Pierdut in intuneric

[Yaoi Queen]

Hellow honeyz @_@
Am venit in sfarsit cu un capitol nou :)) imi cer scuze pentru intarziere...
Sawey... nu am avut internet zilele astea :o3
Kissez ^.^

Capitolul XI

Trupurile ne erau atat de lipite incat doar gandul acela imi trimitea fiori pe sira spinarii, insa nu am vrut sa ma misc din locul acela, din bratele sale. Doar cand ii simtisem mana coborandu-mi pe marginea trupului pana pe picior, tresarisem scurt cand degetele i se strecurara pe sub pantalonii mei scurti, pe interiorul coapsei.
Inspirasem brusc, surprins odata ce stomacul mi se stransese, iar inima incepuse a-mi pulsa, facand ca sangele sa imi inunde obrajii si sa ii incalzeasca.
Ma retrasesem atat de repede din bratele sale, de parca ceva luase foc... si chiar luase...
Atingerea lui imi facuse cea mai intima parte a trupului sa rectioneze la fel de tare precum se intamplase cand buzele ne erau unite... dar de atunci nimic ni se linistise in mine. Era din ce in ce mai rau si ma simteam atat de vinovat pentru toate acele senzatii provocate de propriu-mi corp... dar habar nu aveam ce trebuia sa fac in privinta lor.
Ma asezasem pe pamant, in fata brunetului a carui chip nu puteam sa il privesc, dar asta pentru ca eram prea preocupat de propriile picioare pe care mi le stransesem la piept, tinandu-mi manile in partea de jos a stomacului.
-Iarta-ma... nu stiu ce mi se intampla... rostisem eu incet, incrutandu-ma usor din caza durerii apasatoare ce venea din partea inferioara a trupului meu.
-Nu stii? venise intrebarea lui, parca putin sceptica.
Imi ridicasem atunci ochii spre el, observandu-i privirea increzuta si zambetul discret, dar viclean, apoi dadusem negativ din cap si imi asezasem fruntea pe genunchi.
-Nu stiu... E neobisnuit... si ma sperie asta! Cand m-ai atins, parca am fost electocutat. Cred... cred ca...
-Da, mi s-a mai spus ca am puteri magice, zise el cand auzisem zgomotul miscarii sale lente, in momentul in care isi arcuise genunchiul stang, sprijinindu-si bratul de el. Vrei sa fac o magie si sa nu mai fii dernjat de durere? Intreba pe urma, lasandu-si capul pe-o parte, mentinandu-si aceeasi expresie de dinainte.
-Un fel de "Abracadabra"? chestionasem curios, ridicandu-mi privirea spre el. Naivitatea mea nu avea margini...
-Un fel de "Vino aici si ai sa vezi", raspunse aproape amuzat.
-Nu pot...
-Haide, ma indemna el, facandu-mi un semn cu mana.
Desi nu eram deloc departe de el, faptul ca a trebuit sa merg mai aproape, mi se parea greu datorita stari corpului meu, insa ajunsesem in dreapta lui, langa copacul de care imi sprijinisem spatele dupa ce din nou ma asezasem pe pamant, cu picioarele stranse la piept.
El isi tinuse privirea atintita spre mine, tacut, parca asteptand sa spun ceva, dar de fapt, doar ma analiza...
-Vrei sa iti lasi genunchii jos? intreba el, mai mult ca o cerere, la care eu dadusem negativ din cap, insa odata cu privirea lui insistenta, o facusem, ca si cum nu aveam de ales. Imi coborasem genunchii, tinandu-i pe amandoi pe pamant, in partea mea dreapta, indoiti, ca inca picioarele sa imi fie lipite intre ele.
Brunetul se intoarse spre mine cu intregul trup, inca tinand-si piciorul drept arcuit, apoi una din mainile sale apucase de genunchiul meu.
-Nu... Ce faci...? intrebasem nedumerit si surprins cand realizasem ca imi indepartase picioarele si le asezase dupa bunul lui plac... putin arcuite pe langa trupul lui.
-Nu te speria. Tot ce fac eu e perfect, asa ca nu trebuie sa-ti faci grji, veni doza lui de aroganta impreuna cu un zambet care sa i se asorteze... Dar privirea ii stralucea intr-un mod care ma facuse sa mi se usuce gatul...
Cand mana sa isi crease traseu de pe genunchi in jos, spre coapse, tresarisem din nou.
-Shar, nu e... din cauza ca m-ai atins, am ajuns asa... si acum ma atingi mai mult? Intrebasem ingrijorat, inghitind cu greu cand imi simteam obrajii arzand.
-Eu lupt cu focul contra focului... motivase el, aplecandu-se usor inainte.
-Dar asa nu reusesti decat sa intetesti focul... replicasem imediat, vazand cum palma ii inainta pe pielea piciorului meu.
-Candva se stinge si el... mana ii cobora pana cand ajunsese sub pantalonii scurti, facandu-mi trupul sa se cutremure puternic imediat dupa acele cuvinte.
-Da... Dupa ce face ravagiile...
Ii urmaream degetele ce in acele cateva secunde in care imi atinsera pielea, o si infiorasera, indemnandu-mi privirea sa-mi tradeze nesiguranta si usoara teama pe care o purtam. Totusi, cand se retrase pentru ca apoi ambele sale maini sa imi cerceteze pielea de sub tricoul alb, intregul trup mi se incordase, iar pieptul imi salta odata ce el isi lipise buzele de gatul meu. Inpirasem adanc, simtind fiorii atat de placuti care ma strabateau din varful degetelor pana in cele mai indecente locuri, si scapasem un sunet infundat cand simteam o nevoie mensa de a-mi strange picioarele pentru a nu mai baga de seama cat de mult ma deranja acel loc...
Palmele ii coborara... spre linia pantalonilor mei scurti pe care ii apucase cu cate doua degete de-o parte si de alta, in acelasi timp cu boxerii mei.
-Stai! Nu poti... Ce faci? sarisem eu privindu-l mult prea temator.
-Cine zice ca nu pot? intreba la fel de arogant ca intotdeauna...
-Eu... Nu poti! Asta... inseamna ca partile mele intime vor fi expuse...
-Logic. Si ce e rau in asta? Suntem doar noi doi. Aici, totul e intim...
-Nu e adevarat...
-Ba da, contrazise el aproape soptit, cand trase de materialele care imi acopereau partea de jos a trupului.
Imi ceru apoi sa imi ridic bazinul pentru a-i lasa lui drumul liber spre a ma dezbraca... insa in niciun moment din cate traisem nu fusesem mai jenat decat atunci... Totusi, ii urmasem indemnul, insa imi era imposibil sa ma las vazut astfel de catre cineva... Credeam ca aveam sa iau foc cand el abia descoperise un centimetru din pielea acoperita de patalonii scurti... iar cand scapase intr-adevar de ei, imi adunasem picioarele si acoperisem zona sensibila, cu ambele maini. Credeam ca aveam sa mor de rusine...
-Relaxeaza-te, nu se intampla nimic rau, ma asigura brunetul, asezandu-si mana pe genunchiul meu, aplecandu-se apoi peste picioarele mele, pentru a-mi pune stapanire pe buze.
Nu eram sigur ca mai stiam ce trebuia sa fac pentru a saruta. Deja eram ametit si nici nu m-am opus cand picioarele imi fusesera indepartate din nou si asezate in acelasi mod...
Nu isi dezlipise buzele de ale mele, ci se apropiase si inteti sarutul, lasandu-si limba sa ii alunece in lacasul meu umed si sa il exploreze in voie...
Mainile ii coborara spre interiorul coapselor mele, incet dar sigur, facandu-mi picioarele si restul trupului sa inceapa a-mi vibra incontrolabil sub atingerile sale fine. Cand ajusese asupra mainilor mele ce inca se straduiau cu ajutorul tricoului a mai acoperi ce mai ramasese din intimitatea mea, tresarisem, scapand un sunet care voia sa fie un refuz.
-Nu! Nu... Te rog... nu pot sa fiu expus mai mult decat atat. Am sa mor de rusine... marturisisem eu incet, privind rugator ochii ce inca purtau acea sclipire ce ma cutremura.
Inspirasem greu aerul care parca nu mai voia sa-mi incapa in plamani si il expirasem cu aceeasi dificultate observand cum limba brunetului ii trece peste buze, explorandu-ma din privirile sale mult prea atente...
-Odata trebuie sa treci si de asta, spuse el, hotarat, fixandu-si privirea in a mea.
-Dar de ce acum? aici... cu tine...?
-Ai fi preferat pe altcineva?
-Nu... Nu, dar...
-In regula, atunci.
Observasem ca avea prostul obicei de a intrerupe propozitiile altora, dar puteam spune ca in unele momente, apreciam lucrul acesta, mai ales cand habar nu aveam ce ar fi trebuit sa spun...
Cand inca isi tinea ochii fixati in ai mei, isi strecurase mainile calde pe sub tricoul meu, singurul material care ma mai acoperea. Retinusem aerul in plamani, urmarindu-i traseul degetelor spre pieptul meu, ridicandu-mi tricoul, pana cand il scapasem din mana, ramanand ca palmele sa imi fie singurele ajutoare in a ma acoperi...
Buzele imi erau intredeschise, pentru a permite aerului sa imi invadeze plamanii in cantitati mari, desi cu greutate... iar privirea mea inca nedumerita, continua a cerceta dupa un raspuns care m-ar fi putut face sa inteleg de ce mainile sale imi creau acea stare atat de... greu de descris si la fel de greu de suportat...
Scapasem un scancet scurt si simtisem spasmul care imi facu pieptul sa imi salte odata ce doua din degetele sale cuprinsera intre ele unul din mugurii mei intarinti.
-Esti foarte sensibil, stiai asta? Intreba el dupa ce imi observase reactia, probabil puternica...
-Poftim...? Intrebasem la randul meu, ridicand-mi privirea nedumerita spre a lui, care insa nu ramasese prea mult ridicata, ci se fixase pe gatul meu odata de chipul ii coborase spre acea tinta.
-Si aici, rosti incet, aproape de urechea mea, dupa care varful limbii i se asezase sub lobul meu, trasand linii fine, umede, din acel loc pana la baza gatului meu. Imi facu trupul sa tremure, iar vocea sa imi scape sunete ce tradau fiorii de placere care ma invadasera si continuau sa o faca mai puternic atunci cand acele doua degete din jurul cercului rozaliu incepura a lucra impreuna cu buzele si limba sa de pe pielea calda a gatului meu.
Toti acei fiori pe care ii simteam atat de fierbinti ma faceau sa vreau sa imi strang picioarele, insa nu puteam din cauza lui Shar care se afla intre ele... iar cand voisem sa ma imping cu picioarele in pamant, pentru a ma indeparta, realizasem ca era imposibil de trecut prin trunchiul imens al copacului...
Ceea ce facea el era aproape ca gadilatul... Imi placea, dar intensitatea ma facea sa ma smucesc din cauza spasmelor si sa vreau sa scap inainte de a ramane fara respiratie. Totusi avea ceva in plus... ca bataile inimii care parca avea sa ii explodeze din cauza caldurii pe care o simteam in intregul corp si care se proiecta enorm de mult asupra zonei pe care inca incercam sa o acopar cu palmele. Era un fel de tortura dulce...
Mana care ii ramase libera, coborase peste ale mele, ca un semn ca voia sa mi le retrag, insa scancisem un cuvant de refuz, simtind nevoia sa ma ascund cu totul undeva sub pamant...
-Totul se va termina repede, promit, sopti el, lasandu-si respiratia calda sa i se loveasca de pielea subtire a gatului meu.
Inghitisem cu greu si imi sprijinisem capul de scoarta copacului, cand parca nu mai aveam destula putere pentru a mi-l tine drept.
Isi ridicase si brunetul chipul, studiindu-l pe al meu care probabil era rosu din pricina fierbintelii emanate de propriul meu trup, adusa de cateva atingeri ale sale...
Imi cuprinse ambele maini cu ale lui, ridicandu-le la nivelul chipului meu, apoi ma surprinse cand imi acaparase brusc buzele cu ale sale, asezandu-mi palmele pe umerii lui goi.
-Incearca doar sa nu musti, spuse apoi, derutandu-ma complet.
-Ce sa...
Limba ii patrunse in caldura gurii mele, fara a-mi permite sa-i pun intrebarea si facandu-ma sa scot un sunet infundat, care fusese imediat urmat de un icnet lung, surpris. Mana sa imi inconjurase organul intarit, si tresarisem temator, nestiind ce anume se intampla cu trupul meu... Intalnisem pentru prima data astfel de reactii puternice care imi faceau pieptul sa trepideze atat de tare incat durea...
Inspirasem adanc, atunci cand mana incepuse a i se misca incet in sus si in jos si imi coborsem palmele pe bratele sale, strangand de ele cand simtisem spasmele puternice care imi faceau atat trupul cat si vocea si respiratia sa se cutremure atat de tare incat era imposibil de neobservat.
Imediat ce isi dezlipise buzele de ale mele, inspirasem din nou pe cat era posibil de mult si des, cand miscarile mainii sale deveniera mai rapide.
-Nu mai... Nu mai... Shar! Ma simt foarte ciudat! gemusem eu cand vocea parca mi se sparse la sfarsit...
Insa el nu se oprea. Totul in mine pulsa cand el ma strangea apoi ma elibera si continua cu aceleasi miscari care imi facura spatele sa se arcuiasca scurt odata cu un geamat lung si fiori in lant. Apoi ma arcuisem inca o data... mult mai puternic cand scapasem un tipat si simtind cum intreaga vlaga ma parasea iar trupul mi se incorda intr-o maniera care imi facuse placere...
Imediat, ma relaxasem, dar eram ametit si pierdut... Mainile incetara a-i mai strange bratele lui Shar si mi le simteam atat de moi cand mi le asezasem pe piept, incercand sa imi reglez respiratia si bataile inimii... Ce mi se intamplase...?

[Beatrix LaVey]

Doamne, tu ma omori cu zile! A fost fenomenal, lung si frumos, cum imi place mie, plin de pasiune si nebunie! <3 Daca eu ma simt formidabil, oare Ciryl cum se simte? Ma omoara! E exceptional!
Atat de dulce ingerasul, incat imi vine sa il pap cu fulgi si pene cu tot! :] Si SHar... Se comporta cu el asa de dulce, nici nu zici ca-i bestie-demon. Un fic exceptional, in care actiunea decurge lin, si totusi e plin de lucruri care ma fac sa dansez pe-aici de placere.
Incantator ceea ce a ivnatat Ciryl pana acum :> ma intreb in continuare ce zice, daca afla misterul a ceea ce i se intamplase :] Curiozitate in exces, da, stiu, dar nu ma pot abtine, imi fac ochii ca si inima, ma comport prosteste si am o fata diaolica!
M-am bucurat enorm vazand ca ai postat ,am sarit la topic si ia si devoreaza, delecteaza-te, gusta totul! Daaa, m-am hranit cu un capitol superb! <3
M-ai facut si fericita, dulceata mea! :X
Iti urez spor la scris si sper ca si urmatorul capitol sa vina tot asa pervers! :]

[Rain]

Buna Iza >:D<
Nu stiu ce sa spun despre acest capitol decat ca a fost fenomenal, asa cum a zis si gabytsswh, ma omori cu zile, sau cel putin cu zilele in care pui cate un capitol. Mi-a placut tupeul si aroganta lui Shar, parca e mult mai vorbaret acum ca la inceput. Cat despre dragutul de Cyril, chiar este personajul meu preferat, este atat de dragut si sweety :3 Nu l-as manca, il las pe tot lui Shar, eu doar il admir ^^
Inca o data te laud pentru modul in care ai creat personajele, tu stii foarte bine sa le faci o personalitate perfecta, sau exact asa cum vrei tu. Mi-au placut momentele din acest capitol si m-am lins pe degete, la prorpiu, pentru ca tocmai mancam cand citeam. Jeez, cine ma pus sa fac asta? o.o Oricum a meritat xD

Multumim pentru acest capitol, stim ca iti place cand iti scriem atatea cuvinte frumoase, normal, cui nu ii place? Asa ca iti zic din nou, capitolul a fost absolut frumos, formidabil, excelent, fermecator si lista poate continua ;))
Bye sweety :]
:chuu:

[Kd.sens]

Dupa cum am si afirmat,mi-am facut curajul de a trece pe aici si de a-mi sustine opinia. Imi plac caracterele celor doi, observandu-se intre ei diferenta echivalenta cu acel contrast alb si negru. Dupa cum se spune,polii opusi se atrag acest fic fiind dovada.
Eu una nu percep o opera lirica/epica(mai ales) fara descriere, ceea ce tie nu-ti lipseste prin acest lucru dand si nota de autenticitate.
Din pacate(si de aceea tin sa mentionez ca-mi cer scuze) nu sunt obisnuita sa punctez pasajele ci in general,lucru de ce ma defineste mai bine.
***
cobrandu-mi = coborandu-mi
ni = nu
dernjat = deranjat
stari = starii
singul = singurul
ridicand-mi = ridicandu-mi
picioare = picioarele
spriinisem = sprijinisem
coborsem = coborasem
deveniera = devenisera
(+cateva diacritice uitate dar nu le pun pentru ca nu folosesc asa ceva)

Nici nu stiu de ce aduc la cunostiinta aceste greseli,fiind sigura ca le-ai fi stiut forma si singura.
Oricum,dupa cum am spus de repetate ori

"Nu concep yaoi-ul fara o Yaoi Queen"

Mult succes in continuare !

[Addeh]

electocutat - electrocutat
dernjat - deranjat
tinand-si - tinandu-si
aroganta - aroganta
Inpirasem - Inspirasem
patalonii - pantalonii
singul - singurul
picioare - picioarele

In regula ... Nu imi justific deloc intarziata prezenta. Eu doar am fost captivata de un nou capitol si imediat am venit pe`aici.. xDD In legatura cu greselile de tastare, am insirat doar cateva [ cele care mi-au sarit mie in ochi intr-un mod prea brusc. ].
Eram sigura ca vei continua ceea ce incepusesi in capitolul anterior. De obicei, nu lasi nimic neterminat. * laughs * Si era culmea sa faci asta tocmai acum, la un yaoi. :]]
Deci ...
Nu stiu de ce, dar am impresia ca pana la urma n`o s-o faca. -.-' Parca vrei sa ne tii undeva, pe jar incins cu asteptarea. Adica sunt sigura ca nu s va ajunge la hot yaoi in nextu`.. Daaar, o sa aduci o data si-o data " actiunea ". :))
Well, nu am multe de zis.. Actiunea a decurs uimitor [ like always, darling ]. ^^

[Yaoi Queen]

Ahh GEEZ! Da, a venit aiurita asta cu o continuare si la PI. nu, nu am uitat de el, doar ca fusese de vina acea criza, pentru care sper ca m-ati iertat :))
Thank you for the wait sweethearts >:D<
Lots of kissez ^.^

Capitolul XII

Intr-o clipa in care crezusem ca trupul mi se linistise, inspirasem usurat, deoarece pentru cateva secunde mintea imi era precum o pagina alba imaculata.
Imediat insa, gandurile ma invadasera precum niste valuri nestingherite, facandu-mi fiecare incheietura sa tremure la acele rememorari atat de jenante.
Imi ridicasem privirea spre a brunetului, tragand in acelasi timp de tricoul care in acel moment parea a fi singurul meu ajutor in a ma acoperi.
Simtisem nevoia sa ma ascund de ochii sai care parca imi strapungeau pielea... Imi stransesem picioarele pe cat imi fusese permis, caci trupul lui inca ma impiedica.
Isi privise mana pe care si-o ridicase la nivelul chipului si isi apropiase doua degete de buzele sale ferme, indredeschise. Ochii insa, ii fixase brusc asupra mea.
-Ce e aia? intrebasem imediat, observand lichidul albicios ce acoperea o mica parte a pielii sale netede.
-E de la tine, raspunse el, calm.
-Poftim? Cum de la... adica... eu! Adica...Aia e ce era... din mine? Am simtit...
Inainte ca eu sa imi pot termina intrebarea fara sens, il urmarisem trecandu-si limba peste acele degete intr-un mod lasciv, care imi facu pieptul sa tresara atat de placut pe cat era de dureros...
-Nu! sarisem indata, cuprinzandu-i incheietura mainii. Nu stiu daca e bine sa faci asta... Poate e rau...
-E dulce, intervenise Shar trecandu-si varful limbii de acea data peste muchia mainii sale.
-De ce trebuie sa faci totul intr-un mod atat de... atat de pervers? Lucruri atat de stanjenitoare...
-Asta e frumusetea. Am inteles ca pana si sangele si lacrimile voastre sunt dulci, raspunse atat de sigur pe sine, lingandu-si al treilea deget.
-Te rog sa nu mai faci asta! ridicasem eu tonul, ceea ce il facu sa isi indrepte intreaga atentie spre mine.
-Ai urcat cu prea multi decibeli, imi aduse la cunostinta vocea lui brusc serioasa, care cred ca era menita a-mi atrage atentia intr-un mod mai eficient decat o facusem eu.
-Iarta-ma, dar...
-Trebuie sa iti readuc la cunostiinta ca sunt jumatate felina? intrebase, revenind la tonul sau calm, nepasator.
-Nu cred ca as putea sa uit asta... replicasem, cand el se ridicase in picioare, permitandu-mi astfel sa imi adun picioarele pentru a ma ascunde de privirile sale.
-Cred ca te cauta iubitul tau incompetent, spuse el, trecandu-si mana prin par, privindu-ma atat de degajat.
-Cine...? Te referi din nou la Lerim si folosesti un apelativ total gresit. Si de unde stii ca...
-Ii aud vocea. Si ma deranjeaza mai mult decat scartaitul pe tabla cu zece cuie. Te cauta, si daca nu gresesc, vine spre padure.
-Poftim?! Dar poate fii in pericol! Lerim nu isi mai are aripile...
El rase scurt, batjocoritor, incrucisandu-si in acelasi timp bratele la piept.
-Da, exact, replicase brunetul, cu zambetul pe buze.
-Dar Shar...! Daca Lerim intra in Cuibul Cobrelor, nu mai iese... Ma duc dupa el, inainte sa i se intample ceva, spusesem grabit, cand imi imbracasem in graba hainele indepartate de catre el. Pe mine m-ai ajutat, Shar, incepusem pe un ton care imi denota dezamagirea, apoi incercasem sa continui, insa fusesem intrerupt. De ce...
-Nu incurca atele! Eram in preajma atunci si ai avut noroc.
Tonul vocii sale devenise mai grav, parca usor iritat, iar pozitia trupului ii se schimbase in una rigida, la fel ca expresia chipului sau.
Tacusem pentru cateva secunde, insa realizasem ca incercarea de a-l convinge pe Shar de a face ceva pentru Lerim era complet inutila.
-...Fie cum doresti. Eu ma duc acolo...
-Si cum ai sa-l gasesti? Trimiti semnale luminoase? Deja a intrat in padure.
-Am sa merg pur si simplu dupa el, replicasem eu victorios, cand abia dupa aceea imi amintisem ca anumite aspecte nu imi permiteau sa umblu hai-hui prin padure, iar posibilitatea de a vedea de sus era... zero.
-Da, asa ma gandem si eu, spuse brunetul, afisandu-si acea privire atat de increzuta incat pentru un scurt timp simtisem nevoia de a-l lovi, insa nu as fi putut sa o fac. Niciodata nu lovisem pe cineva, si nici nu aveam sansa de a incepe cu Shar...
Imi trecusem degetele prin parul meu argintiu, incercand sa aranjez firele care imi deranjau ochii, insa renuntasem atunci cand realizasem ca era imposibil.
-E dificil ca o persoana sa iti vorbeasca... oftasem eu cand imi lasasem aripile libere pentru a ma aventura in padure, cu putin noroc, fara a face zgomot care ar putea atrage unul din acei serpi...
Simteam cum teama preluase controlul asupra mea, deoarece amicul meu putea fi in pericol, tocmai din cauza mea. Nu fusesem in stare sa il ascult cand imi ceruse a sta departe de brunet, insa nu puteam regreta acest lucru... Trupul si mintea mea refuzau a-i permite acelui sentiment sa isi gaseasca locul, deoarece altele il alungau cu vehementa... Doar imaginea lui Shar facea imposibila raspandirea acelui sentiment. Mintea imi era complet tulburata de cele intamplate...
Habar nu aveam unde anume ma aflam atunci cand privisem in jurul meu, si realizasem ca fusesem mult prea grabit in a lua decizia de a pleca singur prin acel labirint intunecat.
Nu stiusem daca inaintasem sau pur si simplu ma invarteam in cerc, deoarece totul parea exact la fel...
Coborasem pe pamant, oftand descurajat, acoperindu-mi chipul cu palmele. Nu eram in stare sa ma descurc sigur in acel loc!
Imi ridicasem privirea spre coroanele imense de un verde crud ale copacilor, insa cerul era practic imposibil de vazut, iar lumina nu reusea sa patrunda printre ele decat pe alocuri, abia pentru a permite vizualizarea imprejurimilor, deloc clar, insa indeajuns pentru a nu da peste ceva nedorit.
Nu durase mai mult de doua secunde, cand inima imi tresarise inspaimantata, iar picioarele imi parasisera din nou pamantul, indemnandu-ma sa privesc stupefiat cum imaginea imi fugea din fata ochilor cu o asemenea viteza, incat nu puteam sa realizez ce anume se intampla. Cand simtisem o mana care imi inconjura spatele, iar alta suspendandu-mi pulpele ambelor picioare, ma agatasem instinctiv de gatul celui care ma surprinsese.
-Aiuritule... spusese o voce mult prea cunoscuta mie, facandu-ma sa ii privesc chipul serios si privirea indreptata spre drumul pe care il urma.
Din nou ma aflam in bratele lui... De ce facea asta dupa tot ce ii spusesem in legatura cu mine...? Stia cat de mult ma infiorau atingerile sale...
-Cum m-ai gasit? Am zburat pana acolo...
-Mirosul tau. Nu am nevoie numai de sunete... in plus, bataile aripilor tale sunt destul de stridente, raspunse brunetul, cu o voce nepasatoare.
Tacusem, insa nu trecu mult timp pana ce el se oprise brusc, inaintea lui Lerim care fusese usor speriat de aparitia noastra neanuntata.
-Ciryl! exclamase el, pe un ton nervos chiar cand Shar imi dadu voie sa cobor din bratele sale.
-Ce faci aici, Lerim? E periculos...
-Ce naiba cauti aici, Ciryl?! De ce esti aici, cu el... In bratele lui! Ai inebunit?! Si de ce e pe jumatate gol?!
-Pentru ca pot! intervenise Shar, sfidator, asezandu-si mainile in san.
Abia atunci realizasem ca el purta doar perechea sa de pantaloni, probabil pentru ca nu avuse chef si de camasa.
Imi simtisem obrajii incalzindu-se usor, si imi ferisem privirea de a brunetului, indreptand-o spre cel roscat.
-A spus ca pot sa vin...
-Nu ma intereseaza ce a zis el! Nu ma asculti! El e pericolul aici, nu padurea asta nenorocita!
-Asa e, aprobase Shar, dupa care ridicase ironic o spranceana si continuase. Eu atac fara aviz, dar de data asta, fac o exceptie si iti zic: Inca un cuvant cu referire la mine si fac disectie pe pasarea cu aripile frante... rostise el calm si aparent amuzat, insa probabil Lerim stia deja cat de serios era Shar cand se credea ca doar glumea... Era imprevizibil, iar de aceea Lerim evitase a-l mai jigni.
-Vreau sa vii cu mine acum! ceruse amicul meu, pe un ton ridicat.
-Dar...
-Am spus acum, Ciryl! strigase pe urma, enervat, prinzandu-ma de incheietura si tragandu-ma dupa el.
-Dar, Lerim! Nu vom stii cum sa iesim de aici! Doar Shar stie...
-Vom gasi o cale!
Pe masura ce ne indepartam de brunet, pasii lui Lerim devenira mult mai grabiti, aproape tarandu-ma dupa el. Parea destul de inspaimantat de locul acela...
-Lerim, mai incet! Iar te porti ciudat! ma rastisem eu, fiind iritat de modul in care el reactiona de fiecare data cand venea vorba de Shar.
Se oprise din mers si se intorsese spre mine atunci cand ma smucisem din stransoarea lui, ramanand proptit in acel loc.
-El e, nu-i asa? El e cel de care esti indragostit? Intrebase Lerim cu o privire incruntata, suparata.
Ma oprisem din respirat pentru un timp, coborandu-mi privirea in pamant si simtind cum sangele imi invadase obrajii, incalzindu-i puternic. Nu stiam ce sa ii spun.. nici macar eu nu eram sigur pe ceea ce mi se intampla...
-El e! sarise Lerim, nervos. De ce dracu' tocmai el?! Dintre toate persoanele din Universitatea asta?! De ce, dintre toate persoanele de pe Trilyk?! Nu esti constient de nimic? Nu vreau sa il mai vezi, Ciryl, sau jur ca vei regreta!
-Iti reamintesc ca nu trebuie sa reactionezi ca o fiara! Lerim, tu nu esti stapanul meu.
-Nu, dar incepe sa imi para rau ca nu te pot controla! Te credeam altfel, nu atat de prost si naiv!
De ce trebuia sa fie asa? Fusese prima data in care Lerim imi vorbise in acel mod si incepuse nu numai a ma speria, ci si a ma chinui, avand in vedere ca jignirile i le simtisem precum niste tarusi in inima... si durea ingrozitor.
Imi lasasem privirea coborata, incruntandu-ma cand simtisem un nod in gat care abia ma lasa a inghiti. Niciodata nu il mai vazusem astfel, si nu ma gandisem niciodata ca tocmai el avea sa tipe la mine si sa ma jigneasca.
-Ce ati facut acolo? De ce era dezbracat?! Intrebase din nou rastit, facandu-ma sa tresar.
Din nou tacusem, deoarece imi era teama de reactia pe care ar fi putut sa o aibe. Ma simteam captivat si confuz...
-Incearca sa ghicesti, se auzise vocea brunetului care aparuse brusc in spatele lui Lerim, speriindu-se din nou si intorcandu-se pentru a-l vedea pe cel ce vorbise. Ce e mai placut si frumos in viata? Intrebase Shar, incepand apoi a rade cu pofta cand Lerim parca fierbea.
Ma incruntasem ganditor, privindu-l curios si neintelegand la ce anume se referea... Era vorba de invatatul sarutului? Sau poate se referea la celalalt lucru pe care mi-l facuse...
Oricare dintre cele doua ar fi fost, eu imi lasasem iar privirea jenata spre pamant cand toate imaginile imi reveneau in minte ca un film regizat si jucat tocmai de mine.. cu sentimente reale.
-Tu... Nenorocitule! Te-ai atins de Ciryl!
Acele strigate le auzisem de la roscat, surpinzandu-ma si ingrozindu-ma complet cand facuse o miscare brusca, spre a-l lovi pe brunet.
Nu avusese nevoie de mai mult de o singura miscare, caci prin viteza pe care Lerim nici nu visase a o atinge, Shar prinsese de mana stanga a roscatului, sucindu-i-o la spatele atat de brutal incat in urmatorul moment, putusem sa aud scrasnitul oaselor, apoi trosnirile lor violente. Vocea lui Lerim care urla, infundata de durerea care ii pusese stapanire pe corp in mai putin de o secunda, fusese pentru mine ca un topor in mijlocul pieptului de cum realizasem ca nici macar nu imi dadusem seama cand totul se intamplase...

[Sol]

Dupa acel capitol memorabil cu initierea si dragalaseania lui C as fi vrut mai mult! Mult mai mult T_T Oricum, ma bucur ca ai trecut peste criza inspirationala hon si ca ai scris un nou capitol <3
Asa, in primul rand Lerim ma scoate din minti! De as fi fost in locul lui Shar as fi scapat de el de muult, sper sa ii rupa macar un picior, ca sa nu-l mai poata supraveghea pe C :)) Asa vor avea dragutii de ei mai mult timp singuri, si, cine stie, poate se va ajunge la mai multe? >:)
Well, nu stiu ce sa mai zic, oricum ti-am mai spus de ataaatea ori ce cred. Descrii sentimentele lui C minunat si deabia astept un nou capitol :o3

P. S. Shar is my favorite <3
(trebuia sa o spun si aici :)))

[Kd.sens]

In sfarsit capitolul mult prea asteptat ! :D

Noul capitol m-a lasat fara cuvinte, neavand nicio replica in minte in acest moment. Le caut cu greu, incercand sa-mi definesc sentimentul / starea ce mi-am format-o. Atat de captavinat ( trebuie sa fie un post cenzurat ?;;) bine!).
Din nou contributia descrierii a avut impact asupra trairilor pe care un lector (logic) ar trebui sa le predomine in urma citirii creatiei tale.Dialogul,auu, dialogul (un vis devenit realitate). Acesta nuanteaza situatia, dand viata personajelor in adevaratul sens al cuvintelor.
Greseli de ortografie- sincer nu ma intreba de acest lucru. Nu am observat nimic altceva- actiune si atat. M-am limitat la aceasta si n-am habar de ce. Am recitit replicile cu aceeasi intensitate, pierzandu-ma printre cuvinte.
Cu toate ca ma asteptam sa iti iasa ceva de-a dreptul socant (in sens bun), acesta m-a uimit . Nici nu stiu de ce mai am aceasta reactiile stiind deja de ce esti instare >:].

***
Uhm..? Shar vrea cumva sa-si bata joc de micutu' meu . Nu-l lasa! (mintind cu nonsalanta? : )). Intotdeauna un viol sau prim contact fara sentimente pe mine m-au impresionat. ce lamentabil ). Ce pacat faptul ca a intervenit Lerim, apetenta mea cerea cu mult mai mult(dar face exceptie. Micutu' e micut! >>stiu ce este pleonasm/repetitie<<)
***

Ma bucur ca am fost prezenta si la acest nou capitol! Ca de obicei, zambetul imi predomina pe fata razand demential (hai ma!nu's nebuna!).
Astept next'u cu nerabdare!

[Flash]

Pfiu am terminat si eu de citit tot ficul *-* Nu pot sa cred cat esti de talentata la yaoi.
Dar probabil ca tu o stii deja. Ador atitudinea lui Shar e atat de catastrofal de marfa o_o saracul Ciryl ma enerveaza ca il are pe prietenul lui pe cap. Am impresia ca il cam place, but nu stiu ce imi ofera senzatia asta...probabil comportamentul lui fata de inger...are un comportament prea protectiv, iesit din comun.

i'm waiting for the next chapter :]

[Zyklon]

Citesc acest fic de muult timp si imi plake din ce in ce mai tare :chuu:. Ma bucur ca acele crize ale tale si-au luat bagajele si au luat o luuunga vacanta sper, fiindca, fie vorba intre noi nu mai rezistam si muream. Cum am vazut ceva nou aici am aruncat pixul din mana. Ciryl e putin naiv. Putin mai mult cei drept, dar asta il face atat de kawaii o//o . Lerim, precum o vorba ciudata de a mea, s-a bagat fix ca musca in ciorba cainelui. Dar totusi fara el ar fi cam plictisitor, fiindca mereu exista ceva sau cineva care sa impiedice relatia. In traducere un ghimpe-n coaste. Shar... iubesc cum este atat de increzut si nu se lasa. Ce mi-ar fi placut sa ii ia aripile lui Ciryl daca ma intelegi. Dar mai astept n-am probleme :ha: dar... daca intarzi iar asa mult ma vei avea pe constiinta :dead:. Greselile nu am vazut si nici nu imi pasa. Ai asa un talent si sper sa continui.
Atatica momentan. Bafta in continuare :bv: