29-05-2009, 11:06 PM
multumesc de comentari tuturor !
Capitolul II : Prieteni ...
�Sasuke� ... Numele asta ma inebunea . Era singurul cuvant la care ma gandeam , de parca altceva nu mai stiam sa zic . Concursul nici nu mai exista pentru mine . Mintea mea plutea pe nori pufosi , undeva departe de locul unde se afla corpul meu . Ce se intampla cu mine ? O luasesem razna ? Ma rog , dupa putin timp , mi-am dat seama si eu , ca timpul se scurge si eu nici nu deschisesem brosura cu exercitii . Vai Doamne ! Ce cascata puteam sa fiu ... Exercitiile , la prima vedere , pareau destul de grele , insa dupa ce le-am analizat pe fiecare in parte , am realizat ca erau chiar mai usoare si decat cele de la scoala . Ce gluma ! Cum era posibil oare ? Era imaginatia mea de vina ? Ma asteptam la intrebari mult mai grele care sa te puna la zid ... In sfarsit , sa lasam gluma la o parte . Le-am rezolvat unul cate unul , pana ce a ajuns la ultimul ... eram tare mandra de ceea ce realizasem ! Un alt concurs trecut cu brio ... Trecut cu brio pentru ca eram sigura ca le facusem corect . Le-am mai verificat odata , si i-am dat-o profesorului . Cu greu m-am ridicat din banca ... Eram amortita si inghetata , de parca as fi stat la congelator cateva ore bune . Sala zece devenea din ce in ce mai racoroasa , cu fiecare minut . Si asta nu a fost deajuns ! Cat pe ce sa fac infarct cand profesorul m-a privit fix in ochi , apoi m-a examinat din cap pana in picioare . Expresia fetei sale era atat de ingrozitoare ... Ma tot gandeam daca am uitat sa ma spal pe fata , sau poate , poate ca nu m-am pieptanat . Se uita la mine , ca la o zdreanta , buna de aruncat la gunoi . Sau , in cel mai rau caz , undeva departe ! Eram sigura ca era din cauza hainelor . El , era imbracat intr-un costum elegant , de firma , care probabil a costat o avere , si nici cu toate economiile mele nu la-as fi putut cumpara . Nu zic ca am nevoie de asa ceva , dar , in comparatie cu hainele lui , ale mele erau vechi , ponosite ... Cum am mai spus , bune de aruncat la gunoi !
M-am retras repede in banca mea , asteptand sa imi scrie diploma de participare , si apoi am zbughit-o pe usa , trantind-o puternic de perete , fara macar sa mai zic � Buna ziua ! �. Vroiam sa ajung cat mai repede afara , la aer , unde era cald si bine . Soarele stralucea puternic , incalzindu-mi fata , apoi intreg corpul , dupa ce statusem intr-un congelator timp de doua ore . Stati putin ! Am zis doua ore ? Calculele mele au fost total eronate ... In loc de patru ore,am petrecut numai jumatate din timpul stabilit initial de mine pentru �magnificul� concurs , ce avea demoni cu chip de inger pe post de supraveghetori , in loc de oameni . Hei ... daca am iesit mai devreme , inseamna ca am timp sa mai dau o tura pe la biblioteca . Stiu ! Stiu! Suna foarte plictisitor , dar asta eram eu , iubitoarea de povesti ! Uram sa fiu certata de parinti , pentru ca petreceam majoritatea timpului la biblioteca , si nu venea acasa, pentru ai ajuta la treaba prin casa sau la activitatea lor favorita ... Bingo !Ati ghicit ! La �numaratul� banilor sau mai bine zis , la stabilirea valorii sumelor din conturile bancare , si de pe urma slujbei tatalui meu . A da ! Am uitat sa mentionez ca mama , ei bine ea statea acasa si , ca de obicei rasfoia reviste de moda ca in fiecare dimineata , urmarind in acelasi timp , evnimente mondene sau prezentari de moda pe canalul sau favorit , Fashion . Uneori imi doresc sa se strice televizorul , dar cum sa ma mai uit si eu la cate ceva daca se strica ? Televizorul din living era singurul din intrega casa , deoarece , nu ne permiteam mult de unul ! De fapt , daca stau sa ma gandesc mai bine , mai exista unul si in bucatarie ... Tata , era presdintele unei firme de moda , numarul doi pe plan international . Locul intai il ocupa alta companie , la fel de importanta ca si a tatei . De data asta nu aveau cum sa stie unde sunt si ce fac . Putea fi ziua asta mai buna ? Eram atat de euforica incat aproape fugeam pe strada , in loc sa merg ca tot omul linistit , impingand pe orice imi statea in cale . Bieti oameni ! Probabil ca se gandeau cum am reusit sa evadez de la zoo ! Hmmm... Dupa fetele unora , pareau a se gandi la o alta statiune de lux , spitalul de nebuni si la cat de prost era sistemul de securitate acolo ! Am inceput sa rad . Ce putea sa imi nascoceasca mintea .
Si iata ca in cateva minute eram in fata bibliotecii locale , singura si probabil unica din imprejurimi .Am urcat in graba treptele cladirii , norocul meu ca nu am cazut in incercarea mea nebuna de a ajunge in interiorul cladirii .
- Buna ziua , domnisoara Honami , am trezit-o eu din somn pe bibliotecara .
- Buna Sakura ! Ce mai faci , scumpo ? Ai venit sa mai iei carti ? imi raspundea ea mereu cu aceeasi replica obosita .
Domnisoara Honami era o persoana destul de plictisitoare si mai tot timpul adormita . Ai fi putut jura ca ia somnifere la cat de adanc dormea . Ca si acum , la ghiseul de unde cereai carti era o coada de kilometri , deoarece atipise.
Am dat din cap si i-am cerut cateva carti ... In spatele meu se aflau vreo zece persoane , fiecare cu cate o lista in mana .Recunosc ca erau oameni invarsta , si probabil ar fi uitat ce carti vor pana ajungea aici . Ma gandeam in timp ce ii priveam cu interes ... Oare exista un mod mai bun de a-ti petrece batrenetea , inafara de a citi carti ? A citi ... o actiune linistitoare la varsta lor precum un cantec de leagan in urechile unui nou nascut .
Cand am dat sa plec acasa , ghiciti cu cine m-am intalnit ? Cu Anna si Cristine , doua colege de ale mele . M-am si mirat . Ce cauta ele la bibiloteca ? S-au lovit la cap ? Nu stiam de ce se afla acolo , dar aveam de gand sa ma fac nevazuta ! Prea tarziu insa ! Deja ma zarisera , si nu mai aveam scapare .
- Hei Sakura ? Ce mai faci ? A fost si iubitul tau la concurs sau e prea las ca sa apara ? I-a spune ...
Concurs ... iubit ... Asta e ! Gasisem solutia perfecta pentru a le inchide gura celor doua .
- Pai ... da , da a fost si el acolo ! le-am replicat eu bajbaind ca prin intuneric.
- Da ? Numai spune ! Chiar asa ? Si ma rog , cum il cheama ? ma intreba pe un ton taios Anna .
- Aaa.. Sasuke ! Sasuke Uchiha !
Dumenzeule mare ! Ce prostie am putut spune ... Nici nu realizasem in ce ma bagam ! Insa mintea mea nu mai functiona normal ...eram cu capul in nori ... Tot ceea ce vroiam e sa fiu populara , si sa am prieteni . Asta era tot ...
- Bine Sakura ! Mai vedem noi !
Anna ma trese de mana pana la cel mai apropiat computer .Oare ce avea de gand ? Am vazut-o cum scrie numele concursului . Deci vroia sa il caute pe Sasuke in baza de date a site-ului ! Cat de naiva eram . Si-ar fi dat seama ca nici nu ne cunoastem si ca e doar rodul imaginatiei mele . Dar nu s-a intamplat asa . Anna s-a intors la mine cu ochii mari cat cepele , si mi-a intins mana .
- Bun venit in grupul nostru , Sakura !
Eram mai fericita ca niciodata ... Nu imi venea sa cred ! Aveam in sfarsit prieteni . Totusi ... Poate radeau de mine . Ce credula puteam fi ! Era doar o farsa ! Sau nu ... Anna si Cristine ma imbratisara cu caldura ... Deci nu visam .
Asta era una din cele mai bune zile din viata mea ...
Anna :
![[Imagine: anime_girl104.jpg]](http://i576.photobucket.com/albums/ss201/Miley53/anime_girl104.jpg)
Cristine :
http://i576.photobucket.com/albums/ss201...e_girl.jpg
Cam atat ! :bye:
Capitolul II : Prieteni ...
�Sasuke� ... Numele asta ma inebunea . Era singurul cuvant la care ma gandeam , de parca altceva nu mai stiam sa zic . Concursul nici nu mai exista pentru mine . Mintea mea plutea pe nori pufosi , undeva departe de locul unde se afla corpul meu . Ce se intampla cu mine ? O luasesem razna ? Ma rog , dupa putin timp , mi-am dat seama si eu , ca timpul se scurge si eu nici nu deschisesem brosura cu exercitii . Vai Doamne ! Ce cascata puteam sa fiu ... Exercitiile , la prima vedere , pareau destul de grele , insa dupa ce le-am analizat pe fiecare in parte , am realizat ca erau chiar mai usoare si decat cele de la scoala . Ce gluma ! Cum era posibil oare ? Era imaginatia mea de vina ? Ma asteptam la intrebari mult mai grele care sa te puna la zid ... In sfarsit , sa lasam gluma la o parte . Le-am rezolvat unul cate unul , pana ce a ajuns la ultimul ... eram tare mandra de ceea ce realizasem ! Un alt concurs trecut cu brio ... Trecut cu brio pentru ca eram sigura ca le facusem corect . Le-am mai verificat odata , si i-am dat-o profesorului . Cu greu m-am ridicat din banca ... Eram amortita si inghetata , de parca as fi stat la congelator cateva ore bune . Sala zece devenea din ce in ce mai racoroasa , cu fiecare minut . Si asta nu a fost deajuns ! Cat pe ce sa fac infarct cand profesorul m-a privit fix in ochi , apoi m-a examinat din cap pana in picioare . Expresia fetei sale era atat de ingrozitoare ... Ma tot gandeam daca am uitat sa ma spal pe fata , sau poate , poate ca nu m-am pieptanat . Se uita la mine , ca la o zdreanta , buna de aruncat la gunoi . Sau , in cel mai rau caz , undeva departe ! Eram sigura ca era din cauza hainelor . El , era imbracat intr-un costum elegant , de firma , care probabil a costat o avere , si nici cu toate economiile mele nu la-as fi putut cumpara . Nu zic ca am nevoie de asa ceva , dar , in comparatie cu hainele lui , ale mele erau vechi , ponosite ... Cum am mai spus , bune de aruncat la gunoi !
M-am retras repede in banca mea , asteptand sa imi scrie diploma de participare , si apoi am zbughit-o pe usa , trantind-o puternic de perete , fara macar sa mai zic � Buna ziua ! �. Vroiam sa ajung cat mai repede afara , la aer , unde era cald si bine . Soarele stralucea puternic , incalzindu-mi fata , apoi intreg corpul , dupa ce statusem intr-un congelator timp de doua ore . Stati putin ! Am zis doua ore ? Calculele mele au fost total eronate ... In loc de patru ore,am petrecut numai jumatate din timpul stabilit initial de mine pentru �magnificul� concurs , ce avea demoni cu chip de inger pe post de supraveghetori , in loc de oameni . Hei ... daca am iesit mai devreme , inseamna ca am timp sa mai dau o tura pe la biblioteca . Stiu ! Stiu! Suna foarte plictisitor , dar asta eram eu , iubitoarea de povesti ! Uram sa fiu certata de parinti , pentru ca petreceam majoritatea timpului la biblioteca , si nu venea acasa, pentru ai ajuta la treaba prin casa sau la activitatea lor favorita ... Bingo !Ati ghicit ! La �numaratul� banilor sau mai bine zis , la stabilirea valorii sumelor din conturile bancare , si de pe urma slujbei tatalui meu . A da ! Am uitat sa mentionez ca mama , ei bine ea statea acasa si , ca de obicei rasfoia reviste de moda ca in fiecare dimineata , urmarind in acelasi timp , evnimente mondene sau prezentari de moda pe canalul sau favorit , Fashion . Uneori imi doresc sa se strice televizorul , dar cum sa ma mai uit si eu la cate ceva daca se strica ? Televizorul din living era singurul din intrega casa , deoarece , nu ne permiteam mult de unul ! De fapt , daca stau sa ma gandesc mai bine , mai exista unul si in bucatarie ... Tata , era presdintele unei firme de moda , numarul doi pe plan international . Locul intai il ocupa alta companie , la fel de importanta ca si a tatei . De data asta nu aveau cum sa stie unde sunt si ce fac . Putea fi ziua asta mai buna ? Eram atat de euforica incat aproape fugeam pe strada , in loc sa merg ca tot omul linistit , impingand pe orice imi statea in cale . Bieti oameni ! Probabil ca se gandeau cum am reusit sa evadez de la zoo ! Hmmm... Dupa fetele unora , pareau a se gandi la o alta statiune de lux , spitalul de nebuni si la cat de prost era sistemul de securitate acolo ! Am inceput sa rad . Ce putea sa imi nascoceasca mintea .
Si iata ca in cateva minute eram in fata bibliotecii locale , singura si probabil unica din imprejurimi .Am urcat in graba treptele cladirii , norocul meu ca nu am cazut in incercarea mea nebuna de a ajunge in interiorul cladirii .
- Buna ziua , domnisoara Honami , am trezit-o eu din somn pe bibliotecara .
- Buna Sakura ! Ce mai faci , scumpo ? Ai venit sa mai iei carti ? imi raspundea ea mereu cu aceeasi replica obosita .
Domnisoara Honami era o persoana destul de plictisitoare si mai tot timpul adormita . Ai fi putut jura ca ia somnifere la cat de adanc dormea . Ca si acum , la ghiseul de unde cereai carti era o coada de kilometri , deoarece atipise.
Am dat din cap si i-am cerut cateva carti ... In spatele meu se aflau vreo zece persoane , fiecare cu cate o lista in mana .Recunosc ca erau oameni invarsta , si probabil ar fi uitat ce carti vor pana ajungea aici . Ma gandeam in timp ce ii priveam cu interes ... Oare exista un mod mai bun de a-ti petrece batrenetea , inafara de a citi carti ? A citi ... o actiune linistitoare la varsta lor precum un cantec de leagan in urechile unui nou nascut .
Cand am dat sa plec acasa , ghiciti cu cine m-am intalnit ? Cu Anna si Cristine , doua colege de ale mele . M-am si mirat . Ce cauta ele la bibiloteca ? S-au lovit la cap ? Nu stiam de ce se afla acolo , dar aveam de gand sa ma fac nevazuta ! Prea tarziu insa ! Deja ma zarisera , si nu mai aveam scapare .
- Hei Sakura ? Ce mai faci ? A fost si iubitul tau la concurs sau e prea las ca sa apara ? I-a spune ...
Concurs ... iubit ... Asta e ! Gasisem solutia perfecta pentru a le inchide gura celor doua .
- Pai ... da , da a fost si el acolo ! le-am replicat eu bajbaind ca prin intuneric.
- Da ? Numai spune ! Chiar asa ? Si ma rog , cum il cheama ? ma intreba pe un ton taios Anna .
- Aaa.. Sasuke ! Sasuke Uchiha !
Dumenzeule mare ! Ce prostie am putut spune ... Nici nu realizasem in ce ma bagam ! Insa mintea mea nu mai functiona normal ...eram cu capul in nori ... Tot ceea ce vroiam e sa fiu populara , si sa am prieteni . Asta era tot ...
- Bine Sakura ! Mai vedem noi !
Anna ma trese de mana pana la cel mai apropiat computer .Oare ce avea de gand ? Am vazut-o cum scrie numele concursului . Deci vroia sa il caute pe Sasuke in baza de date a site-ului ! Cat de naiva eram . Si-ar fi dat seama ca nici nu ne cunoastem si ca e doar rodul imaginatiei mele . Dar nu s-a intamplat asa . Anna s-a intors la mine cu ochii mari cat cepele , si mi-a intins mana .
- Bun venit in grupul nostru , Sakura !
Eram mai fericita ca niciodata ... Nu imi venea sa cred ! Aveam in sfarsit prieteni . Totusi ... Poate radeau de mine . Ce credula puteam fi ! Era doar o farsa ! Sau nu ... Anna si Cristine ma imbratisara cu caldura ... Deci nu visam .
Asta era una din cele mai bune zile din viata mea ...
Anna :
Cristine :
http://i576.photobucket.com/albums/ss201...e_girl.jpg
Cam atat ! :bye: