut provocat de picaturile apă ce se rostogoleau pe trupul fragil al tânarului cu parul albastru, fata lui parea mai catifelată ca niciodată însă era curpinsă de multe semne violente, provocate de muşcaturile salbatice ale partenerului sau de sex, şi de viaţă, pe scurt.. iubitul sau.
Vocea acestuia se aude, ca din senin.
- Frumosule, dacă nu ieşi mai repede de sub duş cred că voi veni să te devorez cu apă cu tot.
- Ies imediat, raspunse acesta destul de serios. Încerca să îşi ascundă aerul de amuzament ce îl curpindea la auzul acelei fraze.
Ieşi din baie cu un prosop în cap, purtând doar o pereche de boxeri, de culoare roşie. Era o culoare destul de interesantă şi aprinsă ce se combina cu albastrul intens din capul sau, firele lasau picaturi de apă să se reverse pe umerii sai în timp ce, cu ambele mâini, îşi freca prosopul în cap, acesta era alb asemenea varului, parcă nou şi nefolosit.
- Arăţi apetisant, dacă aş fi un vampir ţi-aş suge sângele chiar şi dacă mi-aş pierde nemurirea.
- Eşti glumeţ, spuse adolescnetul cu un zâmbet larg pe faţă, complimentul îi priise chiar mai bine decât ar fi crezut. Avea o slabiciune pentru comparatiile agresive, deşi parea un înger, era un demon în devenire. Tot ceea ce se întâmpla în jurul lui îl schimba şi facea să reregrete toate comentariile stupide şi inocente din trecut, îl faceau să devină un mic viciu, o dependenţă pentru oricine îl vedea sau atingea, o jucarie a placerii, dincolo de dragoste. Gândidndu-se şi el la această posibilitate vastă o expresie tristă i se aşternu pe faţă. Statu câteva momente, apoi şopti ceva, în speranta că poate nu a fost auzit, dar aceasta a fost spulberată de Larry.
- Spune?
Numele acestuia fusese şoptit, aşa că raspunsese. Nu ştia ce urma să îi fie spus, dar pentru el putea asculta orice.
- Ştii.. eu, aş vrea ca relatia noastră să nu se bazeze decât pe pasiune, vreau să ne naruie şi sentimentele de iubire, şi să traim intensitatea.. A spus acestea cu mare greutate, pentru că rasuflarea îi era întretaiată şi roşeata din obrajii sai se întetise. Sângele îi fierbea în vene şi nu îşi putea ascunde curiozitatea pentru raspunsul ce urma să îi fie dat.
- Dar mai presus de asta, se află dragostea noastră. Nu este doar pasiunea, ea este doar fructul iubirii noastre. Pentru că dacă aceasta nu ar exista, mă refer strict la ceva mult mai mult decât compasiune, noi nu am putea trai. Nu doar te vreau pentru corpul tau ci pentru că eşti tu, când te vad de abia îmi pot mentine respiratia fermă şi inima îmi accelerează ca a unui adolescent, ca la prima întâlnire.. Sunt îndragostit de tine până peste urechi, dacă aş putea.. mi-aş da şi viata pentru tine.
În timp ce rostise asta se apropie uşor de Ren şi îl împinse blând lângă perete, îşi lasă buzele peste ale sale şi i le cuprinse într-un sarut dulce.
- Te iubesc, rosti el cu o voce mai convingatoare ca oricând. Adolescentul îi raspunse docil.
- Şi eu....
Clipele treceau pe nerasuflate, sentimentele se amestecau iar limbile lor se încrucişau, dragoste..pasiune, şi ce urma să vină, toate amestecate formau Paradisul, visul fiecarui îndragostit. Însă în acesta nu puteau fi mai multi candidati pentru o singură floare, mai departe.. aveau să fie aflate toate.
*
Lumina puternică se rasfira pe întregul Pamânt, Soarele lasânduşi bratele deschise pentru a da drumul razelor ce urmau să încalzească solul. La fel ca altă dată în fata acelui complex de apartamente, lângă acelaşi copac se afla barbatul misterios. Îşi trece limba peste buzele roşiatice în timp ce scuipa agresiv pe sol, lasând urma de salivă să strapungă solul. Îşi aprinse o ţigară şi sorbi uşor din ea. Privi, şi spuse neclintit :
- În curând...
Vocea îi fu stopată de fumul de ţigară, continua să absoarbe savoarea toxică a tutunului, era îngrozitor de puternică şi placută, pentru un asemenea caracter feroce.

[Teh]

Let me see, am scris urmatoarea parte, so sper să vă placă şi aceasta. Multumesc de comentariu Raluca.


Când te afli la o departare de un metru de o altă fiinţă, pe care poate ai dori să o atingi, şi te abtii. Cum se numeşte? Laşitate sau puterea de a merge mai departe fară aceasta? Există o a treia obtiune, dar pentru cei ce nu pot fi atenti la aceasta le scapă, fară a se mai întoarce la aceştia. Nu este laşitate, nici putere... Este iubirea cu care renunti la fericirea ta pentru a altuia.
- " Şi atunci a şoptit destul de suav, destul de uşor încât urechile sale să nu fie ranite Te iubesc. Cuvintele au fost rostite cu dulceaţă, îi patrundeau simturile şi ar fi dorit să nu fie acolo, pentru că deja era pierdut în abisul placerii. "
- Destul Renji, poti lua loc.
Auzind acestea de la profesorul din fata sa, tânarul cu parul albastru îşi ia locul, bine meritat, în bancă. Începe să privească pe fereastră şi să se gândească la cuvintele pe care le tostise, şi la semnificatia lor. Studiau " eroticul " ca temă a Literaturii Universale, era un simplu citat luat din propriul sau proiect, ce îl avusese de facut. Pasiunea dincolo de iubire, aşa o numise. Inspirată din propria sa viaţă, de care niciunul nu era conştient.
În timp ce privea pierdut în jurul clasei, nu aude soneria ce anunţă sfârşitul ultimei ore de curs. Era doar pierdut în propriile sale gânduri, şi întunericul ce îl napustise, Mitsue nu venise nici în această zi la şcoală. Fugea de el, dar nici acesta nu dorea să o vadă, ci doar să îi vadă privirea. Îl mai putea privi în ochi? O crezuse.
În timp ce tânarul realiză că ajunsese momentul pentru plecarea sa spre casă, acea nouă casă, tânarul barbat cu parul blond se afla într-un restaurant mai putin cunoscut, nu foarte rafinat dar foarte bine îngrijit, numit Renya. Statea la masa pentru două persoane, scaunul din fata sa nefiind încă ocupat. Îşi aprinse lejer o ţigară, pe care o devoră în linişte. Afară se aude zgomotul enervant facut de o motocicletă. Curând pe uşa restaurantului intră un barbat înalt cu parul aruncat în diferite parti, destul de dezordonat însă dându-i un aspect interesant, atragator. Câteva domnişoare aflate lângă intrarea în încapere au început să îi zâmbească discret. Acesta se multumi să le facă cu ochiul, într-un mod mai pervers. Ochii sai erau de un albastru stralucitor, prin care de abia se putea zari nuanta de verde. Purta o pereche de blugi negri şi un tricou de culoare albastră, foarte închis. Pe deasupra avea o jachetă neagră iar adidaşi aveau aceaşi culoare ca şi tricoul. Pe gât încă îi putea fi zarit tatuajul agresiv, şi totuşi ispititor. Merse cu nişte paşi destul de eleganti, deşi pareau aruncati în aer, catre blondul aflat la masa respectivă. Se aşează şi îl priveşte, foarte insistent, în ochi.
- Mai apetisant ca oricând Larry.
- Ce vrei?
- Calm, calm. Ştii foarte bine că tânjesc după un singur lucru, care mai mult ca orice este al meu. Mai bine ca tine, nimeni nu ştie asta. Spunând asta îi acoperă mâinile blondului cu o mână, iar cu cealaltă începe să se joace cu şuvitele barbatului, ce erau destul de moi. Dadeau o senzatie de placere la pipaire. Însă acesta nu se lasă sfidat, îşi trage mâinile şi îşi întoarce privirea, ceea ce îl face pe celalalt barbat să scape controlul. Larry îi adresează o privire urâtă şi plină de dispreţ, după care spune:
- Isuki, spune-mi ce vrei? Nu am de gând să te primesc în viata mea, după cum bine cred că ai observat. Nu te vreau aproape de mine sau de cei din jurul meu. Ce preţ are departarea ta?
Adresândui-se asta barbatul cu parul gri, deşi culoare artificială, se încruntă ţi îl priveşte agresiv. Lasă câteva momente de tacere între acele vorbe şi privirea dură, după care spune şi acesta:
- Larry, un singur lucru vreau de la tine, acela eşti tu. Pretul nu este negociabil. Ori eşti al meu, ori te fac al meu. Nu merge deloc, oricum ar fi tot eu câştig. Depinde de tine cât vrei să suferi.
- Află că nu mă interesează parerea ta, chiar deloc. Nu sunt laşul de altadată, persoana mea este cea care contează cel mai putin.
Spunând asta se ridică, aruncând pe masă banii pentru a achita nota de plată. Se ridică salbatic şi iese la fel, aruncându-se în maşina aflată în fata cladirii. Accelerând, zgomotul facut de automobil a putut fi auzit şi în restaurant. Cel ce fusese lasat singur râse amarnic, priviea îi era ataşată parcă asupra unui lucru invisibil. În timp ce scotea o ţigară din pachetul aflat în buzunarul jachetei, acesta şopteşte printre dinti :
- Dracie, Dracul te-a pus să te culci pe o ureche Larry dragă. O să te lovesc unde te doare mai tare, şi după, lovitura finală va fi în acelaşi loc. Fară să îţi dai seama o să mă implori să fiu cu tine. Să te ia dracu'.
*
Dimineata se aşternuse în acelaşi oraş din Japonia, în Tokio şi toti cei aflati acolo îşi începuseră treburile obişnuite. Într-un apartament destul de spatios, într-o cameră încă întunecată, lumina neputând intra din cauza jaluzelelor încă netrase din fata ferestrelor, se afla un şaten cu o privire blândă ce ascundea multe secrete perverse. Lângă acesta se afla roşcata cu privirea sa inocentă, pierdută în spatiul viselor, din care niciodată nu reuşea să se trezească. Vocea barbatului ce se afla lângă aceasta o trezeşte.
- Hei, Mitsue.. Aş vrea să mergi la şcoală azi. Ai lipsit prea mult.
Obrajii sai se înroşiră, asemenea parului, de parcă ar fi fost un rac. Îşi deschide gura spunând destul de timidă :
- Dacă asta este ceea ce îţi doreşti.. Dar Yuzi.. Ce îi voi spune ? Lui Renji?
Tacerea se aşeză între cei doi, parcă acaparând atmosfera până ce şatenul, de parcă ar fi aruncat mii de pahare pe jos, spune rupând tacerea :
- Indiferenţă, exişti, există, dar nu împreună. Ignoră-l. O să am eu grijă să nu te deranjeze.
- Dar..
Nu a putut continua pentru că mâinile baiatului au început să se mişte pe trupul sau, îi acoperă sânii cu ambele mâini şi începe să îi maseze muşcând uşor fiecare parte a corpului. Îşi trece limba peste gâtul sau, după care o sarută muşcându-i buzele. Un firicel de sânge se coboară pe barbia fetei dar fu absorbit imediat de tânarul şaten.
După câteva ore, în care totul decurse aşa cum era normal, roşcata se afla în acelaşi loc în care se afla şi tânarul cu parul albastru. Aceştia erau la intrarea din liceu, singuri. Pentru a evita un contact direct, baiatul intră primul neprivind-o decât foarte discret, pentru a vedea dacă este urmarit cu privirea. Încerca şi ea să pară indiferentă însă privirea plină de milă şi spaimă o tradă, durerea pe care nimeni nu i-o putea lua, era sunetul abrupt al tradarii.
Se aşezară în clasă, de această dată la locuri diferite, locul de lângă adolescent devenind iarăşi liber. Când se vazu singur în acel loc îşi întoarce privirea catre cer, strapungând fereastra cu privirea. Norii erau destul de rari iar albastrul puternic dat de vazduh era ametitor. Placerea putea fi simtită doar printr-o simplă uitatură, ar fi dat orice să poată atinge norii, soarele şi cerul, dar ştia că ceea ce va atinge va fi doar o iluzie, pentru că va fi distrus dinainte să facă ceva.
Nefiind până atunci atent la ceea ce se întâmplă în clasă, se afla la ora de Literatură, şi ceilalti îşi citeau proiectele. Tema de această dată era aceea a supravietuirii. Aude fară să vrea cuvintele Distruge sau vei fi distrus . Acest lucru îi captă imediat atentia, atât lui cât şi celorlalti. Se gândea la un singur lucru, iar prin mintea sa treceau urmatoarele gânduri : De această dată, dacă cineva încearcă să mi-l rapească, fie şi numai printr-o privire, pe Larry.. Ce voi face? Voi sta înapoi s-au voi lupta victorios pentru a fi cu el? A-l câştiga? Placerea şi pasiunea contra iubirii. Ce mai este aceasta? Lupta fară varsare de sânge, şi dragoste fară perversiuni. De aceea.. atunci când va veni momentul voi apara ce este al meu, pentru ca şi ceilalti.. când va fi cazul, să îmi respecte deciziile.. . Acestea au fost singurele propozitii ce i-au trecut prin minte până la terminarea orelor de curs. Cu toată această dispozitie visatoare uită complet de tânara roşcată, şi nu o privi întreaga zi deşi aceasta îi dadea mereu priviri exagerate, cautând să vadă ce mai face. Era un lucru foarte sigur, nu îl uitase şi încă ar fi vrut să fie cu el. Atunci de ce era cu fostul iubit al acestuia? Nici ea nu era conştientă de acest lucru.
*
Orele de curs au trecut pe nesimtite. Se întunericise, din cauza programului schimbat la liceu Ren trebuia să aibă cursuri până seara, ceea ce îl facea să plece târziu spre casă. Merse însă liniştit, încă pierdut în gânduri. Când fară să îşi dea seama se îmiedică de picioarele altei persoane, îl priveşte destul de suspect după care o urmă de ură se aşterne pe chipul sau. Cuvintele îi ieşiră fară macar să vrea.
- Idiotule, încă mai intervi în calea mea? Demn de dispreţ, nici macar asta nu pot simti pentru tine, eu..
Dar nu putu continua pentru că bratele sale au fost curpinse de mâinile celuilalt şi a fost curpins într-un sarut fortat de unde buzele sale au fost muşcate. Fară să îşi dea seama a fost purtat în maşina din fata sa. Acea maşină neagră luxoasă şi acelaşi şaten pe care îl iubise odată. Nu ştia ce se întâmpla şi unde urma să fie dus, era încă inconştient.

Fiecare pas facut şi fiecare privire acordată pe furiş. Nu face pe nimeni să îşi piardă mai tare cumpatul decât ura nesabuită, gândurile necurate ascunse în milă.. Perversitatea ascunsă după presupusa dragoste, ce nu este decât un gând provocator al mintilor diabolice. Fară să îţi dai seama cazi într-un lac din care nu mai poti fi scos, acela al pasiuni. Când vei ieşi de acolo nu vei putea ateriza decât în tarâmul obsesiei.
Odată ce te-ai împiedicat, deşi te ridici, nu vei mai putea merge drept...

[nolazy]

Um..acesta a fost un capitol care merita toata aprecierea mea.
Actiunea este extrem de interesanta de la inceput pana la sfarsit.Descrierea de asemenea.
Mi-a placut tot ce mai...In special prima parte si finalul.Acel personaj nou..caracterul lui imi trezeste interesul, desi stiu ca va fi un personaj negativ, imi place cum l-ai descris..Frumos in exterior, si cu un limbaj... mai colorat :D
Acum sfarsitul..de asemenea, interesant.Nu din cauza ca Yuzi l-a sarutat pe Ren (eu inca cred ca nu se potrivesc :P ) ci pentru ca e un obsedat :)). Ok..suna ciudat:))
Chiar ma bucura evolutia ta si abia astept noul capitol.Spor la scris :*
:bye:

[Teh]

Well, m-am g

[myuu]

Of...de cand nu am mai trecut pe aici si nu ma refer numai la fic ci si la sit..pare o eternitate:(. Oricum ma bucur ca am putut sa citesc fiecare capitol in momentul in care aparea datorita tie >:D< Dupa atata timp de cand nu am comentat si eu nu stiu ce as putea spune in afara de faptul ca ficul este preferatul meu si ca il ador:X...dar sti deja:D...Ar mai fi de spus si faptul ca devi din ce in ce mai buna la scris, ador si mai mult partile yaoi:X ( sincer aici nu e o mare schimbare:))), dar am observat si ca nu mai ai asa multe greseli de tastare, iar cele de exprimare s-au evaporat:))..deh a venit primavara:)).
In rest, legat de actiune pot doar sa te rog sa te grabesti cu nextu:D..k altfel cred k o sa te stresez pana termini:))
ok...in rest totul e numai de bine..gambate si ja:* >:D<

[Teh]

Merci-merci. Am venit si cu o continuare.
Lectura placuta!

________________________________________________________________
Placerea imensa de a fi purtat

[nolazy]

Uf...incepe sa-mi placa tot mai mult de Isuki..desi banuiesc ca pune el ceva la cale..Ma intreb ce planuri o avea..Si fiindca n-am apucat sa postez la celalalt capitol, spun acum :Yuzi este un dobitoc! Gata acum ma simt mai bine :)).
Ce pot sa mai spun?Imi place, asta deja o sti..
Sincer nu prea am inspiratie la ora asta si nici chef, dar daca nu las comm acum, maine sigur nu las.
Iti urez spor la scris si abia astept nextu'
bye bye :bye: