Plastic vs Copie.Realitate, pura fictiune sau previziuni?

[Fifilina]

Disclaimer:Nu detin nici un personaj(inafara de cele create de mine) ce apartin lui Masashi Kishimoto din anime-ul/manga-ul Naruto si nu fac profit de pe urma acestor personaje/intamplari.

PLASTIC

O Clone :

Ma indrept alene, cu gandurile mele in spate, catre usa mare din fag a biroului meu.Desi sunt mai dezordonat de fel,incaperea asta plina de hartoage era chiar ordonata.Ma straduiam cat de cat sa o tin curata,pentru ca nu ar da bine, daca cineva atat de important ca mine in lumea buna ar fi dezordonat.Se spune ca daca este ordine la birou asa este si in viata.Dar ceva,recent,chiar foate recent,a distrus acea ordine din viata mea.Sunt putin mai fericit decat cea mai trista persoana din lumea.Fotografia pusa in rama,asezata intr-un coltisor al biroului dintr-un lem pretios si lucios, tine vie amintirea ei pentru mine.O rozalie de 20 de ani,cea mai frumoasa femeie care a existat in viata mea.Inca imi aduc aminte anii de liceu si momentele cand ne certam.Certam,cred ca e prea mult spus,m-ai potrivit cred ca ar fi cuvantul “tachinam”.Desi a murit in urma unui accident de masina,ea este inca langa mine..In inima mea.Era o prezenta placuta,desi era suparata nu suporta ca cel de langa ea sa planga.Iubea animalele si copii.Visul ei era sa ajunga o mare doctora.Dar cineva I l-a spulberat atunci cand a apsat putin mai mult decat trebuia pe acceleratie.A izbit-o din plin aruncand-o la 20 de metri de locul faptei.A distrus tot ce era faptura aceea,frumusetea si gingasia ei au disparut odata cu ultima suflare a ei.A decedat pe loc,la nici un minut dupa impact.Nimeni si nimic nu o mai putea salva.A fost singura persoana la care am tinut mai mult decat trebuia,asta nimeni nu o v-a schimba.Am ramas timp de cateva momente cu gandul la ea,la corpul ei perfect si parul lung,de culoare roz,ca al florilor de cires.Ma gandeam ca ar trebuii sa ii duc din nou un buchet de trandafiri albi,florile preferate ale Sakurei.Nu era zi in care sa nu ii schimb florile din vaza de la cimintir.Un zgomot puternic ma aduce cu picioarele in lumea reala amintindu-mi ca mai am si altceva de clonat.
-Domnule Uchiha?
-Da,Ai?S-a intamplat ceva?
-Domnul Madara a trimis AND-ul sotiei mai devreme,intreband daca se poate sa o clonam mai devreme.
-Cred ca am putea face si asta.Pregateste toate procedurile.Cheamai pe Saiury si Shintaro.
-Da,domnule.
Ma deplasez catre centrul de clonare imbracand costumul special impotriva radiatiilor.Ani la rand am studiiat ideea posibilei clonari.Am adunat o echipa de oameni interesati si am inceput testele.La inceput a fost doar un capriciu,dar acum totul s-a transformat in realitate.Religia este de parere ca clona este egala cu Plasticul.Nu are pic de umanitate sau suflet,nici macar fiinta nu este.Pana de curand credeam contrarul acestei afirmatii,dar disparitia Sakurei de pe aceasta lume ma face sa cred din ce in ce mai mult in ceea ce spune religia.Ma bate gandul sa ma las de clonari,dar ceva imi spune ca ar trebui sa continui.Inca sunt indecis in ceea ce priveste aceasta decizie.Pana la urma nu mi-a ramas nimic pe lumea asta decat slujba.Desi sunt cel mai cunoscut om de afaceri,am multi prieteni si multe cunostinte,ma simt ca un martinan pe Pluto.Singur..
-Sasuke,suntem gata,putem incepe sa o clonam,amintirile ei au fost aduse pentru a fi descarcate.
-Kaname,ce crezi despre clonare?
-Cred ca este o stiinta avansata,care ar trebuii sa avanseze in continoare.E ceva ce poate sa readuca ceva la viata.Chiar daca nu este ceva original..
-Multumesc,aveam nevoie de asta.
-Intotdeauna.
Priveam ceva ce credeam ca este imposibil.Dar defapt este ceva mult mai usor decat mi-am inchipui vreodata.O vedeam pe Orihime inviind.Desi stiam ca nu este ea,arata exat ca ea.O clona,nimic mai mult.De multe ori m-am gandit ca as putea sa o clnez pe Sakura,dar era posibil sa imi para rau dupa.Ceva nesigur..
-Sasuke,prima parte a procedurii a luat sfarsit,ii descarcam amintirile?
-Da,descarcatiile,monologul il fac eu,ca intotdeauna.
-Asa sa fie!
Monitorul PC-ului ne atentiona ca procedura a luat sfarsit.Orihime a fost clonata.Usile incubatorului se deschideau cu incetinitorul.Nu stiam de ce,dar acum mi se parea ceva ce ducea la infinit.O privesc cu o oarecare mirare,si ii ordon kui Kaname sa ii aduca hainele pregatite de Madara.La fel ca si Sakura,Orihime disparuse intr-un accident acum mult timp.Madara a stat timp de sase luni pe ganduri,pana cand nu a mai rezistat si a venit la mine.Fiind din familie am grabit procedurile,mai ales ca inteleg prin ce trece.Doar suntem in aceeasi situatie.
-Tu esti clona cu numarul 12495,numele dat iti este Orihime.Nu esti reala ci doar o copie ce inlocuieste originalul disparut.Amintirile tale..Ei bine nu sunt ale tale..Ci sunt ale persoanei pe care o inlocuiesti de acum in colo.Ai inteles?
Clona se uita cu srprindere la mine,cu o oarecare tristete,dar intr-un final facu un semn din cap cum ca intelege ce ii zic.Saiury o ia si o duce acasa la Madara.Cred ca acesta va fi foare fericit.
Ma intorc catre birou,pentru a-mi cauta cheile de la masina.Imi iau sacoul pe mine si ma indrept catre lift.Apas butonul pe care scria P de la Parcare si astet in timp ce liftul coboara incet.
Apas pe un butonul masina descuindu-se.Ma urc la volan,turez motorul de cateva ori si pornesc.Eram madrul sofer al unui Hummer.Ies din parcare si privesc cu nostalgie firma mea : O Clone.Niciodata nu imi imaginam ca o sa ajung aici,dar uite-ma.
Accelerez si ma indrept catre floraria de unde obisnuiam sa iau trandafiri albi.Ajung acolo si sunt asteptat ca intotdeauna cu cele mai frumoase flori,pentru ea.
Ma trezes din amintiri la mormant,stau cateva secunde,pana sa realizez ca trebuie sa las buchetul acolo si sa plec pana nu ma va prinde ploaia.Norii negri se adunau fiorosi,parca gata de o lupta crancena.Ma intreb cum i-o fi ei acolo? Las florile si ma indrept catre masina dar nu inainte de a mai privi odata catre locul unde se va odihni in pace.
Ies din cimitir si ma duc tinta la masina,intru chiar atunci cand picaturile mici de ploaie incep sa se loveasca de parbrizul masinii mele,cu putere.
Ajung acasa intampinat de cina delicioasa a bucatarei mele.Intotdeauna ma surprindea cu ceva nou.In seara asta a pregatise traditionalul ei ramen,mai bun ca niciodata.Termin de mancat si ma retrag in camera mea.Patul rotund,plasat in mijlocul camerei,era imbracat cu o lenjerie de culoare maro,ce se asorta cu restul camerei de culoare maronie, cu tente de roz,decoratiile Sakurei.Orice faceam sau oriunde ma duceam in toata casa asta imensa dadeam de o particica din ea,nimic nu ma bucura mai mult.
Fac un dus revigorant,pentru a-mi calma starea de stres,intotdeauna prezenta dupa o zi de munca obositoare.Ma asez in pat cu gandurile accelerand ca masinile pe autostrada.
Ma gandeam la cum am ajuns sa clonez oameni: Eram odata cu niste prieteni la un film,despre clone.Interesul ne-a fost trezit si am inceput sa facem cautari, teste si sa adunam o echipa.Dupa cativa ani au inceput sa apara primele rezultate.Stiinta a avansat ajutandu-ne si pe noi.Am descoperit ca putem sa extragem memoria persoanei si sa o intruducem in creierul clonei.Cand ne-am perfectionat tehnica clonarii am inceput sa umblam dupa avizele necesare si tot restul hartiilor pentru a ne deschide o firma.Acum in prezent sunt recunoscut in intreaga lume sub numele de Sasuke Uchiha-Zeul lumii noi,poreclit dealtfel de catre unii ziaristi.
Partea cu zeul ma cam zgarie la urechi,dar cine ii poate oprii pe mancatorii astia de scandal sa scrie tot ce le trece prin mintea aia diabolica.Nici macar Dumnezeu.Dupa ceva timp am cunoscut-o pe ea.Am inceput sa ne intalnim din ce in ce mai des pana cand ne-am marturisit unul altuia ca ne iubim.

~~Flashback~~

Stateam pe terasa asteptand-o pe posibila viitoare iubita sa vina de la toaleta.Cine le putea intelge pe femei?Nici macar ele.
In sfarsit o vad ca paseste incet pragul usii venind sfioasa,parCa vrand sa-mi zica ceva.
-Sasuke..Stii..As vrea sa iti spun ceva.
-Te ascult?
-Te iubesc!
Raman socat la auzul acelor cuvinte,pe care vroiam sa le rostesc eu,dar se pare ca mica domnisoara indrazneata mi-o luase inainte.
O lacrima isi lua avantul in josul chipului ei alb,asteptand sa reactionez cumva.Dar vazand ca eu inca nu zic nimic,a luat-o la fuga crezand ca eu nu ii impartasesc sentimentele.
Picioarele mele se indrepata involuntar dupa ea cu pasi ritmici.Reusesc sa o prind de mana si o trag in bratele mele.O cuprin de talie si ii pun degetul pe buze ininte sa apuca sa zica ceva.
Imi trec buzele peste ale ei si incep sa ii caut limba.Inca astept sa imi raspunda la sarut,tot cautandu-i limba pana cand dau de ea.Rup sarutul cu parere de rau si ii soptesc la ureche un sincer “Te Iubesc”.

~~End Flashback~~

Amintirile cu ea sunt cele mai pretioase comori ale vietii mele.Va fi singura persoana la care voi tine cu adevarat.Niciodata nu voi uita tot ce am facut impreuna.Cu chipul ei imprimat in ganduri reusesc sa adorm cu sperantele ca ziua de maine va fi un nou inceput al unui noi viitor.


Salut!Sunt noua,sa zic asa,acesta nu este primul meu fic,dar vreau multe,multe comentarii[/font]!As vrea sa vad care este parerea voastra,mai ales despre idee!

[Alisia-chan*]

Buna! Ti-am citit si eu ficul si am ramas placut impresionanta. Ce pacat ca Sakura a muri! Oare Sasuke o va clona? Ooo Doamne...presimt ca ficul acest va fi foarte interesant. Descriere, dialog si naratiune ai avut. Mi-a placut foarte mult. Astept cu nerabdare nextu` deoarece m-ai facut foarte curioasa. Sper sa postez urmatorul capitol cat de curand.
Bye and kiss you:-* :bye:

[Khonsu]

bună ..m-am hotărât şi eu în cele din urma să-mi înving lenea şi să îţi las comm...asta pentru că îmi place ficul tau. Ideea mi se pare originală, adica nu am mai intalnit nici-un fic în care Sakura să fie moartă....şi Sasuke să se gandească să o cloneze. E interesant. Îmi place faptul ca stii sa îmbini modurile de expunere . Recunosc că acţiunea mi s-a parut un pic grabită . dar cred ca te vei perfecţiona pe parcurs.

Aştept următoarele capitole , honey :*

[Fifilina]

Originalul devine plastic:

-Sakura,sigur nu vrei sa merg cu tine?
-Baby,nu e nevoie,pot sa imi port si singura de grija.
-Daca zici tu.
Ii cuprind buzele intr-un sarut si imi introduc limba in lacasul ei umed.Ma plimb prin gura ei cateva clipe bune,dar realizez ca trebuie sa ii dau drumul,dar nu stiu de ce nu pot sa o fac.Ceva din adancul inimii imi spune ca ar fi mai bine sa nu o las sa plece singura.Dar nu am ce sa ii fac asa este ea de fel,incapatanata.
Pleaca in graba,dar se intoarce ca si-a uitat geanta si actele.BMW-ul ei era parcat de cealalta parte a drumului.O privesc pe geam si vad cum o masina o izbeste aruncad-o la 20 de metri distanta.Sperantele mele sunt naruite.Simteam ca este numai vina mea.Daca o mai tineam ocupata doar pentru cateva minute..
-Sakuraaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa!

Ma trezesc plin de transpiratie si realizez ca fusese doar un vis.Inca am remuscari in privinta faptului ca este doar vina mea,desi nu era.Daca nu se intampla atunci tot trebuia sa se intample odata si odata.Asta ii era destinul,iar eu nu puteam sa schimb nimic.Ea numai avea ce cauta in aceasta lume.Sau puteam..
Ma indrept catre baie,frecandu-mi ochi inca oboist dupa o noapte plina de cosmaruri.Imi fac siesta de dimineata si ma imbrac cu un alt costum pentru o noua zi.Defapt nici nu stiu ce ar putea sa schimbe aceasta zi,obisnuita,dintr-o viata si mai obisnuita.Dar din mai mult obisnuit iese ceva neobisnuit.Poate ca totusi viata mea avea sa se schimbe.Primesc un telefon de la firma cum ca noul priect “Androidul” a dat rezultate.
Fericit,ca din munca mea in sfarsit reiese ceva ma indrept rapid catre Lexus-ul meu si pornesc catre “O Clone”.
Am parcat masina in locul obisnuit,dar parca era ceva schimbat astazi acolo.
Ajung sus si raman impetrit de ceea ce vad.O vad pe ea.
-Dar..Este imposibil..

Ma trezesc in camera de la infirmerie.Ulimul lucru pe care mi-l amintesc este ca am vazut-o pe rozalie.Si de atunci totul s-a intunecat in fata mea,ganduri-le disparundu-mi la fel si amintirile.A ramas un mare…NIMIC.
-Sasuke…?
-Kaname?Ce sa intampla?Nu imi amintesc decat ca am vazut-o pe..
Dar nu apuc sa ma scot vreun sunet,trezindu-ma cu un deget pe buze.
-Am sa iti explic totul.Ceea ce ai vazut,este..real.Ai vazut-o pe Sakura,pentru ca ea este Androidul.Atunci cand mi-ai dat peria aceea cu monster de par..Ai gresitperia.Aceea era a iubitei tale.Si asa se intampla ca Androidul acela este chiar ea.
Koname continua sa vorbeasca dar eu m-am pierdut in ganduri de prin primele propozitii.Acum fericirea imi umplea desertul gol din inima.Niciodata nu m-am gandit ca o sa o pot vedea din nou vie.Sau cel putin in fata ochilor,dar totusi vie,chiar daca este ceea ce este.
Ma ridic din pat si o intreb parca din priviri pe blonda unde este,aceasta raspunzandu-mi ca se afla in camera principala.Nu raspund,doar plec in directia centrului cladirii pentru a-mi revedea iubirea.
Pun mana pe clanta dar nu am curajul sa apas.Raman fata de gresie cateva minute, si m-a imbarbatez,apas pe clanta si intru.Mare greseala.O vad acolo stand pur si simplu ca o statuie,ceea ce ma face si pe mine sa impietresc.Toate gadndurile si sentimentele mele se aduna intr-un punct maxim si se scurg intr-o gaura neagra.
Pasesc cu grija catre ea,dar nu pot sa o ating.Imi este teama ca o pot distruge.Daca este fragila?Nu am nici cea mai vaga idée ce poate face un android.
O tintesc in ochi,privirea ei interesctandu-se cu a mea.Am simtit din prima ca nu este o clona.Andoridul are..Suflet,ceea ce este complet diferit de o clona.
Acum ma simt chiar fericit ca nu am clonat-o si ca intamplarea a facut sa renasca printr-un android.Poate ca viata mea nu va fi chiar atat de urata si plina de tristete precum am crezut.
O imbratisez cu multa caldura sis pre surpinderea mea imi raspnde cu o alta imbratisarea plina de iubire.O simteam langa mine pe Sakura cea de dinainte nu un plastic.
Defapt cred ca as jigni aceasta faptura minunata daca as numi-o plastic.Poate ca totusi exista si umanitate in ceva refacut.
-Sakura?
-Da,Sasuke?
Ii raspund la intrebare cu un sarut.Imi plimb limba prin gura ei pana cand simt ca vrea sa ne duelam.Cata nevoie aveam de asta.Totusi este ceva diferit.Dar nu stiu ce?Inca sunt multe semne de intrebare in privinta acestei fapturi.
-Te iubesc!
-Si eu,Baby!
-Sakura..Sti..
-Stiu..Nu sunt Sakura..Sunt doar o copie.
Ii pun mana la gura sa taca.Nu pot sa cred ca aud asa ceva.Cum sa fie o copie.Este mai mult de atat.In niciun caz Sakura nu este,dar o parte din ea traieste prin andoidul acesta.
O sarut din nou,o iau in brate si ma indrept cu ea spre masina,dar nu inainte sa le multumesc prietenilor mei.Si in sinea mea..Mie.
Ajungem acasa si in dormitor ne asteapta exact ceea ce i-am spus Trishei sa faca.Defapt chiar se pricepea la asa ceva.
Paul era plin de trandafiri albi,inconjurat de lumanarele rosi in forma de inimoara.Betisoale parfumate dadeau camerei un aspect aparte.Cui nu i-ar placea asa ceva.Cred ca adevarata rozalia ar fi fost prea incantata de splendoarea locului.
O iau in brate si o asez in mijlocul patului.Incep sa ii mangai corpul intr-o anume linie formata de buricul degetului meu.Tremura la atingerea mea fina.Ii sarut gatul,trecand de la sarut la muscatura,aproape ca mi-am rupt dintii.”Ah ce piele tare are”.Prima impresie care mi-a venit,dar asta nu se poate numi piele.Am continuat jocul,nu vroiam sa ii dau de banuit ceva,decat sa ne simtim bine,daca ar putea simti ceva.
I-am indepartat rochia lasand-o doar in lenjerie.Am luat-o in brante continuand sa trasez linii pe spatele ei.Ii cuprin buzele intr-un sarut in care se lasa purtata de val.Continu-am asa timp de cateva minute pana cand raman fara camasa pe mine.Ii desfac incheietura de la sutien,provocand-ui placere cu limba,in timp ce ma jucam cu sfarcurile ei.
Totusi simte ceva,poate ca nu este totusi o cauza pierduta.
O invelesc cu asternutul de culoare alba,o iau in brate si ma pregatesc sa dorm.Nu vroiam sa o iau din prima.Nici bine nu am adus-o acasa in plus in momentul de fata este ca un experiment.Daca era o clona mai intelgeam,stiam ce poate face si ce nu,dar mai erau multe teste care asteptau undeva sa fie facute.Dar nu pe ea.Maine urmeaza sa ma apuc de un alt android pe care sa fac toate testele de rigoare,sa stiu la ce este bun,la ce este rezistent.Multe mistere de descifrat.Am o viata lunga in fata,sau cel putin asa cred.In orice caz vreau sa o traiesc alaturi de ea..

Poi multumesc celor care s-au obosit sa dea comm!Da pai posturile se mai sterg din cauza ca se considera spam.Te inteleg ca si mie mi s-a intamplat!Deci un capitol nou astept..Sa comentati![/size]

[Vir]

Il adoooooooor...:X
E asa de...nu stiu...original...:X
In primul rand mi-a placut ca e original:x
Si ai inceput foarte frumos...descrierea de inceput pur si simplu m-a facut sa citesc mai multo//o
Apoi:"~~Flashback~~

Stateam pe terasa asteptand-o pe posibila viitoare iubita sa vina de la toaleta.Cine le putea intelge pe femei?Nici macar ele.
In sfarsit o vad ca paseste incet pragul usii venind sfioasa,parCa vrand sa-mi zica ceva.
-Sasuke..Stii..As vrea sa iti spun ceva.
-Te ascult?
-Te iubesc!
Raman socat la auzul acelor cuvinte,pe care vroiam sa le rostesc eu,dar se pare ca mica domnisoara indrazneata mi-o luase inainte.
O lacrima isi lua avantul in josul chipului ei alb,asteptand sa reactionez cumva.Dar vazand ca eu inca nu zic nimic,a luat-o la fuga crezand ca eu nu ii impartasesc sentimentele.
Picioarele mele se indrepata involuntar dupa ea cu pasi ritmici.Reusesc sa o prind de mana si o trag in bratele mele.O cuprin de talie si ii pun degetul pe buze ininte sa apuca sa zica ceva.
Imi trec buzele peste ale ei si incep sa ii caut limba.Inca astept sa imi raspunda la sarut,tot cautandu-i limba pana cand dau de ea.Rup sarutul cu parere de rau si ii soptesc la ureche un sincer “Te Iubesc”.

~~End Flashback~~" acest fragment desi putea sa tina mai mult, iar descrierea putea si ea sa isi spuna cuvantul mai bine, mi-a placut

"-Da,descarcatiile,monologul il fac eu,ca intotdeauna.
-Asa sa fie!"-ultima replica nu mi-a placut deloc...mi s-a parut sec :nh:

"-Tu esti clona cu numarul 12495,numele dat iti este Orihime.Nu esti reala ci doar o copie ce inlocuieste originalul disparut.Amintirile tale..Ei bine nu sunt ale tale..Ci sunt ale persoanei pe care o inlocuiesti de acum in colo.Ai inteles?"
"-Cred ca este o stiinta avansata,care ar trebuii sa avanseze in continoare.E ceva ce poate sa readuca ceva la viata.Chiar daca nu este ceva original.."-aceste doua replici mi-au placut foarte mult; ai dat niste detalii despre munca lui Sasuke care mie mi-au placut:bv:

Naratiunea nu mi se pare grabita, dar ar fii mai frumos daca ai accentua amintirile cu Sakura
Descrierea este frumoasa dar ar putea sa mai fie;dar fel ca la naratiune puteai sa insisti la amintirile cu Sakura
Despre dialog mi-am spus parerea adica uneori e putin cam sec dar in rest e in regula:x
Originalitatea e 100%
Abea astept sa vad cum va continua si deabea astept sa vad ce amintiri mai Sasuke si Sakura:chuu:

[Fifilina]

O noua viata?

Sasuke:
Razele jucause ale soarelui imi dezmiarda fata anuntandu-ma ca o noua zi este pe cale sa inceapa.Pret de cateva clipe trecutul imi aduce aminte ca viitorul ma asteapta cu no descoperiri si poate o noua viata.
Ma ridic incet din pat pentru a nu o trezi pe fata.Ma indrept catre baie pentru a-mi face siesta de dimineata dar,simt cum cineva ma prinde de incheietura mainii.
-Buna dimineata!
-Neata’!Cum te simti azi? Ce intrebare stupida.E ca si cum ai intreba o bucata de plastic cum se mai simte?
-Pai,bine,chiar foarte bine,tu?
-Ma pregatesc pentru serviciu.Am multe de facut astazi.
-Asta inseamna ca nu vei sta deloc cu mine.
Imi spune asta cu o fata de catelus nevinovat,care vrea sa isi obtina osul ca intotdeauna.Oare de unde a invatat asta?
-Poate..Diseara!
-Off,cat am de asteptat…
O prind de incheieturile mainii si o trag spre mine.Imi apas buzele de ale ei si imi plimb limba prin lacasul ei.Androidul asta saruta bestial.Ma simt de parca ar fi chiar originalul,nu copia,langa mine.Fiecare sarut,fiecare atingere,face ca prezenta ei sa reinvie incetul cu incetul in viata mea.Desi niciodata nu va mai fi la fel.Desi practic sunt la fel,sunt atat de diferite..Rup sarutul si imi vad de treaba in timp ce ea se duce catre un dulap ca sa isi aleaga o tinuta.
-Sasuke..?
-Da iubire?Ce sa intamplat?
Pai..cum sa iti spun..Nu am cu ce sa ma imbrac!
“La naiba”.Am uitat ca toatele hainele Sakurei le-am dus la casa parintilor ei dupa oridinele primite de la ei.Caut intr-un ultim bagaj facut pentru a pleca in Caraibe.Acolo gasesc o pereche de pantaloni scurti,eleganti si o bluza gri ce se lega la spate prin mai multe fire.Caut o pereche de incaltari si dau de nise cizme cu toc inalt ,lejere,perfecte pentru o zi de vara.Erau de aceeasi culoare ca si bluza.Se potriveau de minune.Si dintr-un sertar al dressingului scot o cutiuta ce continea un set din argint.Un latisor finut cu un medalion in forma de stea la fel ca si cerceii si bratara formata numai din stelute unite intre ele.
Rozalia fu’ foarte incantata de haine,si mai ales de accesori.Se pare ca am gusturi bune,desi nu sunt sigur daca Sakurei,cea reala i-ar fi placut.Ea era genul de persoana care purta numai accesorii din bilute sau haine mai colorate.Nu prea suporta tocurile,asa ca avea cat mai putine perechi posibile,doar pentru ocazii speciale.Dar,se pare ca ea este chiar incantata de aceasta culoare si tocurile imense.stazi o voi trimite la shopping cu Ai,care este o persoana obsedata de moda.Poate sa o invete tot ce este nou sa legat de cele mai frumoase haine,in materie de moda.Ca tot veni vorba de haine cred ca ar trebui sa ma imbrac si eu.Aleg pentru astazi,o tinuta mai sport,adica mai lejera.O pereche de jeansi si un tricou alb.E timpul pentru micul de jun.
Ies din baie si raman socat cand o vad,cat de bine arata.Hainele acelea ii punea prea bine corpul in evidenta.Jur ca daca nu as fi stiut ca este android as fi zis ca Sakura s-a transformat intr-o zeita a modei.
-Mergem la micul de jun?Cat o mai lasam pe Sazuko sa astepte?
Sazuko fiind bucatara mea,care intotdeauna pregatea cele mai delicioase mese.
-Desigur,nu o putem lasa sa astepte prea mult.
Am luat micul de jun si am sunat-o pe Ai,pentru a merge cu Sakura la mall.Aceasta a acceptat incantata propunerea mea.Nu numai ca avea o zi libera dar mergea si la shopping.Se putea mai bine de atat?
Am scos BMW-ul din garaj si am asteptat-o pe rozalie sa urce.Tot drumul a fost tacuta.Ma intreb ce o fi cu ea?Ajung la biroul lui Ai si ii dau toate indicatiile posibile.I-am spus sa o aduca inapoi de unde a luat-o pentru ca o voi astepta la firma.Aceasta o studie pe Sakura cateva momente bune,dar ii distrag atentia ca nu se va simti prea bine daca se va mai holba prea mult.
Dupa ce,cele doua au plecat,m-am indreptat catre sala de sedinta, acolo unde am organizat o intalnire de urgenta.Cand toti membri au fost prezenti,am inceput sa imi tin discursul.
-Dupa cum ati vazut si voi,proectul “Androidul”,a fost un success total.Asa ca vom incepe testele si procedurile necesare,pentru a afla tot ce este de aflat despre acest proiect.Dar pentru asta va trebui sa ne apucam de un alt android!Si asta cat mai repede posibil.
-Si pe cine vm avea de data aceasta intr-o varianta android?
-Pe mine!Am adus deja toate mostrele posbile.Asa ca la treaba!

Sakura:
Eram cu aceasta tipa,Ai,intr-un magazin de mari proportii.Pare o tipa de treaba,dar daca Sasuke a zis sa merg cu ea,inseamna ca este in regula si nu am de ce sa ma tem.Dupa cum o vad imbracata,se pare ca ii plac hainele vesele,mai colorate.Eu,una prefer hainele in non culori,desi uneori merge si ceva mai colorat.Din amintirile care mi-au fost date,pot sa imi dau seama ca Sakura,cea reala,este la fel ca Ai.Una disperata dupa tot ce este colorat.Si accesoriile ormate din bilute.
-Sakura,cu ce ai vrea sa incepem?
-Cu rochiile.
-In regula,daca asa doresti,atunci cu rchiile incepem.
Am inceput cu magazinul ei preferat de rochii.Pot intelege si de ce.Erau atat de multe rochii,multe modele,culori,care mai de care.Si elegante si normale,dar si superbe.Din atatea modele,imposibil sa nu poti sa ii alegi una.Eu mi-am ales zece.Trei gri,Doua negre si restu diferite culori.Au urmat jeansi.Ador jeansi.Sunt comozi,si pot fi purtati oricand.Mi-am ales cateva modele de jeansi,dar nu toti imi veneau bine,asa ca am incercat si pantaloni scurti.Fuste bluze,tricouri,rochite,pantofi,cizme.Am gasit de toate.Si atat de multe,incat sigur nu aveam cand sa port atatea haine,dar macar nu o sa am probleme dimineata,sau oricand altceva.Ai mi-a aratat si cateva costume de baie,de care m-a asigurat ca o sa am nevoie.Apoi a urmat partea mea preferata,accesoriile.Sunt atat de multe,atat de superbe,atat de diferite.
-Ai,imi este cam..Foame..
Ai a inceput sa rada.Nu cred ca se astepta sa spun asta.Totusi nu ma cunoaste,nici macar nu stie de ce sunt in stare.Sunt doar un android.Nici macar nu am o inima..Vazand ca m-am intristat s-a oprit din ras.
-Pai,atunci sa mergem.
Una dintre cele mai delicioase pizza,care le-am mancat vreodata,Defapt prima pe care o mancam.Imi este atat de greu.Am amintiri..Care nici macar nu sunt ale mele.Descopar ca imi plac lucrurile exact invers cum ii placeau Sakurei.Sakura..Acesta,nici macar nu era numele meu,am fost numita asa dupa o persoana care a existat,o data.Eu nu pot sa spun nici macar ca exist.As vrea sa imi schimb numele,dar nu stiu cum v-a reactiona el..
-Sakura..?
-Da,Ai?S-a intamplat ceva?
-Ai ascultat ceva din ce ti-am zis?
-Iarta-ma,dar ma gandeam..
-Este timpul sa mergem.
-Ok.
Ai era foarte incantata de cumparaturile pe care le facuse.Numai fusese de mult timp,asa ca avea nevoie de acele haine.Macar avem o pasiune comuna:Shoppingul.Poate ca a venit timpul,sa imi descopar pasiunile mele,nu ale Sakurei.Ei ii placea arta,bilutele,avea multe bratari facute de ea.Chiar se pricepea la asta.Din filmul care se derula in capul meu imi pot aminti faptul ca fuse-se la cateva concursuri.Pe care desigur,le castiga-se.Daca as putea sterge aceste amintiri,care nu imi apartin,ce bine m-as simti..
Observ,pe geamul de la masina,ca ajunsesem la firma.Ai ma indeamna sa cobor sis a mergem catre biroul lui Sasuke.Acesta ma intampina cu un sarut.Desi nu pot spune ca era iubitul meu,chiar ma simteam atrasa de el.
M-a condus catre masina si ne-am indreptat catre casa.Asta da zi obositoare.Prima zi de shopping a mea,de la creare.Pentru ca asta nu o pot numi viata.
Ajungem acasa si ma conduce,catre un loc care nu il mai vasuzm pana acum.Splendoarea acelui loc,imi amintea din nou ca eu nu sunt o fiinta.Era o gradina,dar nu ca oricare alta.Era una cu stil japonez.Plina de vegetatie,frumos aranjata.Trandafiri albi,oriunde te-ai indrepta cu ochiul.Sa imi amintesc..A da acestea erau florile ei preferate,spre suprinderea mea,si ale mele.Albul venea de la puritate,dar spinii trandafirului aminteau intotdeauna ca si cel mai pur lucru poate rani mai mult decat se poate crede.Asa ca nimic nu era de subestimat.
Trandafirul pe cat de frumoas era,pe atat de periculos.Sub podul alb,decorat cu liliac mov era o cascada ce ducea intr-un lac.Langa era un templu japonez facut numai din bambus.
-Este….Ca in paradis.
-Ma bucur ca iti place.
-Cui nu i-ar placea?
A dat din umeri in semn ca nu stie.I-am cuprin buzele intr-un sarut,pentru ca imi ardeau buzele de dorinta.Mi-a raspus cu aceeasi dorinta.
-Si cum a fost la mall?
-A fost obositor,dar mi-a placut la nebunie.Acum am cu ce sa ma imbrac.
Acesta incepu’ sa rada asa ca am facut si eu la fel.Am realizat,poate din cauza magiei din acel loc,ca am sentimente.Poate ca totusi nu sunt chiar atat de..Falsa.De acum incolo o sa incep sa imi descopar propriile pasiuni.Dupa un timp o sa il rog pe Sasuke,sa ma lase sa lucrez cu el,poate voi gasi o metoda de a sterge amintirile Sakurei din creierul meu.Nu pot trai cu ele.Pur si simplu..Nu sunt ale mele.Poate ca viitorul meu nu va fi atat de..Urat,cum am crezut ca o sa fie.Am nevoie sa fiu eu,sa devin o eu originala,nu sa fiu copia alteia.Planuri marete!Oare voi reusi sa fac tot ceea ce mi-am propus?
In orice caz,am o viata de trait,si asta voi incepe sa fac,de acum incolo!Am un viitor frumos in fata..

Hm,pai multumesc,celor care s-au "obosit" sa lase un comentariu.Ma bucur ca va place,sper sa comentati in continuare!Si sa va placa mai ales,desi de acum,anunt lucrurile se vor complica..Foarte mult!

[Lumiere.Kitty]

Hey! Ti-am citit si eu ficul si imi place foarte mult! Ideea e originala, chiar nu am mai vazut un fic cu aceasta idee. Te-ai inspirat cumva dintr-un film"? Am vazut eu unul cam tot cu aceeasi idee. Oricum, mie imi place chiar foarte mult! Naratiunea, dialogul si decrierea sunt ok, dar se putea si mai bine! Dupa greselile de tstare nu m-am uitat si sincera sa fiu nici nu ma intereseaza. Astept cu nerbdare urmtorul capitol care sper ca va fi postat cat de curand. Bye!

[Fifilina]

Pai multumesc celor care s-au obosit atat de mult sa imi lase un comentariu.Ma bucur ca va place,sper sa fie asa si in continuare.Ma scuzati ca am intarziat,desi am capitolul de mult timp,dar mi s-a parut ca este prea putin asa ca am mai adaugat cate ceva,desi inca nu sunt multumita de el.Sper sa va scrieti in continuare parerea si desigur sa va incante..Spor la citit..Si la comentat.

Ranile unei prietenii:

Sakura: Stau si privesc in gol,un sir al amintirilor ce nu imi dau pace.De cateva zile ma trezesc in disperare dintr-un joc al mintii numit “cosmar”,ce imi tot provoaca rani adanci.Sasuke ma intreaba intotdeauna daca sunt bine,eu ii dau mereu acelasi raspuns”Da”..Desi este “Nu..nu ma simt deloc bine”.Dar ce as putea sa ii spun?Ca nu mai vreau sa fiu Sakura?Ci o noua persoana?Sa ma descopar pe mine insumi?Imposibil..
In acest cosmar..Este vorba despre asia zisii mei “prieteni”.Cica ar fi ai mei,dar ma simt total straina fata de ei.Ma simt de parca i-as jingni cu prezenta mea,atunci cand este nevoie,sa fiu fata in fata cu ei..Privirilelor lor,reci si pline de dispret ma fac sa ma simt ca si cum as fi ultimul “om” de pe planeta. Ei,defapt nu ma considera prietena lor,dar nu au ce comenta pentru ca Sasuke se afla mereu langa mine,desi nu ma poate feri de acele priviri ucigatoare,ce ajung direct in sufletul meu si il otravesc cu tristete.Privirile acelea spun tot adevarul.Dar o exceptie,din toata aceasta multime de “prieteni” o face ea.Hinata,prietena celui mai bun prieten al Sakurei.Ea,ma intelege pentru ca ne asemanam.Ea este o clona eu un android.Si pe Hinn o chinuie aceste amintiri,care nu ii apartin.Amandoua nu putem sa traim cu ceva ce nu ne apartine,desi incercam sa facem tot posibilul din asta,ca viata sa ne fie mai usoara.Si ea a simtit acele priviri pline de ura,dar Naruto a fost acolo pentru ea.
Imi spune tot timpul,atunci cand ma vede trista si furata de ganduri, ca vom incepe sa invatam arta clonarii.Ca o sa ne deschidem si noi o firma asemanatoare cu O Clone,dar vom continua studiile,ca sa ne stergem amintirile care nu sunt ale noastre.Ca vom invata si pe timp de noapte daca este nevoie sa ne schimbam radical viata.Si poate odata cu aceste planuri,pe propriile puteri desrpinse,vom pleca undea departe de acest loc,san e refacem viata.Dar,eu fiind mai negativista,cred ca toate acestea sunt doar niste vise.Ce mi-as dorii sa fiu ca ea.Atat de optimista..
-Sakura?
-Da,Sazuko,s-a intamplat ceva?
-Ai uitat de micul de-jun!Grabeste-te,dl. Sasuke,vrea sa plece cat mai repede posibil la firma.
-Da,imediat,iarta-ma,dar cazusem pe ganduri.
-In regula,dar grabeste-te.
Ma imbrac intr-o rochita mai lejera gri,cu modele florale de un roz pal si imi iau in picioare o perche de sandale gri,cu toc subtire.Ma indrept alene catre living si scot un “Buna dimineata”,asezandu-ma la locul meu.Termin de mancat si ii dau “iubitului” meu,in semn de “la revedere” un sarut romantic,si imi vad de treaba imediat ce scoate masina din garaj.
Sirul filmului “imaginar” revine imediat ce raman singura.”Eram urmarita de cei mai buni prieteni ai mei.Alergam,alergam si iar alergam,desi nu vedeam in ce directia o luam.Nu realizam ca trebuie sa schimb directia.Garra,Temari si Ino aveau in palan sa ma omoare,pentru a-i lasa loc liber lui Ino langa Sasuke.
Vroiau sa ma incuie intr-o cladire caruia urmau sa ii dea foc,ca totul sa para un accident tragic,si sa nu mai auda vreodata de mine,pentru a-si trai ei viata mai departe fara sa isi faca griji de existenta mea,care se pare ca le dadea batai de cap.Norocul meu a fost ca mi-ar revenit la timp pentru ca schimba directia.Goneam din ce in ce mai repede spre locuri pe care nici macar ca le vazusem inainte.Ajunsesem intr-o parte necunoscuta a orasului,asa ca de atunci am tot inceput sa ma plimb ca sa stiu fiecare colstisor al stradutelor intortocheate ale orasului.Am ajuns intr-o locatie,unde spre surprinderea mea am dat de brunet.Am sarit in bratele lui de parca ar fi fost Dumnezeu si m-a salvat de la moarte.Teoretic chiar asa era.
Acesta le-a inscenat o capcana “ucigasilor”,folosindu-ma pe mine drept momeala. Mi-a fost atat de frica,dar pana la urma daca el era lamga mine nu aveam de ce sa ma tem.Intr-un final Garra,Temari si Ino au murit in cladirea pregatita pentru mine,in urma unui accident tragic.Cladirea a luat foc.Ce intorsatura de situatie.
Nu imi venea sa cred de ce au fost in stare.O intelgeam pe Ino ca o durea ca Sasuke m-a ales pe mine,dar nici chiar asa.Ranile unei prietenii iti pot marca viata,mai ales daca ai parte de asemea tradari.”
Sincer,nu mi-ar fi placut sa fiu in locul ei,dar acum aceste tradari ma chinuie pe mine.Ma simt de parca eu as fi trait acele momentesi acum imi tot aduc aminte de ele.Sentimentele de dezamagire,suferinta,teama,dispret,imi inundau inima si nu lasau nici un loc liber pentru un strp de fericire.Dorinta de a sterge aceste parti ale vietii Sakurei,devine din ce in ce mai puternica pe cosmar ce trece.
Trrrrrrrr!Trrrrrrrrr!Trrrrrrrrr!
Sunetul telefonului ma trezeste la realitate.-Alo?
-Sakura,cat ma bucur ca dau de tine.Am mai sunat o data,dar nu ai raspuns,s-a intamplat ceva?
-Nu eram la baie,si probabil nu am auzit telefonul.A mintit.Nu eram la baie.Eram pierduta in ganduri atat de rau incat nu am mai avut timp sa aud si telefonul.Dar nu vroiam sa imi tina din nou o predica.
-Deci,ce zici mergem la un film?
-As fi incantata Hinn,ma imbrac si vin sa te iau.
-Ok,te astept,pupici.
-Pupici..
Imi iau o geaca subtire pe mine pentru ca norii anuntau ca ziua se va schimba cat de cat in ceea ce tinea de vreme,asa ca am vrut sa fiu precauta.Ma urc in BMW-ul meu mov si pornesc catre casa prietenei mele.O iesire in oras este intotdeauna binevenita pentru ca ma scapa din cusca aceasta in care traiesc zilnic.
Prinsa in ganduri debea am observat ca am ajuns.Ii dau un beep,sa iasa afara.
-Buna,Hinn!
-Buna,Sakura.Debea astept sa vedem filmul.M-am saturat de monotonia zilnica de acasa..
-Da si eu.Ce zici saptamana viitoare mergem la mall?O inghetata ceva?
-Oricand,mi-ar face mare placere.Dar,nu uita ca ne apucam de invatat de maine.Nu trebuie sa mai asteptam prea mult,ca altfel o sa murim de tristete.
-Da ai dreptate.Nu imi venea sa cred cat de optimista putea sa fie.Adica ea chiar credea ca vom reusi,si eu incepeam sa cred acelasi lucru.Cu ea langa mine..Orice este posibil.
Am ajuns si la cinema am vazut filmul intitulat “Mean Girls”.Era vorba despre o fata venita din Africa ce s-a imprietenit cu cele mai populare fete din scoala.In final sfarsesc prin a se trada reciproc.Acest film semana foarte mult cu cel din mintea mea.Ce coincidente stranii.Dar pana la urma ele se impaca si isi vad de viata.Poate asa ar trebuii sa fac si eu.Of..Ce iti este si cu prietenia asta,.Oricum a fost un film grozav.
-Sakura,mergem sa mancam o pizza?
-Preferata noastra?
-In regula.
Ne-am facut si pofta de pizza si ne-am indreptat incet,incet catre casa.Am mai povestit una alta pana cand am lasat-o in fata portii ei.Ramasa singura ma reintorc in cusca mea monotona din care rareori ma mai salva cineva.
Sosesc acasa si ma indrept catre patul meu pe care ma intind obosita.Fara sa imi dau seama,cazuta pe ganduri,somnul ma fura.

Sasuke: Privesc ingerul care doarme si il invelesc.Daca nu incepeam aceasta activitate cu clonatul,acum nu as fi avut a doua sansa la viata.Cel mai probabil cadeam in despresie pentru tot restul vietii.Ma gandesc,oare ma iubeste cu adevarat?Poate ca da..Poae ca nu..Cine poate sti?Oricum imi voi petrece cat mai mult timp alaturi de ea,ca sa o fac fericita.Mai ales ca in ultima vreme o vad din ce in ce mai trista,desi nu vrea sa recunoasca acest lucru.
Ma asez in pat,cu grija sa nu o trezesc,pentru ca era sensibila la orice miscare,o iau in brate si o sarut pe frunte.Mirosul pielii ei imi infunda narile si ma imbata.Ador si cad in mrejele viselor..

[Japan Lover]

Da pai te-am citit intregul fic si pot spune ca ideea e 100% originala.Bravo!Nu stiu de unde te-ai inspirat ,dar inca odata bravo!
Pot spune ca te descurci minunat cu descrierea ,iar actiunea nu e grabita.In ceea ce priveste dialogu ...nu stiu ce sa zic..au fost unele pasaje in care m-am pierdut si nu am mai inteles nimic :))....da ma rog..
Pai cred ca ai facut o confuzie.Androidul nu e acelasi lucru cu clona.Clona e o persoana cu viata ,pe cand androidul este o bucata de fier buna de nimic care nu are viata.
Da deci spor la scris.
Bye!

[Dee Dee]

Pai sunt noua aici,si acesta este printre singurele ficuri pe care le-am citit si imi place foarte mult.Cred ca esti foarte experimentata pentru descrii foarte frumos,capitolele tale sunt lungi,am avut ce sa citesc.
Wow Sakura moare,si este clonata.Ai inspiatie nu gluma.Adica de acum pot sa ma astept la orice schimbare de situatie,pentru ca este debea inceputul ficului.
Imi place muult titlul!
Pe Sasuke l-ai modelat putin mai sensibil,asta a reiesit foarte mult inca din primul capitol,si imi place foarte mult.
Astept next-ul!!!:X