Vis sau realitate

[Daddu]

Hey , sunt Daddu ... si ca o introducere la ceea ce vreau sa impartasesc cu voi , adica o poveste nu stiu cat de reusita (sa'mi spuneti voi ) va voi transcrie din colturile gandurilor mele ceva:

Cati dintre voi nu s-ar dori macar o data in viata sa treaca de barierele imposibilului , dincolo de viata cotidiana ? Cati dintre voi nu s-ar dori sa fie mai speciali prin forte supra-naturale?

Cati dintre voi nu au visat macar o data la partenerul ideal ? Si cati dintre voi ati incercat sa intelegeti ceea ce cu adevarat au pe sulflet persoanele de langa voi ?

Povestea pe care am scris-o cuprinde cateva notiuni printre care se regasesc cateva din cele de mai sus .
Se numeste " Vis sau realitate ..." , povestea unei tinere fete de 16 ani careia i-au murit parintii intr-un incendiu . In primele parti ale povestii , aceasta viseaza un taram complet desprins de realiate si foarte indepartat de era in care traia in viata de zi cu zi , singurul lucru care se asemana la vis si realiate era ca in ambele medii pariti i-au murit .Numele ei este Misa . Afla in cele din urma , in vis ca in incediul in care au murit parintii ei si in care a suferit tanara rani grave , printr-o forta supra-naturala i-a fost smuls sufletul si alungat undeva prin acel taram. Cand se trezeste la realitate discuta cu un personaj misterios , care o sfatuieste sa continuie in vis cautarea si unificarea sufletului , caci daca nu va avea urmari grave , si anume : Misa v-a disparea pentru totdeauna , iar amintirile prietenilor cu ea vor disparea din viata reala.

Eh...sper ca va creste curiozitatea ... voi posta povestea pentru a fi criticata :)[posturi unite]


I Creatura din umbra


Lumina incepe sa se evapore , soarele s-a pitit deja dupa un deal , lasand luna sa vegheze asupra satului ehime , impreuna cu ploaia de stele, invaluind totul in intuneric. Vantul strabte lin aerul printre copaci , facandu-i sa danseze, ca in fiecare noapte de toamna . Padurea , acum e scufundata in somn . Pasarile si-au urmat de mult calea catre alte tari mangaiate de soare, iar frunzele s-au imbracat in aur si s-au asternut ca o plapuma peste pamantul negru , de abanos.
Inauntru , inauntru , foarte adanc in padure se afla o coliba , mica , saracacioasa si distrusa pe dinafara din cauza unui incendiu, care a avut loc de curand, totusi , in ciuda acestui fapt inauntru era calda siprimitoare. Semineul era fierbinte, din cauza unei luminite dansatoare , focul , ce parea ca-si pierde incet ,incet din stralucire.
Pe un scaun in fata acestuia , statea o fata , asezata cu capul si mainile pe o masuta mica , cafenie , un loc unde oamenii normali ar savura cafeaua dimineata, insa tanara plangea, ochii ii erau usor rosiatici din aceasta cauza, iar impreuna cu nuanta de verde- smarald a pupilei ii dadea un aer sinistru .Parul ei , brunet , era lasat in voia sortii , pe spate , incalcit.
" Urasc lumea asta! Stie oare cineva cum e sa traiesti in intuneric?! In umbra celorlalti.... Sa-ti doresti ceva cu adevarat , dar nici macar sa nu mai ai vreo sansa sa-l recapeti?... Ori cat de mult as incerca, ori cat de mult m-as zbate , n-as izbuti sa realizez ceea ce vreau cu adevarat .... Oare e bine? Acesta este destinul meu ?... NU! ... ce gandesc eu ? Parca destinul ti-l scri singur ... sau ar trebui sa incetez sa mai visez ..." Aceste cuvinte erau scrise cu pixul gandului pe foaia de hartie a mintii. Cu inima pierduta prin ceata de ura si tristete.
- M-am saturat! striga tanara si izbucneste si mai tare in lacrimi.

Deodata , afara se aude un zgomot , si fata tresare ingrozita. Se ridica incet , merge tiptil la fereastra :
" Ce s-a intamplat ?!" isi pune mainile la gura , sughitand , fara sa mai poata sa se opreasca din plans. Dincolo de deal , in sat se zareau scantei , ce erau foarte nazdravane , iar un lant gros cenusiu , fumul le urma , navalind peste padure . Cativa sateni dezlanutuiti asteptau prin racoare in fata colibei.
- Deschide usa sau o spargem ! se auzi un glas pitigaiat
" Nu iar ! Accelasi lucru se intampla iar ... in urma cu doua luni , cand parintii mei s-au pierdut in incendiu, oamenii m-au acuzat pe mine , deoarece am fost singura supravietuitoare. Dupa ce m-au ocolit tot acest timp ... vin iar , vin iar sa maacuze!" tanara se tine de peretii reci cu inima batandu-i cu putere , gata sa-i sara din piept , iar lacrimile au uitat complet sa se opreasca.In cateva minute doi sateni s-au napustit in casa,s-au aruncat asupra fetei orbiti minciuna si ura , insa fata in soc apuca un cutit si il infinge intr-unul din ei , lasandu-l sa doarma intr-o balta trandafirie. Tanara , cazand prada disperarii , a facut un pas spre iesire, dar cel de-al doilea barbat a prins-o de gat , s-a smucit si l-a muscat, scapand si de acesta , care zbiara din cauza durerii provocate. Cu inima galopand , ea , s-a sprijinit de tocul de la usa si a facut un salt in multimea de afara , nu a reusit , insa, sa se strecoare printre ei , asa ca a fost capturata repede .A incercat sa se zbata " La naiba ma vor ucide !"... insa in zadar ...

- Lasati-o sa moara de foame! spunea unul dintre sateni
- Strangulati-o ! altul
- Nu! O vom duce la biserica acolo vom hotara! Se auzi o voce tare , groasa si ferma.
Un barbat inalt , de varsta mijocie , imbracat in negru din cap pana in picoare si foarte carunt o lua pe fata si o baga intr-o caruta.Drumul nu a fost lung, dar a fost insuportabil din cauza ca dadeau in fiecare groapa de pe el, Misa nu a putut sa vada nimic a fost legata la ochii caci o credeau posedata si capabila de puteri vrajitoresti , iar mainile si picioarele ii erau srans legate. In cele din urma au ajuns la biserica , au scoso ,ea incercand din rasputeri sa se elibereze fara nici un rezultat si un baiat tanar a urlat alarmanadui pe preoti:
- Am adus-o pe Misa!
Inautru , un parinte ii primi, era un batran cu parul lung si carunt si cu o barba si mai lunga .
-Este posedata ! O vom omora maine , acum o vom inchide langa animale !
Au luat-o si au aruncat-o inauntrul unei incaperi sumbre , unde au legat-o in lantuti.
- O sa mi-o platiti voi ! striga Misa fara sa respire
Dar inaite sa apuce sa termine au inchis usile.
Luna era mai frumoasa decat inainte , stelele paleau in fata ei , era o luna plina , si invaluita de mister. Racoarea a inceput sa creasca lasand ca fumul ,sa se strecoare prin fereastra mica inzestrata cu baghete tari de otel rece, ca ceata sa se scurga in incaperea neagra.
Misa se uita in jur , statea intr-o incapere cu animale bolnave . Ea a inceput sa geama din cauza ranilor provocate de sateni , intr-un colt statea un caine alb , care isi indrepta privirea spre cea a Misei ,defapt era o vulpe , o vulpe alba , rara prin partile acelea , ochii rosii ai vulpii nu erau asa sinistri ca ochii fetei!
-O sa ma omoare ! La naiba ! murmura fata
Vulpea se ridica incet si inainta leganandu-se , era ranita ,un firicel de sange ii pata albul pur al blanii
- Am sa te salvez!
Misa facu ochii mari “ Ce dracu se intampla ?” si-a muscat buza de jos pana cand a simtit un firicel de sange prelinganduse pe barbie , din cauza ca o durea ,
vulpea o muscase de mana . Sangele inecpea sa-i fiarba in vene , inima ii batea din ce in ce mai incet , ochii i-au devenit mai conturati , parca facuti cu creion , iar smaradul ochilor era mai accentuat si parul negru i se decolora ,i se facu mai lung , mai cret si roscat , iar in cap iau aparut urechi si in dos o coada ca a unei vulpi.
Vulpea cea alba a cazut pe jos
-Fugi!
-Dar mai salvat ! Nu te pot lasa aici!
- Eu oricum voi muri ! Deci , fugi!
Atunci Misa isi trase mainile ,cu o farama de durere pentru vulpe,afara din lanturi si se repezi spre usa ,o darama pe loc , au aparut parintele si inca cativa sateni , popa era sus la etaj.Ea nu parea sa fie constienta de transformare, prinsa de dorinta de a se razbuna, Misa isi lua avant si sari langa el. Ii trage un pumn in burta,amintidu-si de acuzatiile fara de sense facute de individ si de ceilalti ,iar popa intr-un minut de ezitare se trezeste in aer insa fara sa-si mai dea seama de ceea ce se intampla in acel moment , cade intr-una dintre tepusele pe care cei de la biserica le floseau sa strapunga animalele salbtice ce dadeau navala asupra bisericii . Satenii, vazand incidentul , plini de frica isi lasa toate unelte jos si fug spre iesire. Misa face un alt salt si se indreapta spre porti asemenea satenilor ,vrand sa uite sau macar sa transforme aceasta intamplare intr-un vis urat in fuga spre padure , unde se scufunda mai adanc si mai adanc in noaptea neagra plina de mister pana ce creatura se invaluie dintr-o data intr-un strat permanent de intuneric.

[Daddu]

II Bucati de suflet pt 1

Invaluita in mantia noptii, cuprinsa de intuneric si de tristete, creatura , care o data obijnuia sa traiasca ca un om , se sprijina de copacii neclari ai noptii, umbland greoi printre buruieni, lasand pe fata sai curga siruri de cristale lichide , lacrimi.
Un sentiment de regret se zvarcoleste in inima fetei, pt faptul ca a putut sa omoare oameni fara sa aiba nici un stop de mila, insa viata i-a fost pusa in pericol.
" Mama , tata... Va rog iertatima ! Nu mai sunt eu de cand m-ati parasit pe aceasta lume crunta , singura , fara nimic !"
Misa se opreste brusc setata de energie cu ochii umezi si se lasa jos rezemata de coaja tare , fara suflet a unui copac.

Dimineata nu intarzie sa apara , iar soarele era mai putin stralucitor in adancul acelei paduri.Pasarelele ii ciripesc la ureche tinerei " Buna dimineata!". Iar vantul ii trimite dinspre nord un val rece de aer proaspat , pt a o trezi .Tanara se gaseste uimita la poalele copacului , uitandu-se pe cerul albastrui cu pete albe de puf , speriata cu o urma de tristete ce o apasa pe inima .
"Am avut un vis tare ciudat, se faceam ca eram vulpe/om ... si am ..." tanara tresari ingrozita .
- Am omorat oameni , si ce e cel mai grav este ca nu a fost un vis ! striga ea , auzidu-si ecoul , iar si iar.
Misa , crispata ...incepe sa planga din nou , dar isi musca buza pentru a nu face mai mult zgomot decat a facut acum ca sa nu cumva sa-i alarmeze pe tarani .
Dincolo de tufisurile verzi din fata ei , parca se auzea cineva , cineva care soptea ceva . Misa se strecoara in genuchi prin iarba deasa si isi baga nasul printre tufisuri, vede un rau ce curge lin la vale , parca vrand sa admire minunatele flori colorate ce il inconjurau.
" Ah , este doar murmurul acestui rau" Misa ridica capul mai insus fiind sigura ca nu este in pericol.
Zareste o fetita ce statea in genuchi si plangea , inbracamintea era acoperita de parul lung , in valuri blonde si des .Plangea incet , incet parca nu vroia sa trezeasca gazele care mai dormitau inca.
Eroina noastra isi ia inima in dinti si se apropie pentru a incerca sa o aline , stia cat de tare doare sa stai si sa plangi de una singura fara un umar langa tine .Apropiindu-se cu pasi marunti , fetita speriata tresare . Tanara ramane pe loc inmarmurita . Copila se uita la tanara cu ochii albastri ca apa involburata ,in lacrimi , pe fata ei palida siruri de sange izvorasc impartindu-i fata n doua , pe corp rani adanci ii bantuiau corpul . Tremura pe iarba cruda goala la picioarele Misei.
_ Ajuta-ma te rog! spunea fata incet fara culoare in voce
Misa o ia in brate , o mangaie , o lnisteste si o intreaba :
- Cine ti-a facut una ca asta ?
-Aici , in padure hoinareste un print , pentru a vana , pentru a vana tinere fete de varsta mea , le violeaza si le lasa sa moara ascunse in taina padurii .
-Stai linistita acum esti insigutannta cu mine , te voi apara , dar nu ai familie ?Cum ai venit aici?
-Nu imi amintesc nimic , ceata imi invaluie mintea cand incerc sa ma gandesc la trecut , tot ce imi amintesc este ca ma cheama Sa si ca ma plimbam culegand flori pe aici , cand am dat de acest print , un domn elegant , curajos si chipes , parul lui blond stralucea mai tare ca soarele , iar ochii lui verzi te atragea spre inima lui, care era rece , rece dupa ce a terminat ,facand asta in chinuri mi-a lasat aceste cicatrici si m-a lovit cu o piatra , insa m-am trezit amintindu-mi tot, iar restul il sti ... plangea Sa amintindusi cu dispret cele intamplate.
Misa isi rupe mai tare imbracamintea pentru a o putea curata , merge spre rau a umezit-o , uitandu-se in apa vede ca parul ei e roscat , buzele le are mai rosii si tenul mai deschis , insa nu vede nici o urma de urechi sau coada. In spate fata inca plangea , insa tanara nu a vazut-o in rau .
Pe malul celalat doi copii se joaca incercand sa prinda un fluturas auriu, erau veseli , fara griji , fara necazuri .
-Fugiti!striga Misa pentru ai atentiona sa nu se intalneasca cu acel individ cu suflet rece , insa ei isi indreptara privirea spre ea razand si chicotind ca mainainte , fara sa vada nimic ciudat, era clar ca nu o vedeau pe acea fetita si nici nu intelegeau graviditatea situatiei.Cei 2 se avantara mai adanc in padure , disparand printre tufisuri, si copaci.
Misa se intoarce sa vada daca nu a disparut Sa , caci reflexia ei in apa nu aparea deloc, nici vorba ,fetita statea intinsa pe iarba inca tremurand cu urme de lacrimi pe pometi.Tanara se indrepta spre ea curatandu-i ranile pentru a nu se infecta si observa ca ranile se acopereau , incet incet , ca si cum nu ar fi aparaut nici o data pe corpl fetei , singurele rani pe care nu putea sa le vindece erau ranile sufletului , si cele interne .
-Multzumesc! spuse Sa uimita .Esti vrajitoare? continua ea
-Nu , cred ca apa e magica raspunde Misa uimita si totodata inconstienta de puterile pe care le avea
In ciuda acestui fapt , soarele deja si-a luat ramas bun , iar intunericul accentua , parca ziua trecea mai repede ca noaptea .Fosnetul frunzelor parca speriate cerand ajutor se auzea din ce in ce mai tare , iar dintre copacii in negru invaluiti se zarea o silueta neclara, ce venea spre tinere , care incepeau sa tremure una in bratele celeilalte.


Personajele :
Nume : Chiba Misa
Varsta: 16 ani
Transformata in vulpe

Normala

Nume: Sa
Varsta: 15 ani

Nume :Yamashita Kazuma ( printul)
Varsta: 18 ani

[Ash.]

Imi place ideea:XInsa,vreau sa iti arat greselile :
ehime-Ehime
strabte-strabate
siprimitoare- si primitoare
Accelasi- acelasi
maacuze-ma acuze
s-au aruncat asupra fetei orbiti minciuna si ura-s-au aruncat asupra fetei orbiti de minciuna si ura
srans-strans
scoso-scos-o
alarmanadui-alarmandu-i
omora-î din i
lantuti-lanturi
inaite-inainte
salbtice-salbatice
inecpea-incepea
floseau-foloseau
sai-sa-i
stop-strop
iertatima-iertati-ma
insus-in sus
inbracamintea-imbracamintea ( N nu e prieten cu B :)) )
lnisteste-linisteste
insigutannta-in siguranta
ochii lui verzi te atragea-ochii lui verzi te atrageau
mainainte- mai inainte
2-doi
aparaut-aparut
Multzumesc-multumesc (mess-u asta )
Ploua cu virguleee :)) Dar vreau sa ploua si cu puncte.
Vulpea se ridica incet si inainta leganandu-se , era ranita ,un firicel de sange ii pata albul pur al blanii .
Personajele imi plac mai ales Sa:x E blondinaa.Saracuta vulpe :((
Sa stii ca imi place foarte mult si vreau continuarea.
Bafta in continuare !

[Daddu]

multumesc Ash ... uite si continuarean si petru greseli pardon ... am mai verificat continutu de cateva ori ...:P dar se pare ca tot mi-au mai ramas greseli :)

III Bucati de suflet pt 3



Luna surade, deasupra padurii , strigand dupa suratele ei , stelele , care apar una cate una , formand un rau de sclipici vazut de pe pamant.Vantul bate din ce in ce mai tare, iar racoarea se face simtita.
Fetele, al caror destin era inca nedeterminat , stateau , tremurand in acel loc , parca plin de magie noaptea , din cauza licuricilor si a celorlalte gaze nocturne, speriate.
Din tufisuri , umbra inca inainta , vinea incet, incet , iar dintr-o o data in spatele lor se arata o creatura ciudata.
Linistea era inca in toi asa ca fetele nu stiau daca pericolul a trecut si ingrozite fiind se uitau prin imprejur. Sa striga dintr-o data , lasand ca vechiile ei tovarase, lacrimile sa o ia la vale din nou . Misa se uita si ea in spate:
- Cine-i acolo ? intreba aproape fara glas.
-Bine v-am gasit, tinere domnisoare. Nu va speriati ! se aude o vocedulce , galanta.
-Cine esti ? continua Sa speriata inca .
-Sunt o creatura ce hoinareste fiecare meleag far de speranta .spuse un tanar inalt facand o plecaciune .
Sa isi scoate capul de la pieptul Misei , ca sa observe fiecare forma a nului individ . Tanarul parea cam de aceeasi varsta cu Misa , avea vreo saisprezece ani , insa era de o rasa diferita , urechile lungi si ascutite il dadeau de gol , era elf. Avea ochii verzi, paraul negru ca smochinele, insa era frezat ca un arici, purta o masca , o masca neagra , ce parea sa-l faca sa arate ca un hot, insa imbracamintea ii completa infatisarea de razboinic . In lateral in partea stanga se afla o teaca , insa nici urma de sabie .
-Si ce te aduce pe aici? intreba Misa, uitandu-se si ea la el din cap pana in picioare.
-Pai acum doua luni m-am trezit pe un camp din Cleverland , e la vreo 200 km de aici, nu imi stiu trecutul , nu stiu absolut despre mine. M-am trezit asa imbracat, fara sabie-n teaca si fara un nume.Am umblat mult si am hotarat sa ajut saracii , care traiesc in chinuri muncind zi si noaptea pentru a castiga painea copiilor lor. Mi se spune Mi si sunt aici doar perntru ca m-am ratacit.
El inainteaza spre rau , facandu-le pe fete sa-l urmeze. Sa incercand sa-l opreasca , pentru ai cere sa ramana cu ele in noaptea asta , l-a prins de maneca si la tras.O flacara verde a aparut din neant si o bucata de panglica a cazut pe jos , flacara verde inca in viata i-a facut sa inteleaga scrisul de pe material : Mi.
- Hei si eu am una !Insa pe a mea scrie Sa! spune tanara blonda aratandu-le bucata din material argintiu.
Misa facu ochii mari si continua :
-Stai putin , chestiile astea sunt rupte! Sa da-mi bucata ta.
Sa ingrozita se apropiei si Misa ia cele doua bucati si le uneste.O noua flacara, mai mare si mai vie rasare din neant cu un simplu mesaj : " Tu , Misa , esti sortita sa ajuti bucatile de suflet sa se atraga pentru a forma un intreg, iar tu,numai tu poti fi cheia .Fiti pregatiti de lupta !"
- Dar cum ?striga razboinicul , dar flacara a disparut asa cum a aparaut.
Luna era tot acolo sus pe bolta neagra, calma , misterioasa , privind jos pe pamant agitatia si confuzia celor trei.
In urma celor intamplate , Sa uimita si aproape speriata de moarte s-a strecurat in spatele voinicului.Intre timp Misa si ea foarte nedumerita cu o mica rafala de vant pe sub picioare se trezeste peste cateva secunde plutind in aer .
- Ce vrea sa zica acel mesaj ? Si de ce naiba zbor?
Cei doi de jos o privesc uimiti de ceea ce vedeau , radicand din umeri in semn ca nu stiu.Misa inca sus in aer se invaluie ca prin magie intr-un albastru pal, iar dintr-o lumina puternica , argintie o sageata se desprinse.Misa privind in jur admirand culoarea ce o invaluia a surprins in raza de vedere si sageata. Sageata era si ea cu marginile albastrului pal iar interiorul il avea argintiu , tanara atinsa de frumusetea acelui lucru il atinge si observa ca-l putea lua in mana.
- Hey Mi Misa arata ca un magician adevarat ! rase Sa de tanara.
- Hmmm, sincer sa fiu nu prea … Ii lipseste rochita scurta intunecata si matura zburatoare! Se amuza si Mi.
- Dar asa i se va vedea chilotei ! se uita Sa spre Mi ciudat.
- Te-ai prins! Spuse din nou Mi
Misa de sus enervata la culme de conversatia celor doi si vrand sa coboare jos pentru ai arata lui Mi cateva , se tot agita in aer cu sageata in mana dreapta si tot plutind sus jos in stanga si in dreapta nu prea rezolva nimic caci nu ajunse nici macar un pic aproape de sol , totusi in stanga ei o sabie astepta sa fie inmanata voinicului.
- Hei frumoasa sabie! zise Mi .
- Ah da ? Atunci tine-o tu ! se rasti Misa la el lund sabia si aruncand-o catre el . Ciudat era ca sabia era un lucru material.
Mi reusi sa o prinda fara a rani pe nimeni , deocamdata .
- Misa , imi construiesti cu magia ta un arc su sageti ? spune Sa timid.
Misa foarte amuzata de acel lucru si Mi la fel se uitaara la Sa asteptand sa auda in continuare vorbele ei .
- Pai invartindu-te si rasucindute, sus , jos , in stanga si in dreapta ai facut aceasta sabie asa ca imi poti face si mie un arc .
Misa inca amuzata de gandirea lui Sa se hotara sa incerce sa-i faca ceea ce ii ceruse , pentru a nu o face sa planga . Fata tinu sageata construe o bolta si termina prin ai adauga ata , acesta era la fel ca si sabia inconjurat de un albastru pal si argintiu in interior. Misa facu ochii mari cand vazu ce putea face , iar Sa de jos topaia fericita.Misa ii mai facu o sageata si i le arunca jos la Sa.
Dupa toate cele intamplate aproape ca s-a apropiat revederea de dimineata cu craiul cerului , soarele.Iar Misa de sus nestiind cum sa coboare jos , dintr-o data cazu , o data cu ea si pamantu de sub picioarele lor .

Mi
varsta: 16 ani

[Daddu]

IV Treazita la realitate

- Nu! striga Misa dintr-o data.
Tanara a simtit o lovitura puternica. Cu ochii pe jumatate inchisi si cu parul zburlit privea in jur incercand sa-si dea seama de ceea ce se petrece. Se trezi pe podeaua alba , ca margelele si rece ca zapada a unei incaperi cu un covor mov ce parka o domina. Cearsaful roz al patului era jos , invelind-o , iar cuvertura de aceeasi culoare era pe partea cealalta, cazuta , aproape de peretele de pe partea dreapta, ce avea un rozaliu deschis. Patul se afla la un metro fata de perete in partea orizontala, un pat din lemn alb , scrijelit la capete.Pe acelasi perete se afla o fereastra mare , ce lasa lumina diminetii sa patrunda.
Misa se uita in jur , o gramada de clone o priveau , era ea in oglinzile ce acopereau peretele de pe partea stanga.Pe un alt perete, unde se afla iesirea, era sezat un dulap imens, la fel de alb si de scrijelit ca patul.
- Ce s-a intamplat ? se privi Misa in oglinzi, era imbracata doar in lenjerie, o lenjerie de un rosu aprins ce semana cu sangele. Nici o data nu si-a mai privit corpul asa, insa parea schimbata, parka nu recunostea tanara fata , frumoasa , cu picoare lungi , talie subtire , forme accentuate, ten alb ca laptele , ochii verzi, par lung rosiatic, ce o intampina acum.
-Sunt chiar schimbata! Eh …Am saisprezece ani ce ma mir, e normal !
“ Totusi , am avut un vis ciudat”
Fata se indrepta spre fereastra , o deschide , iar mireasma florilor o loveste lin , copacii inverziti ,parca impodobiti cu rubine, o salute surazand , iar pasarile o incanta cu concertul diminetii.Soarele o mangaia trimitand razele lui caldute, iar vantul o racorea batand domol.
-WoW, o lume de vis ! Parca cosmarul pe care l-am avut se scurge usor din mintea mea, dar totul parea atat de real! Ma intreb ce face Mi si Sa …
Misa se mai uita o data in jur , darn u-si putea aminti unde se afla, totul parea insa atat de cunoscut.Fara sa mai stea prea mult pe ganduri, ea a deschis dulapul imens , desi hainele pareau cam mici a reusit sa-si gaseasca cateva pe masura ei . Si-a luat un maieu de un roz pal imprimat cu fluturasi argintii, iar de pe un un umeras ce statea in fata ei , scoase o fustita mini ticlam .
“Cred ca daca as face o plimbare mi-as reaminti de toate aceste lucruri”
Ea iesi din incapere si ajunse intr-un hol mare, o lua la dreapta privind peretele de-un albastru deschis , ca ceru si tablourile cu cosplay-uri ce il insoteau.Fata se trezi in fata unei usi , o deschise.
“ Oups… asta e baia !”
Se intoarse chicotind si o lua la stanga.
“Casa asta e ca un labirint! Uf… Unde naiba sunt scarile?... Ah v-am gasit !
Niste scari maronii , dintrun lemn de stejar se aflau in fata ei .Misa coboara fiecare treapta cu grija si intr-un sfarsit ajunge la usa principala deschizand-o vantul ce batea lin ii scurgea grijile tinerei usor, lasand-o calma pentru un moment.
Se hotara sa o ia pe aleea din fata casei , in jos, in stanga si in dreapta ogramada de case de case si frumoase si darapanate o priveau cum trece asa tacuta.Totusi tacearea o facea sa se gandeasca la acel vis ciudat si la alte lucruri care tineau de el . Oricum , cu toate acestea tanara nu-si dadu seama ca iesise deja din oras.
Soarele se pities dupa un nor, iar norul primise o culoare cenusie.
“Oh…Presimt ca va ploua!”
Si asa si era , siruri cristaline se scurgeau din nori pe pamant. Misa se uita in jur, iar o casa mare , darapanata, infricosatoare ii atrase atentia.Intra inauntru pentru a se adaposti de ploaie.Casa parea de mult parasita, usa principala dadea intr-un hol mare cu geamuri immense pe unde se putea observa cursul linistit al ploii.Misa se apropie de geam si se uita afara. Acest lucru ii fulgera prin minte ca o amintire de mult pierduta.
“Intunericul deja lovise pamantul, picaturile transparente inca mai cadeau grabite din nori.Intr-o casa veche, invaluita in mantia noptii rasetele a doi copii incepeau sa o faca vesela.
O fetita de sase ani privea pe fereastra imensa actiunea ploii, ochii versi nu se mai saturau din a o privii, in spatele ei un baiat de opt ani , blond ca spicul de grau si cu ochii albastri ca marea se juca cu parul ei negru , de abanos , parca trist , ingrijorat.
- Misa-chan, am sa plec ! Am sa plec departe! Spune copilul cu o voce tremuranda
Fetita , incocenta , pura , lipsita de ura si neatinsa de rautate incepea sa guste incet , incet din amarul vietii.Ea cu lacrimi in ochii il priveste.
- Nu! De ce ? Te iubesc!
- Stiu , si eu te iubesc , de aceea ma voi intoarce.”

- Usui-kun! sopti Misa cu lacrimi in ochi.
Ceasul mare de langa fereastra se pare ca mai mergea , deoarece acesta , batu ora sase dupamasa
“ E timpul sa plec .“Isi spuse Misa inca gandindu-se la acel baiat , care zambea mereu, care ii dadea o mana de ajutor in orice , pe care il iubea asa de mult.
Tanara pasea afara , inca cu un aer melancholic , hotarata sa ajunga acasa , ca sa uite de tot. Ea uitandu-se in jos nu a observat un blond , grabit ce era gata, gata sa se bage in ea.Insa el fara sa vrea se impiedica si cade pe jos impreuna cu Misa. Tanarul deaspura ei o privea cu niste ochi albastri.Intre timp ploaia incepu din nou sa cada.
Misa tresari :
- Usui-kun!

Chiba Usui
Varsta: 18 ani

[Tox]

Cam tarzior, dar nu degeaba, ai critica pe 3 capitole, posibile cedari nervoase. Enjoy.


II.

"Invaluita in mantia noptii, cuprinsa de intuneric si de tristete, creatura , care o data obijnuia sa traiasca ca un om , se sprijina de copacii neclari ai noptii, umbland greoi printre buruieni, lasand pe fata sai curga siruri de cristale lichide , lacrimi."

In primul rand este 'obisnuia', nu 'obijnuia', ca pur si simplu asa e. Second, gerunziul ala nu e cel mai fericit timp; third, e 'sa-i', cu cratima, ca asa mai folosim noi. Nu in ultimul rand, daca ai zis ca ii curgeau cristale lichide cu halogen si ce ii mai curgea din ochi, ne-am prins si noi ca-s lacrimi, nu tre' sa mai zici, de aia metaforele sunt comparatii subintelese, ca nu dai mura-n gura.

"Va rog iertatima ! Nu mai sunt eu de cand m-ati parasit pe aceasta lume crunta , singura , fara nimic !"

E "iertati-ma", ca are si cratima aia un rol, si... cum vine aia 'lume singura'?

"Misa se opreste brusc setata de energie cu ochii umezi si se lasa jos rezemata de coaja tare , fara suflet a unui copac."

'setata de energie'? Poate secata, singura varianta care imi vine in cap. Si daca ar fi vrun suflet prin copaci, nu cred ca ar fi in coaja, dar sa zicem.

"Pasarelele ii ciripesc la ureche tinerei " Buna dimineata!". Iar vantul ii trimite dinspre nord un val rece de aer proaspat , pt a o trezi .

Nu crezi ca e cam ciudat sa incepi propozitia asa cu 'Iar', a? Eu da, si zic ca trebuia sa pui virgula inainte, si sa continui cu litera mica.

"Am avut un vis tare ciudat, se faceam ca eram vulpe/om ... si am ..."

'se faceam?' - sa mor daca stiu ce e aia. Si 'vulpe/om' nu exprima prea multe, adica tu nu stiai sigur daca erai vulpe sau om, nu arata ca ai fi fost juma/juma, got it?

"Misa , crispata ...incepe sa planga din nou"

Aici de ce ai mai pus puncte de suspensie? Nici nu vorbeste personajul, nici nu e nevoie de vreo pauza, nici suspans, deci nu-si au locul.

"Dincolo de tufisurile verzi din fata ei , parca se auzea cineva , cineva care soptea ceva. "

M-ai facut praf pulbere fina cu exprimarea asta; ca sa-mi zici ca dupa boschetii aia era cineva, dup-aia iar cineva care evident soptea ceva, nu puteai sa spui direct ca dupa boscheti se auzeau soapte?

"vede un rau ce curge lin la vale , parca vrand sa admire minunatele flori colorate ce il inconjurau."

Parca daca curgea "lin la deal" nu putea sa admire florile. Exprimare cam saraca, din nou.

"Misa ridica capul mai insus fiind sigura ca nu este in pericol."

Asa, in primul rand cacofonie, sper ca ai vazut-o, mai apoi pleonasm, nu stiu cum reusesti tu sa ridici capul jos, poate-mi zici in urmatorul capitol.

"inbracamintea era acoperita de parul lung , in valuri blonde si des ."

Mai intai e 'imbracamintea', ca inainte de 'b' e 'm', apoi nu trebuia sa zici de par ca e lung, din moment ce e in valuri, ne dam si noi seama.

"Plangea incet , incet parca nu vroia sa trezeasca gazele care mai dormitau inca."

'Gazele' ? Nu vroia sa trezeasca gazele? De aici reiese ca plangea fiindca era stricata la burta. Vezi, una e sa faci un typo acolo, da' cu totu' alta e cand faci un typo si dai dintr-o prostie in alta.

" Eroina noastra isi ia inima in dinti"

'eroina' ? Speram ca scrii un fic ceva mai intreg, nu 'Scufita rosie', deci exprima-te ca atare.

".Apropiindu-se cu pasi marunti , fetita speriata tresare . Tanara ramane pe loc inmarmurita . Copila se uita la tanara cu ochii albastri ca apa involburata ,in lacrimi , pe fata ei palida siruri de sange izvorasc impartindu-i fata n doua , pe corp rani adanci ii bantuiau corpul . Tremura pe iarba cruda goala la picioarele Misei."

Ăă, ce? Mai structureaza si tu inainte sa scrii, ca induci cititorul de tot in eroare, care te asigur ca vrea sa inteleaga povestea si firul epic, nu sa stea sa descifreze incercarile tale de vocabular. In prima propozitie dai impresia ca aia care boceste se ridica si se apropie, a doua e scurta si cam lipsita de sens, si a treia ma desfiinteaza de tot. Cum ii imparte sangele fata in doua, daca sunt mai multe siruri, si cum vine 'pe corp rani adanci ii bantuiau corpul' ? Mai apoi, cine era goala, ea sau iarba?

"-Aici , in padure hoinareste un print , pentru a vana , pentru a vana tinere fete de varsta mea , le violeaza si le lasa sa moara ascunse in taina padurii ."

Esti balbaita? Eu nu inteleg de ce spuma marii tot repeti expresiile dupa ce pui virgula, si iar te-ai exprimat total pe langa, hoinareste si vaneaza si violeaza, inteleg ca printisoru e multifunctional si are apetit dar totusi.

"Stai linistita acum esti insigutannta cu mine , te voi apara , dar nu ai familie ?Cum ai venit aici?"

'in siguranta', adica doua cuvinte, si ai trecut prea repede de la siguranta ei la intrebari despre familie, ca nu sta la cafea cu ea totusi.

OK, asta de mai sus ar fi fost -partial- critica de pe vremea cand ai pus comanda, de atunci ai mai postat si trec direct la ultimul.


IV.


- Nu! striga Misa dintr-o data.

Pardon, e 'dintr-odata'

Se trezi pe podeaua alba , ca margelele si rece ca zapada a unei incaperi cu un covor mov ce parka o domina. Cearsaful roz al patului era jos , invelind-o , iar cuvertura de aceeasi culoare era pe partea cealalta, cazuta , aproape de peretele de pe partea dreapta, ce avea un rozaliu deschis. Patul se afla la un metro fata de perete in partea orizontala, un pat din lemn alb , scrijelit la capete.Pe acelasi perete se afla o fereastra mare , ce lasa lumina diminetii sa patrunda.

In primul rand nu trebuia sa pui virgula de la inceput fix in mijlocul comparatiei. In al doilea rand, e 'parca', nu 'parka, deoarece nu suntem pe mess. Mai apoi, descrierea camerei lasa serios de dorit; are un caracter mult prea geometric, matematic, si sincer pe cititor nu-l atrag lucrurile de genul, nu in momentul in care tu ii spui la cati inchi era patul de perete - apropo, ai zis de o mie de ori perete- si orizontale si alea alea, daca imi spuneai si ce unghi avea deschiderea ferestrei ma puneai in...fund. De asemenea, mai in tot fragmentul ai folosit virgulele anapoda.

Misa se uita in jur , o gramada de clone o priveau , era ea in oglinzile ce acopereau peretele de pe partea stanga.Pe un alt perete, unde se afla iesirea, era sezat un dulap imens, la fel de alb si de scrijelit ca patul.

Incearca sa mai folosesti ceva cuvinte de legatura, ca de aia au propozitiile tale un aer de enunt de clasa a3a. Perete perete perete perete perete perete perete perete perete perete perete perete .

- Ce s-a intamplat ? se privi Misa in oglinzi, era imbracata doar in lenjerie, o lenjerie de un rosu aprins ce semana cu sangele.

Daca a vorbit personajul ala, nu mai faci si tu o pauza inainte sa intervii sa spui cu ce e imbracata? Si comparatia aia puteai sa o spui mai elegant si mai simplu 'rosu sangeriu' .

Nici o data nu si-a mai privit corpul asa, insa parea schimbata, parka nu recunostea tanara fata , frumoasa , cu picoare lungi , talie subtire , forme accentuate, ten alb ca laptele , ochii verzi, par lung rosiatic, ce o intampina acum.

Tu glumesti, nu? Ia incearca sa citesti enuntul, daca ii pot spune asa, facand cate o pauza de rigoare la fiecare virgula pe care ai pus-o, parca as citi cele 10 porunci. Invata sa mai legi din ele, ca in fond tot despre corpul ei vorbesti, descrierea ar trebui sa curga, a ta e nici mai mult nici mai putin decat infatisarea incordata a unor notiuni de enumerare. Si, din nou, e 'parca'. Si 'niciodata'.

-Sunt chiar schimbata! Eh …Am saisprezece ani ce ma mir, e normal !

Asta s-a rotunjit toata peste noapte?

Fata se indrepta spre fereastra , o deschide , iar mireasma florilor o loveste lin , copacii inverziti ,parca impodobiti cu rubine, o salute surazand , iar pasarile o incanta cu concertul diminetii.Soarele o mangaia trimitand razele lui caldute, iar vantul o racorea batand domol.

Din nou, aceeasi problema cu descrierea si virgulele. Si m-ai innebunit cu 'iar'-ul ala.

WoW, o lume de vis ! Parca cosmarul pe care l-am avut se scurge usor din mintea mea, dar totul parea atat de real! Ma intreb ce face Mi si Sa …

Da din cosmar in vis... e bine, dar copaci, buruieni, lighioane, si chestii ceresti avem si noi in realitate. Si daca te-ai intrebat ce fac alea doua nume onomatopeice, zici 'ce fac', nu 'ce face' , ca-s doua.

Misa se mai uita o data in jur , darn u-si putea aminti unde se afla, totul parea insa atat de cunoscut.Fara sa mai stea prea mult pe ganduri, ea a deschis dulapul imens , desi hainele pareau cam mici a reusit sa-si gaseasca cateva pe masura ei . Si-a luat un maieu de un roz pal imprimat cu fluturasi argintii, iar de pe un un umeras ce statea in fata ei , scoase o fustita mini ticlam .

Prima propozitie putea fi formulata infinit mai bine. Si acum serios, tu ai auzit de conjunctii? Te mai scapa si alea de o virgula doua, mai flexeaza enunturile, una alta, ar trebui sa citesti despre ele. Si... ce dracu e aia 'ticlam' ?

Ea iesi din incapere si ajunse intr-un hol mare, o lua la dreapta privind peretele de-un albastru deschis , ca ceru si tablourile cu cosplay-uri ce il insoteau.Fata se trezi in fata unei usi , o deschise.

Bre, e ca 'cerul', nu ca 'ceru', ca nu crapam seminte aici, si ultimul lucru la care ma asteptam de la peretii aia era sa aiba spanzurate de ei cosplay-uri. Another thing, nu 's-a trezit' in fata unei usi, decat daca a adormit in fata ei. Si virgula finala nici nu ar trebui sa existe acolo, ci un 'si', sau un 'pe care'.

Misa coboara fiecare treapta cu grija si intr-un sfarsit ajunge la usa principala deschizand-o vantul ce batea lin ii scurgea grijile tinerei usor, lasand-o calma pentru un moment.

Ce? De te-ar calma fi calmat si pe tine un vanticel cand scriai elucubratia asta...bine era.

Se hotara sa o ia pe aleea din fata casei , in jos, in stanga si in dreapta ogramada de case de case si frumoase si darapanate o priveau cum trece asa tacuta

'in jos, in stanga, si in dreapta'... adica peste tot, pretutindeni, cat vezi cu lentilele, sau imprejur, dar nu cum ai zis tu. "ogramada de case de case si frumoase si darapanate "... sfinte c$%^t.

Soarele se pities dupa un nor, iar norul primise o culoare cenusie.

Adica se innorase..?

Ca parere generala, cam slabut, iti recomand sincer sa citesti din plin, si nu ma refer neaparat la chestii de romana, sa citesti in general, ce-ti place tie. (nu ficuri) Asta te-ar ajuta foarte mult sa iti conturezi cat de cat stilul, si mai ales sa dobandesti un vocabular mai complex care ti-ar slefui exprimarea.

Regards, WT.
[Comanda onorata]