17-04-2011, 03:07 PM
@Beki - si eu te iubesc >:D< Ma bucur ca iti place felul in care scriu si referitor la Nate, ei bine, nu e tocmai ceea ce crezi, e complicat.Oricum o sa vezi in urmatorul capitol, nu in acesta.
-Puteti incepe fetelor, spune lovind gongul care anunta inceperea meciului.
Si atat aveam nevoie de la profesor, sa loveasca gongul care anunta inceperea meciului.
Marianna se uita speriata la mine vazand in ochii mei o furie dezlantuita care ar fi putut-o ucide daca ar fi vrut.Da, ea era un vampir sange pur, insa eu aveam atat puteri de vampir, cat si reflexe ale oamenilor care combinate ma faceau al naibii de rezistenta, cel putin asa credeau ea si ceilalti elevi care vizionau lupta.
Nu am atacat-o, ci pur si simplu am stat si am analizat-o.Aveam de gand sa astept sa ma atace ea prima, creandu-mi astfel o bresa ca sa o pot scoate mai repede din lupta, desi vroiam sa o lovesc, sa matur ringul cu ea pe jos.Imi tot aminteam de ceea ce vazusem in gradina si ma gandeam de ce naiba nu putuse sa-mi spuna.
Ma simteam tradata de cel mai bun prieten al meu si ma simteam ingrozitor.Nu avusese suficienta incredere in mine incat sa-mi spuna acest lucru si asta ma facea sa ma simt in ultimul hal.Insa, nu stiam de ce, de ce imi pasa atat de mult despre asta, tocmai mie.O fire care trate multe lucruri cu nepasare si care ierta multe lucruri, desi nu le uita niciodata.De ce nu puteam sa fac asta si acum?Adica, intodeauna facusem astfel chiar si cu fratele meu, insa acum ceva din mine parca ma impiedica sa fac asta.
Vazand ca sunt putin pierduta printre ganduri , ceea ce era doar pe jumatate adevarat, a decis sa ma atace.A facut o fenta, una la care nu ma asteptasem, reusind astfel sa-mi dea un pumn in umar.Era destul de puternic, insa nu a reusit decat sa ma dezechilibreze putin.Ea parea si mai infricosata intalnindu-mi ochii, decat atunci cand am provitat de acea bresa, dandu-i un croseu de dreapta drept in nas.Sangele nu a asteptat prea mult, incepand sa curga repede.Din cauza sperieturii, fata a si lesinat.
In ring a urcat profesorul si s-a uitat putin la Marianna.A constatat ca lesinase asa ca a chemat doi vampiri care sa o duca la infirmerie deoarece nu vroia sa piarda prea mult sange.Acestia l-au ascultat, luand-o pe fata in brate dupa care s-au indreptat spre locul indicat de profesor.
-Pai cred ca totul e clar.Alexa a castigat meciul, spune oarecum pe un ton fericit.Nu era prea incantat ca am adus-o in acea stare pe brunenta, insa stia ca asa ceva era posibil sa se intample inca de cand a inceput meciul.Se uita la ceas si vede ca inca era devreme.Deci...azi o sa mai aiba loc o lupta.Campioana, in cazul acesta eu, decide cu cine sa lupte in urmatorul meci.
Am stat putin pe ganduri si apoi am rostit sigura pe mine.
-Il aleg pe Devilness Logan Nathan.Aparent, aveam un ton linistit si calm,poate chiar arogant credeau unii, insa in realitate ma simteam al naibii de rau, aveam sa lupt cu unul dintre cei mai buni prieteni ai mei si mi-o facusem cu mana mea.Nu mai puteam da inapoi, nu acum.
-Esti...esti sigura?ma intreaba barbatul care statea langa mine mirat.Adica, stiu ca o ciudata senzatie te-a cuprins chiar acum datorita faptului ca ai invins-o pe Marianna, insa cu el este cu totul altceva.Si stii prea bine ca este cel mai bun din clasa la box.
-Ati terminat?Daca da, as dorii sa incepem odata meciul.
Toti s-au uitat stupefiati cand la mine, cand la el.Nu-i venea sa creada nici lui insusi ca l-am ales tocmai pe el, insa daca ar sta putin si s-ar gandii la cele intamplate ar fi perfect logic.Langa el, Andrew ma privea ingrijorat.Desi Natasha incerca sa-i straga atentia nu reusea.Am tras adanc aer in piept si mi-am inchis putin ochii.Gandurile lui au ajuns pana la mine. "Asta e o nebunie Alexa si o stii prea bine.Nu poti face asta, o sa te invinga.Daca ne-ai lasa macar sa-ti explicam cum sta treaba totul ar fi...". Nu l-am mai lasat sa continue.Mi-am deschis ochii si m-am indreptat spre partea mea de ring.
Nate s-a schimbat intre timp, iar acum inaltul vampir i-a pus manusile, iesind apoi din ring.Inca credea ca e o idee proasta, si sincer, asta credeam si eu, insa vroiam sa il infrunt, vroiam sa stiu de ce nu avusese incredere in mine.
-Sa ne jucam putin, am spus cu un mic zambet pe fata.
-Alexa... lasa-ma sa-ti explic macar.
-Daca o sa castigi - si probabilitatea ca va castiga era mare - o sa ai posibilitatea, insa daca nu, promite-mi ca nu vei mai incerca sa vorbesti cu mine niciodata.A vrut sa spuna ceva, insa nu l-am lasat.Promite-mi.
A inclinat capul in semn de aprobare.Probabil am innebunit.Nu, nu probabil, ci mai mult decat sigur.De ce l-am facut sa promita asta cand e clar ca el va invinge?Da, ma pricep eu la box, insa el face de la varsta de zece ani si are cam multa experienta fata de mine care nu fac de cat de doi.Insa felul acesta intortocheat al meu de a face lucrurile intr-un mod anume, ma impiedica sa gandesc rational.
Si apoi se auzi gongul care anunta inceperea meciului.
De data asta nu mai era ca in lupta precedenta.Vedeam in ochii lui, doi ochi verzi ca jadul, hotararea.Vroia sa castige lupta, avand astfel posibiliatea de a-mi explica ceea ce am vazut, desi eu nu-i faceam misiunea usora.Vroia sa termine repede si sa nu ma raneasca prea tare, insa i-am soptit ca daca nu se lupta cu adevarat, ar putea la fel de bine sa abandoneze meciul.
Multe crosee si upercut-uri se imparteau intre noi, fiecare lasand in urma lor o mica vanataie.Meciul se prelungise si el deja incepea sa oboseasca caci nu avea acea rezistenta ca mine.Tocmai cand credeam ca l-am invins, pumnul lui a fost varat cu putere in umarul meu facandu-ma sa ma dezechilibrez.O serie de alte lovituri a urmat cauzandu-mi astfel infrangerea.
Colegii il ovationau pe Nate, insa el nu parea sa observe, era atent la altceva.Atent la mine.
Dupa ce mai-inaintatul-in-varsta a atuntat ca el castigase lupta, noutate stiuta de toata lumea, m-a ajutat sa ma ridic.Nu am vrut sa-l ascult la inceput, insa ii promisesem.Iar eu ma tin de promisiuni intodeauna, desi asta nu insemna ca nu ma simteam rau.
Nu erau loviturile de vina, ci faptul ca el se afla in fata mea.Pe chipul lui puteai recunoaste urmele meciului, insa mai era ceva.Ceva care parca iti frangea inima.Era vinovatie. Frustrare. Dezamagire. Dezamagire?De ce sa fii fost dezamagit?Ca m-a ranit?Ca nu mi-a spus adevarul?Sa fie asta motivul?
-Vin-o cu mine, trebuie sa vorbim, imi spune mergand in fata mea.
Nu prea m-am uitat unde mergeam, insa in momentul in care mi-a spus ca am ajuns m-am uitat in jur.Eram la infirmerie.Ce naiba?De ce ma dusese acolo?Apoi mi-am dat seama, acolo e Marianna.Mi-am lasat privirea in jos in timp ce intram in salonul care ii fusese repatizat.
-Nathan, spune cu zambetul pe buze.Insa cand ma vede, ii cam piere stralucirea.De ce ai adus-o pe ea aici?
-Fiindca trebuie sa afle adevarul.
-Nu, nu se poate.Nu ea, dintre toti cei de aici.Ma simteam exclusa din discutia lor astfel ca replica mea i-a facut sa fie iar atenti la mine.
-Imi explica si mie cineva despre ce e vorba?
-Alexa, a inceput Nate, Marianna e ...
Stiu ca e cam scurt, but promit sa ma revansez data viitoare.For now, sper ca v-a placut si ca nu v-am dezamagit asteptarile.
Cap.4 - Let's play a little
-Puteti incepe fetelor, spune lovind gongul care anunta inceperea meciului.
Si atat aveam nevoie de la profesor, sa loveasca gongul care anunta inceperea meciului.
Marianna se uita speriata la mine vazand in ochii mei o furie dezlantuita care ar fi putut-o ucide daca ar fi vrut.Da, ea era un vampir sange pur, insa eu aveam atat puteri de vampir, cat si reflexe ale oamenilor care combinate ma faceau al naibii de rezistenta, cel putin asa credeau ea si ceilalti elevi care vizionau lupta.
Nu am atacat-o, ci pur si simplu am stat si am analizat-o.Aveam de gand sa astept sa ma atace ea prima, creandu-mi astfel o bresa ca sa o pot scoate mai repede din lupta, desi vroiam sa o lovesc, sa matur ringul cu ea pe jos.Imi tot aminteam de ceea ce vazusem in gradina si ma gandeam de ce naiba nu putuse sa-mi spuna.
Ma simteam tradata de cel mai bun prieten al meu si ma simteam ingrozitor.Nu avusese suficienta incredere in mine incat sa-mi spuna acest lucru si asta ma facea sa ma simt in ultimul hal.Insa, nu stiam de ce, de ce imi pasa atat de mult despre asta, tocmai mie.O fire care trate multe lucruri cu nepasare si care ierta multe lucruri, desi nu le uita niciodata.De ce nu puteam sa fac asta si acum?Adica, intodeauna facusem astfel chiar si cu fratele meu, insa acum ceva din mine parca ma impiedica sa fac asta.
Vazand ca sunt putin pierduta printre ganduri , ceea ce era doar pe jumatate adevarat, a decis sa ma atace.A facut o fenta, una la care nu ma asteptasem, reusind astfel sa-mi dea un pumn in umar.Era destul de puternic, insa nu a reusit decat sa ma dezechilibreze putin.Ea parea si mai infricosata intalnindu-mi ochii, decat atunci cand am provitat de acea bresa, dandu-i un croseu de dreapta drept in nas.Sangele nu a asteptat prea mult, incepand sa curga repede.Din cauza sperieturii, fata a si lesinat.
In ring a urcat profesorul si s-a uitat putin la Marianna.A constatat ca lesinase asa ca a chemat doi vampiri care sa o duca la infirmerie deoarece nu vroia sa piarda prea mult sange.Acestia l-au ascultat, luand-o pe fata in brate dupa care s-au indreptat spre locul indicat de profesor.
-Pai cred ca totul e clar.Alexa a castigat meciul, spune oarecum pe un ton fericit.Nu era prea incantat ca am adus-o in acea stare pe brunenta, insa stia ca asa ceva era posibil sa se intample inca de cand a inceput meciul.Se uita la ceas si vede ca inca era devreme.Deci...azi o sa mai aiba loc o lupta.Campioana, in cazul acesta eu, decide cu cine sa lupte in urmatorul meci.
Am stat putin pe ganduri si apoi am rostit sigura pe mine.
-Il aleg pe Devilness Logan Nathan.Aparent, aveam un ton linistit si calm,poate chiar arogant credeau unii, insa in realitate ma simteam al naibii de rau, aveam sa lupt cu unul dintre cei mai buni prieteni ai mei si mi-o facusem cu mana mea.Nu mai puteam da inapoi, nu acum.
-Esti...esti sigura?ma intreaba barbatul care statea langa mine mirat.Adica, stiu ca o ciudata senzatie te-a cuprins chiar acum datorita faptului ca ai invins-o pe Marianna, insa cu el este cu totul altceva.Si stii prea bine ca este cel mai bun din clasa la box.
-Ati terminat?Daca da, as dorii sa incepem odata meciul.
Toti s-au uitat stupefiati cand la mine, cand la el.Nu-i venea sa creada nici lui insusi ca l-am ales tocmai pe el, insa daca ar sta putin si s-ar gandii la cele intamplate ar fi perfect logic.Langa el, Andrew ma privea ingrijorat.Desi Natasha incerca sa-i straga atentia nu reusea.Am tras adanc aer in piept si mi-am inchis putin ochii.Gandurile lui au ajuns pana la mine. "Asta e o nebunie Alexa si o stii prea bine.Nu poti face asta, o sa te invinga.Daca ne-ai lasa macar sa-ti explicam cum sta treaba totul ar fi...". Nu l-am mai lasat sa continue.Mi-am deschis ochii si m-am indreptat spre partea mea de ring.
Nate s-a schimbat intre timp, iar acum inaltul vampir i-a pus manusile, iesind apoi din ring.Inca credea ca e o idee proasta, si sincer, asta credeam si eu, insa vroiam sa il infrunt, vroiam sa stiu de ce nu avusese incredere in mine.
-Sa ne jucam putin, am spus cu un mic zambet pe fata.
-Alexa... lasa-ma sa-ti explic macar.
-Daca o sa castigi - si probabilitatea ca va castiga era mare - o sa ai posibilitatea, insa daca nu, promite-mi ca nu vei mai incerca sa vorbesti cu mine niciodata.A vrut sa spuna ceva, insa nu l-am lasat.Promite-mi.
A inclinat capul in semn de aprobare.Probabil am innebunit.Nu, nu probabil, ci mai mult decat sigur.De ce l-am facut sa promita asta cand e clar ca el va invinge?Da, ma pricep eu la box, insa el face de la varsta de zece ani si are cam multa experienta fata de mine care nu fac de cat de doi.Insa felul acesta intortocheat al meu de a face lucrurile intr-un mod anume, ma impiedica sa gandesc rational.
Si apoi se auzi gongul care anunta inceperea meciului.
De data asta nu mai era ca in lupta precedenta.Vedeam in ochii lui, doi ochi verzi ca jadul, hotararea.Vroia sa castige lupta, avand astfel posibiliatea de a-mi explica ceea ce am vazut, desi eu nu-i faceam misiunea usora.Vroia sa termine repede si sa nu ma raneasca prea tare, insa i-am soptit ca daca nu se lupta cu adevarat, ar putea la fel de bine sa abandoneze meciul.
Multe crosee si upercut-uri se imparteau intre noi, fiecare lasand in urma lor o mica vanataie.Meciul se prelungise si el deja incepea sa oboseasca caci nu avea acea rezistenta ca mine.Tocmai cand credeam ca l-am invins, pumnul lui a fost varat cu putere in umarul meu facandu-ma sa ma dezechilibrez.O serie de alte lovituri a urmat cauzandu-mi astfel infrangerea.
Colegii il ovationau pe Nate, insa el nu parea sa observe, era atent la altceva.Atent la mine.
Dupa ce mai-inaintatul-in-varsta a atuntat ca el castigase lupta, noutate stiuta de toata lumea, m-a ajutat sa ma ridic.Nu am vrut sa-l ascult la inceput, insa ii promisesem.Iar eu ma tin de promisiuni intodeauna, desi asta nu insemna ca nu ma simteam rau.
Nu erau loviturile de vina, ci faptul ca el se afla in fata mea.Pe chipul lui puteai recunoaste urmele meciului, insa mai era ceva.Ceva care parca iti frangea inima.Era vinovatie. Frustrare. Dezamagire. Dezamagire?De ce sa fii fost dezamagit?Ca m-a ranit?Ca nu mi-a spus adevarul?Sa fie asta motivul?
-Vin-o cu mine, trebuie sa vorbim, imi spune mergand in fata mea.
Nu prea m-am uitat unde mergeam, insa in momentul in care mi-a spus ca am ajuns m-am uitat in jur.Eram la infirmerie.Ce naiba?De ce ma dusese acolo?Apoi mi-am dat seama, acolo e Marianna.Mi-am lasat privirea in jos in timp ce intram in salonul care ii fusese repatizat.
-Nathan, spune cu zambetul pe buze.Insa cand ma vede, ii cam piere stralucirea.De ce ai adus-o pe ea aici?
-Fiindca trebuie sa afle adevarul.
-Nu, nu se poate.Nu ea, dintre toti cei de aici.Ma simteam exclusa din discutia lor astfel ca replica mea i-a facut sa fie iar atenti la mine.
-Imi explica si mie cineva despre ce e vorba?
-Alexa, a inceput Nate, Marianna e ...
Stiu ca e cam scurt, but promit sa ma revansez data viitoare.For now, sper ca v-a placut si ca nu v-am dezamagit asteptarile.
Time you enjoy wasting, was not wasted.