03-02-2008, 01:17 PM
Vis sau realitate
Visul este o lume in care orice este posibil, orice dorinta poate deveni realitate, dar atunci cand te trezestii singurul lucru care mai ramane este o amintire.
Sunt totusi si unele vise care se pot indeplini, daca lupti pentru acest lucru.Asa face o fata de 19 ani pe nume Mayu, careia i-au murit parintii in urma cu doi ani intr-un accident iar ea si-a pierdut memoria.Ea lupta sa-si indeplineasca visele. A ajuns din intamplare la o casa unde locuia o femeie de 32 de ani pe nume Karina, care a adoptat-o. Deoarece era foarte tanara o considera mai mult o sora, dar nu a reusit nici o data sa o inteleaga.
Mayu era mereu trista si vroia sa isi poata aduce aminte de tot, deoarece un om fara memorie este un om care traieste intr-un continu prezent.
E groaznic sa nu iti poti aduce aminte nimic, sa nu sti ce ai facut in trecut. Asta binenteles nu si daca ai avut un trecut groaznic.
Flashback
In lumina lunii cineva plange, lacrimile pure si cristaline se preling usor pe obrajii rosii apoi se aude incet o voce tremuranda: De ce am ramas iar singura? Cu ce gresesc de fiecare data? Chiar merit asta?
Dar raspunsul la aceste intrebari nu avea de unde sa vina deoarece era singura. Se lasa incet pe pamantul rece si da cu pumnii pana cand oboseste. Apoi se ridica si porneste incet, dar fara a avea o destinatie anume in minte. La un moment dat intra intr-o persoana iar aceasta incepe sa se rasteasca. Fata speriata o ia la fuga si nu se opreste decat cand ajunge in fata unei case mari.Paseste incet pe iarba verde din curte si bate usor la usa.Cand aceasta se deschide,in fata fetei apare o femeie cam de varsta mamei ei.Atunci,ceva s-a schimbat in privirea,in sufletul si mintea ei.
End of flashback
Mayu statea in camera ei.Plangea...Dorea sa-si aminteasca de tot trecutul ei.Dorea sa stie cine a fost...Dorea...dorea multe!
Se gandea ca niciodata nu va putea afla adevarul despre trecutul sau.Dar unele faramituri o bantuiau.Si in somn,si in realitate.
Astept comentari si pareri e cam scurta dar...:-<cand am timp o sa mai lucrez la ea!:32:
Visul este o lume in care orice este posibil, orice dorinta poate deveni realitate, dar atunci cand te trezestii singurul lucru care mai ramane este o amintire.
Sunt totusi si unele vise care se pot indeplini, daca lupti pentru acest lucru.Asa face o fata de 19 ani pe nume Mayu, careia i-au murit parintii in urma cu doi ani intr-un accident iar ea si-a pierdut memoria.Ea lupta sa-si indeplineasca visele. A ajuns din intamplare la o casa unde locuia o femeie de 32 de ani pe nume Karina, care a adoptat-o. Deoarece era foarte tanara o considera mai mult o sora, dar nu a reusit nici o data sa o inteleaga.
Mayu era mereu trista si vroia sa isi poata aduce aminte de tot, deoarece un om fara memorie este un om care traieste intr-un continu prezent.
E groaznic sa nu iti poti aduce aminte nimic, sa nu sti ce ai facut in trecut. Asta binenteles nu si daca ai avut un trecut groaznic.
Flashback
In lumina lunii cineva plange, lacrimile pure si cristaline se preling usor pe obrajii rosii apoi se aude incet o voce tremuranda: De ce am ramas iar singura? Cu ce gresesc de fiecare data? Chiar merit asta?
Dar raspunsul la aceste intrebari nu avea de unde sa vina deoarece era singura. Se lasa incet pe pamantul rece si da cu pumnii pana cand oboseste. Apoi se ridica si porneste incet, dar fara a avea o destinatie anume in minte. La un moment dat intra intr-o persoana iar aceasta incepe sa se rasteasca. Fata speriata o ia la fuga si nu se opreste decat cand ajunge in fata unei case mari.Paseste incet pe iarba verde din curte si bate usor la usa.Cand aceasta se deschide,in fata fetei apare o femeie cam de varsta mamei ei.Atunci,ceva s-a schimbat in privirea,in sufletul si mintea ei.
End of flashback
Mayu statea in camera ei.Plangea...Dorea sa-si aminteasca de tot trecutul ei.Dorea sa stie cine a fost...Dorea...dorea multe!
Se gandea ca niciodata nu va putea afla adevarul despre trecutul sau.Dar unele faramituri o bantuiau.Si in somn,si in realitate.
Astept comentari si pareri e cam scurta dar...:-<cand am timp o sa mai lucrez la ea!:32: