Noptii din infern - Iubind demonul

[Yoko]

Gata!! Am putut si eu sa citesc, desi n-am plecat inca spre casa. (nu m-am putut abtine. teehee!)
Am incercat sa citesc cat mai incet ca sa pot savura fiecare moment de liniste si pace dinaintea furtunii. :D Sincer mi-e frica de ce o sa se intample, mai ales ca ne-ai avertizat de un nor negru. Totusi, sunt sigura ca Rafael si Inferno vor ramane impreuna, iubirea lor putand trece peste toate greutatile, nedreptatile si suferintele cauzate de Mamon. Nu stiu cum o sa pot sa citesc urmatorul capitol... Cred ca o sa am un ochi inchis de frica si unul deschis de curiozitate! :))
Spor la scris in continuare si next cat mai repede!

[nemo-chii]

doamne ....ce Romanti o//o dragostea puternica se vede ...iar Diavolul ala :)) care incearca sa ii desparta ei bine ...uite ..cu dedicatie de la Lordi :http://www.trilulilu.ro/lastexit/cadf4a3afe9f87
Ei bine ma uiomeste talentul tau de a scrie ..esti o scriitoare foarte buna ...si romantismul se simte .
e dezgustator de romantic :chuu: ..ai putea deveni o scriitoare celebra sa sti :D
astept nextul :yes:

[love_anime]

Fetelor multumesc pentru comm-uri. Sunako-chan multumesc pentru dedicatie, imi place Lordi si daca pana acum a fost romantic cred ca dupa capitolul acesta o sa fiu moarta. Totusi am fost blanda avand in vedere torturile la care puteam sa-l supun, asa-i? Trebuia sa scot in evidenta antiteza dintre iubirea si bunatatea ingerului si rautatea demonului.


Tarziu in noapte cand coiotii urla in padure dupa luna care se ascunde de ei si stelele sunt acoperite de plapuma pufoasa a norilor intunecati, Rafael adormi acoperit de caldura corpului demonului.
Cu cateva ore in urma iadul in care a locuit Mefisto s-a intors impotriva sa. Dupa nenumaratele torturi a fost expulzat. Batuia asemeni unei fantome, care nu putea pasi in lumina. Mamon dispunea de ajutorul altui demon, Belzebuth," demnul mustelor", care avea abilitatea de a poseda sufletele.
Nemaisimtind caldura trupului demonului, Rafael se trezi si intinse mana, dar in locul trupului cald simti ceva rece, vascos, care ii provoca greata. Deschise ochii si se vazu inconjurat de serpi si de duhoarea insuportabila a lui Belzebuth, ce statea langa Mamon. La vederea acestuia in mintea ravasita de amintiri se nasteau intrebari pe care glasul acestuia refuza sa le pronunte.
-Presupun ca te intrebi de ce te afli aici si de ce te-am lasat in viata, rosti demonul ce nu putu ingerul sa intrebe. Iti amintesti de Isabel, martira angelica pe care o vroiam imparateasa, dar tu ai transformat-o in inger. Sa stii ca eu i-am provocat moartea unei fiinte ce putea trai vesnic. Nerabdarea de a te vedea suferind ma macina pe dinauntru, dar asteptarea a luat sfarsit. Ma bucur ca te-am lasat in viata, asa am putut sa ma bucur de corpul tau pe care imi va face deosebita placere sa-l torturez, dar voi incepe cu Inferno, copilul naiv ce credea ca o sa-i salvez fratele, spuse razand in hohote ragusite, inspaimantatoare.
-Blestematule, tipa Inferno auzind vestea, dar nu mai putu sa spuna nimic, deoarece gura i-a fost prinsa in niste fiare ce o tineau deschisa.
-Sa inceapa distractia, spuse Mamon in timp ce ii turna pe gat lui Inferno sangele stricat, imputit si inchegat al cadavrelor sacrificate.
Ingerul era prins in lanturi pentru a nu putea interveni in apararea iubitului sau si gura ii era astupata sa nu pota spune nimic.
Mamon se desfata cu tipetele lui Inferno de durere ori de cate ori trupul acestuia era marcat cu fier inrosit, care ii patrundea pana in carne, semne ce-i marcau viata.
Ingerul privea ingrozit, plangand, rugandu-se la cer, la Stapanul sau, la toti sfintii sa-i curme suferinta iubitului sau, sa-l ia pe el in locul lui.
Maleficului demon ii straluceau ochii de placere si rautate, saliva ii iesise pe la gura sub forma de spume, iar suferinta si tipetele lui Inferno il excitau. Se hotara sa-l violeze si-l patrunse violent pana cand sangele ii plecase pe picioare, se apropie cu gura de umerii celui aflat in suferinta si-i musca rupandu-i carnea de pe ei. Pentru a aprofunda durerea blandului demon ii turna galeti de smoala incinsa pe corp. Inferno zbiera din rasputeri, in gandul sau rugandu-se ca iubitul sau sa nu treaca prin aceleasi chinuri ca si el. Dorinta lui Mamon de a provoca durere crestea in fiecare clipa si astfel lua biciul si ii aplica lovitura dupa lovitura, care ii patrundea prin piele smulgand carnea din locurile atinse de bici. Il lovise pana pierdu numarul loviturilor. Simtea fiecare lovitura despicandu-i trupul, urla de fiecare data cand bucatele din carne ii erau smulse de bici. Rafael innebunit de durere , furie si alte sentimente a caror nume nu le mai stia si nu-l interesa in acel moment, simtea cum inima ii explodeaza, cum oasele i se frang privindu-si iubitul in chinuri. Vedea prin densa perdea de lacrimi sangele ce curgea pe trupul demonului atat de iubit de el. Cand crezu ca totul se sfarseste, Mamon se apropie de chipul lui Inferno si privi oceanul furios si agitat de lacrimi incarcate de durere ce curgea din frumosii ochi ai acestuia, care exprimau furie si suferinta. Privirea machiavelicului Mamon straluci malefic semn ca prin cap ii trecuse o noua idee. Puse un cutit lung in carbunii aprinsi si il lasa pana se facu portocaliu, apoi il infipse si il roti in ochiul drept al lui Inferno, care nu mai avea forta sa tipe.
Ingerul zvarcolindu-se indurerat privea siroiul de sange ce scurgea viata din trupul iubitului sau, ii privea chipul inecat in sange si groapa ce a ramas in locul ochiului. Avea in minte planuri perfecte de razbunare, Mamon isi va cersi moartea, care il va lasa in chinuri infernale.
Mamon satisfacut pe moment ii dezlega si pleca.
Rafael se duse langa iubitul sau, ii elibera gura din acele fiare ce o tinusera deschisa si il saruta incet. Vroia sa-l ia in brate, dar stia ca atingerile sale ii puteau provoca mai multa durere. Focul razbunarii nu putea fi stins cu toate apele marii si oceanelor. Pietrificat isi simtea sufletul crucificat, stigmatizat de lacrimile iubitului sau si de durerea ce a suportat-o. Agoniza si el in suferinta demonului.
-Inferno ma auzi?
-Da, spuse acest incet.
-Te iubesc, ii spuse ingerul si-l saruta, sarut in care demonul isi consuma ultima picatura de forta. Si eu te iubesc se auzi inainte ca acesta sa cada intr-un somn profund in care nu simtea durerea.
Ingerul ii veghea somnul si se gandea ce cadou sa-i faca de ziua lui care se apropia. Va fi cadoul care il va face pe Inferno sa uite de toata durerea suferita, dar in acel moment gandul nu ii era la fericire, suferinta si chinurile suportate de demon seca bunatatea angelica din el.
-Si eu pot sa fiu demon Mamon si unul mai rau ca tine, afirma Rafael.


Va promit ca o sa ma revansez, va fi la fel de romantic ca in capitolele precedente. O sa aiba o aniversare pe care nu o va uita nici daca isi va pierde memoria. Mai un capitol de suferinta pentru Rafael si dupa aceea ma revansez.

[Yoko]

Of, Doamne! Nu-mi vine sa cred. Stiam eu ca o sa iasa urat pentru cei doi in capitolul asta, dar torturile fizice prin care a trecut saracul Inferno mi-au depasit toate asteptarile. Fara sa mentionez faptul ca asta a fost cea mai aspra tortura pe care i-ar fi putut-o aplica lui Rafael... :( Il urasc pe Mamon si sunt curioasa ce are de gand Rafael sa faca in privinta lui pentru ca afirmatia lui din final - "Si eu pot sa fiu demon" - clar imi tes in cap o groaza de posibile scenarii. :D

Spor la scris si nu ma lasa cu imaginile astea in cap pentru mult timp, asadar cat mai repede next! :D

[chrissta]

Buna!
Scuze ca nu am mai lasat reply de mult, dar am fost la tara , unde nu am acces la internet ...

Asa, actiunea s-a complicat mult din acea zi in care am postat ultima oara. Totusi, noul capitol m-a lasat masca. Prea multa durere; tortura aceea trebuie sa fi fost groaznica. In plus, trupul lui Samuel e distrus. Sper ca sa se regenereze sau ceva de genu', caci nu vreau sa-l vad fara un ochi, plin de taieturi.

Sper ca Rafael "sa fie un demon" fara inima si sa-i scoata lui Mamon ambii ochi.

Spor la scris...
Chu|!

[love_anime]

Gata! Acum si astazi chinurile lor se sfarsesc. M-am saturat sa-i fac sa sufere.

Orele care treceau pareau veacuri de suferinta in care cei doi agonizau. In ciuda ranilor de pe trup, Inferno il rugase pe inger sa il imbratiseze. Pareau doi copii mustruluiti de parinti, dar povara si suferinta cumplitei pedepse la care au fost supusi nu avea comparatie cu pedepsele infantile.
-Rafael, vreau sa ne despartim, spuse demonul ascunzandu-si lacrimile.
Ingerul stia ca demonul credea ca el reprezinta cauza suferintelor lui, se invinovatea ca si el urma sa fie supus torturilor, dar oare era constient ca inimile lor au inflorit datorita frumoasei iubirii ce ii leaga?
-Crezi ca o floare poate rezista fara apa si soare? Crezi ca un om poate supravietui fara hrana? il intreba ingerul.
-Nu, ii raspunse nedumerit demonul, care nu gasea sensul acelor intrebari.
-Si crezi ca eu pot trai fara tine, fara privirea ta care ma insufleteste si imi face sangele sa clocoteasca, fara ochii tai ce lumineaza intunericul singuratatii mele, fara buzele tale, plapuma catifelata, fina, delicioasa si dulce ce tine de cald buzelor mele, fara vocea ta, a carui ecou patrunde in inima mea facand-o sa bata puternic, fara tine, giuvaerul care a dat sens vietii mele, raza mea de soare, universul meu? Nu plange, adauga pe un ton dur Rafael vazand lacrima ce curgea din din ochiul ramas. Crezi ca mie mi-e usor? Te iubesc atat de mult incat ma doare. Cata iubire crezi ca poate suporta inima mea? Iubirea mea pentru tine a depasit limita suportabilului. Nu plange, iubitul meu, repeta ingerul de data aceasta bland si-i mangaie buzele cu ale lui.
Momentul de tandrete a fost intrerupt de Mamon si Belzebuth, ce pareau evident dezgustati de iubirea dintre un inger si un demon.
Inferno vazandu-i se panica, strangand puternic corpul iubitului sau pana cand sangele ii tasni din recentele rani de pe trup. Se tinea de Rafael ca de ultima farama de viata, doar asta si era ingerul pentru el: viata lui si drept pedeapsa Mamon ii dadu un picior in fata, apoi il lua pe Rafael si-l prinse in aceleasi fiare ca pe Inferno, ce era posedat de Belzebuth. Se apropie de inger si furia aceluiasi bici care a smuls carnea de pe trupul demonului se revarsa si asupra ingerului.
Acesta privea si nu-i venea sa creada, nu simtea durerea ranilor fizice, ci o durere interioara in piept in partea stanga care s-a raspandit in tot corpul si a facut lacrimile sa curga din blanzii lui ochi provocata de faptul ca Inferno era cel care ii aplica acele lovituri sub influenta lui Belzebuth.
Il lua si-l tinu deasupra unui ocean portocaliu a carui caldura emanata ii ardea fata si nu-l lasa sa respire, apoi il aruncase in oceanul de jar care ii ardea trupul, aripile durerii se inaltau pana la cer, efortul de a se abtine sa nu tipe era atat de mare incat ii dadu sangele pe nas.
Nu avea sa scoata nici un sunet, era dispus sa se lase omorat daca asa isi elibera iubitul de durere.
Vazandu-l complet distrus Mamon si Belzebuth ce parasi corpul lui Inferno ii arunca intr-un sicriu asteptandu-le moartea, sicriu in care ragetele bestilor din iad, tipetele mortilor chinuiti si rasul sarcastic si victorios al celor doi demoni perturba intunericul cu miros de mucegai.
Timpul trecea si odata cu el se termina si oxigenul.
Intre cele patru scanduri reci si negre era o liniste aidoma mortii, respiratile lor erau din ce in ce mai suieratoare si adanci. Brusc nasul lor nu mai avea ce sa inspire, panica puse stapanire pe celelalte simturi, inimile lor bateau de spaima din ce in ce mai tare, pana cand isi incetinira ritmul amenintand sa nu mai bata deloc.
Lacrimi grele de suferinta si regrete curgeau din ochii lor: aveau sa moara fara sa-si adreseze un cuvant.
Isi simteau tamplele pe punctul de a exploda, inimile cedand si ochii pregatiti sa se inchida definitiv, dar un bubuit puternic le-a salvat viata.
O silueta intunecata le intinse mainile.
-Mefisto, exclama Inferno innecandu-se cu aerul ce ii lipsise.
Acesta privea perplex chipul prietenului sau, corpul acestuia si al ingerului si ura pentru fostul sau stapan crestea la dimensiuni astronomice. Ghicind intentia ingerului ii spuse:
-Fii acelasi inger bland si pur pe care prietenul meu il iubeste. Ma ocup eu de Mamon si Belzebuth.
La auzul numelui ultimului demon o speranta a inflorit in mintea ingerului. Nu cumva Inferno a fost posedat?
-Mefisto de ce ne ajuti? il intreba pe demon.
-Foarte curand o sa aflati, raspunse acesta zambind aproape indescifrabil.
Dupa cateva minute isi lua demonul de mana si cand sa plece auzi tipetele sumbre si ragusite ale celor doi demoni malefici ce fierbeau in cazanul cu smoala.

Era si timpul sa termin cu torturile. Demonul meu preferat( Mefisto) ii va face o surpriza lui Inferno demna de difuzat la Dan Diaconescu.

[Yoko]

N-am putut sa ma abtin sa nu vin mai intai aici dupa ce am citit mesajul tau! :D
Of, prin cate au trecut saracii Inferno si Rafael, nu-mi vine sa cred. Totusi iubirea lor a ramas neatinsa pe tot parcursul indurarii acelor chinuri si torturi groaznice! Trebuia sa vina si momentul in care Mamon sa plateasca pentru tot ce le-a facut celor doi si nu numai. Nu ma asteptam ca Mefisto sa ia asupra sa responsabilitatea pedepsirii lui Mamon, dar ma bucur ca a iesit asa. Ma gandesc ca in felul asta puritatea lui Rafael ramane neatinsa si iubirea lui pentru Inferno ramane nepatata. Cam asa ma gandesc eu si-mi place! :D
Cred ca Mefisto tocmai a devenit si demonul meu preferat. :) Abia astept sa vad ce pune la cale, iar ultima fraza prevesteste razbunarea crunta pe care Mamon o s-o simta pe pielea lui cu varf si indesat.

Spor la scris in continuare si sper ca ploile sa nu afecteze totusi conexiunile la net si sa postezi cat mai repede urmatorul capitol! :)

[love_anime]

In noaptea in care au fost eliberati cei doi au ajuns la castelul ingerului, unde atmosfera era incarcata de tensiune. Inferno dorea ca ingerul sa-i adreseze cateva cuvinte, iar acesta astepta ca demonul sa adoarma.
Simtindu-se singur, indurerat adormi intr-un final coplesit de durerea psihica si fizica. Atunci Rafael il lua usor in brate sperand sa nu-l trezeasca si zbura cu el in aerul racoros al noptii, printre stele, vantul jucandu-se in parul lor.
-Acesta este cel pentru care renunti la nemurire? se facu auzit un glas cand cei doi au ajuns in imparatia cerurilor.
-Marite Stapane, ajuta-ne. Apelez la milostenia ta, reda-i frumosul zambet care-mi lumineaza singuratatea si focul din privire ce-mi incalzeste existenta, spuse ingerul sa se sacrifica a doua oara.
-Rafael, copilul meu bland, de acum o sa incepi o noua viata si zicandu-i aceasta ii lua ingerului nemurirea si aripile.
Cu lacrimi in ochi, fostul inger arunca o ultima privire paradisului la care a renuntat prima data pentru Isabel si acum pentru demonul sau, apoi saruta mana Stapanului sau si pleca inapoi la castel pentru.
Il intinse in pat si ii saruta chipul atat de drag. Se bucura pentru noua lor viata, o viata fericita plina de iubire, apoi se puse langa el in pat si inchise ochii. Prima clipa in care dormeau dupa chinurile la care au fost supusi. Dupa cateva ore Samuel se trezi simtind caldura corpului lui Rafael. Sesizand ca durerea ranilor de pe trup disparuse isi pipai chipul simtindu-si ambii ochi. Isi imbratisa iubitul si descoperi ca acesta nu mai are aripi, atunci realiza pretul vindecarii lor: nemurirea lui Rafael.
Se ridica in fund si incepu sa planga pentru iubitul sau care a trebui sa suporte chinuri infernale pentru el si acum a trebuit sa se sacrifice din cauza lui. Avea inima plina de durere, constiinta incarcata se considera singurul vinovat pentru toata nefericirea fostului inger, care se trezi si vazu lacrimile curgand pe chipul lui Samuel si ii spuse:
-Iubitul meu, incepem o noua viata in care iubirea noastra nu va mai fi imposibila. Vom fi Samuel si Rafael, doi oameni ce se iubesc. Puteam ramane inger si demon, dar am vrut ca de ziua ta sa-ti ofer o viata normala alaturi de mine. La multi ani scumpule! Surpriza cea mare o sa vina in curand.
Trecusera cateva ore, timp in care Rafael pregati ceva de mancare si un tort.
Tocmai se imbracau cand soneria sparse linistea impetuosului castel.
Rafael deschise si ii pofti pe Mefisto si baiatul care il insotea. In momentul in care Samuel intalni ochii mari si verzi ai baiatului ceva ingropat in amintirile lui incepea sa reinvie. Il privi din cap pana in picioare si lantul de la gat ii atrase atentia. Corpul incepu sa-i tremure, inima sa bata mai puternic si lacrimi de fericire curgeau din adancul inimii. O parte importanta din viata sa pe care o credea moarta se afla in fata lui. Alerga in bratele baiatului carte plangea ca si el. Statura imbratisati jumatate de ora, timp prea putin dupa ce au fost despartiti zece ani, fara sa spuna un cuvant. Se imbratisau ca atunci cand erau copii.
-Mefisto, dar mi-ai spus ca...
-Shh, vroiam sa nu mai fi influentat de Mamon, care chiar vroia sa-l omoare, ii spuse acesta.
Intre timp Rafael aranja masa in catifea alba si scaunele in satin albastru, culorile puritatii si sperantei, puse pe masa tacamuri de argint si cristal. Cu ajutorul unor trandafiri albi si a unor lumanarele a creat o atmosfera intima de familie in care cina s-a desfasurat in rasete si veselie. Nici un nor intunecat nu mai plutea deasupra lor amenintandu-le fericirea.
Dupa cina au mai stat cateva ore in care Samuel si Daniel au povestit intamplari amuzante din copilaria lor, Mefisto a relatat cum l-a salvat pe Daniel inlocuindu-l cu o holograma datorita puterii sale speciale.
Fiind prea tarziu ca sa mai stea de vorba isi condusera oaspetii in camerele lor si arzand de nerabdare se sarutara imediat ce au scapat de ei. Totusi nu erau asa singuri cum se credeau. Mefisto si Daniel ii priveau.
-Mefisto, ma iubesti? il intreba baiatul.
-Bineinteles. De ce crezi ca am avut grija de tine? ii raspunse acesta.
-Atunci saruta-ma si tu asa, continua baiatul.
-Ei se iubesc in alt mod, ii explica Mefisto.
-Atunci hai sa ne iubim si noi ca ei.
-Treci la culcare, il expedie demonul in camera sa.
Rafael intra in camera lor cu o sticla de sampanie intr-un suport cu gheata. Lua cateva lumanari parfumate pe care le aprinse si camera fu scaldata intr-o lumina rosiatica, erotica, apoi lua o sticla cu ulei frumos mirositor.
Il impinse pe Samuel in pat si il dezbraca incet, apoi lasa sa curga cateva picaturi de ulei pe care le intinse cu miscari lascive pe toata suprafata.
Corpul lui Samuel si infierbintea si infiora cu fiecare fior provocat de atingerile blondului. Se apleca spre el si cu limba ii trasa conturul gurii, apoi buzele lor se unira lent si din ce in ce mai pasional pana la frenezie.
Il intoarse pe brunet pe spate, lua un cubulet de gheata si parcurse sira spinarii cu el facandu-l pe Samuel sa geama prelung, apoi sterse portiunea racita de gheata cu limba lui calda facandu-l pe brunet sa se cutremure de placere, ii saruta spatele, umerii, apoi il intoarse si desfacu sampania. Lua o gura mare si se apropie cu buzele de scobiturile dintre gat si umeri si lasa sampania sa curga in micile gropite, apoi isi inmoie varful limbii si trasa cerculete de sampanie in jurul sfarcurilor, pe care le supse, dupa care le musca incet. Cobora cu sarutarile pe abdomenul brunetului, apoi lua un cub de gheata pe care il duse la buzele lui Samuel, il introduse in gura acestuia, apoi cobara cu el pe barbie, pe gat, pe piept si la final se juca in jurul barbatiei brunetului, facandu-l sa-si arcuiasca trupul gemand de placere.
-Rafael, vino... acum, il chema Samuel cand simti ca nu mai poate rezista.
Blondul ii accepta chemarea si dupa ce unse micuta gaura dintre fesele acestuia il patrunse incet. Samuel isi simti iubitul in corpul sau si isi impinse bazinul pentru a adanci penetrarea. Dupa ce au atins amandoi apogeul pasiunii, brunetul a adormit in bratele blondului, care privea fascinat o raza a lunii ce a patruns prin ferestre si se odihnea pe trupul iubitului sau.

*
* *

Daniel privea pe fereastra frumoasa gradina in stil englezesc sub forma de cupola perfecta pentru indragostiti care vor sa pentreaca seara sub clar de luna si gandul ii zbura la Mefisto.
Inima ii batea ca cea a unui soricel speriat de fiecare data cand privirea verde, visatoare a lui Mefisto il cerceta. Ardea de nerabdare sa mai doarma cu el ca atunci cand era mic. Isi lua tot curajul si se indrepta cu pasi marunti spre camera demonului. Apuca clanta si simti adrenalina invadandu-i trupul cand pasi in camera.
-Daniel ce faci aici? il intreba Mefisto speriindu-se de el.
Baiatul incremeni, chipul ii deveni palid, buzele ii tremurau, ochii varsau comori pure cristaline.
-Te iubesc, spuse baiatul dintr-o suflare. Fa-ma iubitul tau sunt destul de mare.
Vorbele lui avura efectul unui afrodisiac, corpul demonului se incalzi la gandul de a-l avea pe baiat sub el tremurand.
-Poti ramane traumatizat. Nu vreau a suferi, nu vreau sa te ranesc. Mi-e teama ca nu o sa ma pot abtine si o sa te doara.
Buzele baiatului puse stapanire pe ale lui oprindu-i vorbele cu un sarut scurt si timid. Mefisto isi plimba mana prin parul matasos si negru al baiatului, ii atinse ceafa cu varfurile degetelor lasandu-l pe baiat fara vlaga in genunchi, aprinzandu-i un foc puternic in stomac care emana o caldura puternica in jurul mijlocului topindu-i coapsele. Isi apropie buzele de cele ale lui Daniel intr-un sarut care ii dizolva trupul in placere fierbinte.
Se delecta, in timp ce coapsa demonului se misca incet intre cele ale baiatului facandu-l sa geama. Buzele li se desfacura, limbile li se atinsera, pe masura ce sarutul capata profunzime Mefisto il dezbraca pe baiat.
Se opri din sarut lasand buzele baiatului sa freamate, respiratia acestuia era rara si adanca parand suspine. Trupul lui Daniel se infiora de placere cand mainile demonului se plimbara dezmierdandu-l.
Ii privi sfarcurile rozalii intarite si se cutremura de placere cand le simti intaritura cu limba. Baiatul deschise ochi si vazu gura demonului jucandu-se cu sfarcurile sale trecand de la unul la celalalt.
Ii lua trupul fierbinte, care tremura in brate si il intinse pe pat. Ii saruta buricul, apoi mai jos intr-o zona in care Daniel nu stia ca erau permise sarutarile. Pluteau in deriva pe un ocean de sentimente complet noi, extraordinare. Degetele i se afundara in parul lung, roscat al demonului fara sa-si dea seama, apoi gura lui reveni asupra buzelor care se desprinsera absorbindu-i limba demonului cand ajunse in interior.
Una din mainile demonului mangaia pulpele baiatului, apoi urcasera pe coapse si rasfatau caldura dintre ele care il macina. Reactia lui Daniel era splendida isi arcui trupul scotand un tipat slab de excitatie.
Demonul rasufland greu se abtinea sa nu il posede imediat si introduse in starmta gaura doua degete intrand intr-un taram stramt, moale, fierbinte si catifelat. Il simtea pe Mefisto tremurand deasupra lui si stia ca si el era la fel de excitat, dar se abtinea sa-i ofere cat mai multa placere.
-Te doare? Spune-mi cand te doare si ma opresc.
-Ahhh, fu tot ce putu baiatul sa spuna.
Fiecare particica a corpului lui Daniel cunostea sarutarile lui dulci si mangaierile blande: pieptul, gatul, coapsele, totul.
-Esti delicios, spuse demonul sarutandu-i din nou buzele. Bratele baiatului il trageau spre el dornic dupaunirea dupa care tanjea dar demonul se abtinea din rasputeri sa-i ofere o noapte de neuitat, facandu-l sa ejaculeze pe baiat deja de doua ori. Era incantat de reactia lui Daniel la atingerile lui. Trupul baiatului era tensionat ca o coarda de chitara, simtea bataile accelerate ale inimii cand gura sa se delecta cu sfarcurile fragede, gemetele baiatului ii incantau urechile excitandu-l mai mult.
Simtind ca se apropie de clipa in care nici el nu mai putea rezista il cuprinse puternic in brate si il patrunse. Daniel tipa cand simti virilitatea demonului inauntrul corpului sau. Mefisto grijuliu in timp ce grabea ritmul penetrarilor cu o mana strangea zona intima a baiatului si cu cealalta molesta sfarcurile intarite. Daniel isi infipse unghile in spatele demonului tipand cand presiunea acumulata se elibera. Dupa un ultim sarut baiatul adormi in bratele demonului sau. Nu era prima data cand dormeau impreuna, dar era prima data cand o faceau ca iubiti.

[love_anime]

Era timpul sa pun continuarea si aici. Trebuie sa ma gandesc la un final.

Rafael si Samuel, o noua viata, erau atat de fericiti ca nu puteau lega doua ganduri. Se bucurau de acea seninatate si fericire a oamenilor care n-au cunoscut niciodata nefericirea sau ghiarele anxietatii.
Aflasera cu timpul ca viata se lasa organizata in sensul propriilor avantaje si pentru acesta nu era nevoie decat de un truc, o formula.
In viata exista ritmuri benefice si ritmuri malefice. De acum in colo ritmurile celor doi iubiti erau acordate in cheia frumosului.
Uneori Rafael il privea pe Samuel in timp ce dormea si stia ca daca l-ar trezi nu ar avea ce sa-i spuna.
Cu totii spunem "Te iubesc", aceste vorbe sunt de ajuns pentru a face inima persoanei care te place sa bata mai repede, dar aceste doua cuvinte cu rezonanta atat de placuta pentru suflet nu sunt intotdeauna sincere.
In obsucuritatea disperarii o imbratisare blanda spala deznadejdea, in momentele de neincredere un gest de incurajare din partea persoanei iubite iti da nebunia curajului de a spune ca esti stapanul lumii, cand oboseala se napusteste asupra intregii tale fiinte o privire calda, iubitoare inainte sa adormi iti lumineaza somnul mai mult ca veghea unui inger pazitor.
Sa iubesti inseamna ca persoana iubita sa-ti simta prezenta chiar si in absenta ta. E atat de minunat sa privesti fiinta ce o iubesti cum accepta toata iubirea care i-o oferi, sa vezi cum iubirea creste sub proprii ochi incat simti un tremur in interior.
Sufletele celor doi abia s-au descatusat din capcana tinerelor temnite si gusta bucuria pe care unii dintre noi inca o mai cauta.
Trezindu-se primul era randul lui Samuel sa priveasca chipul odihnit al iubitului sau. Dupa cateva minute de contemplat se hotara sa se duca dupa un pahar cu apa rece, sampania de noaptea trecuta se trezise si era si calda.
Covorul moale estompa zgomotul pasilor sai si astfel Daniel si Mefisto au fost surprinsi intr-un sarut fierbinte si o imbratisare pasionala. Se ascunse si continua sa-i priveasca, intre timp sarutul inceta, iar cei doi se priveau ochi in ochi. Daca Samuel ar fi fost vreo secunda impotriva fratelui sau cu demonul, vazand privirea calda, stralucind ca o diadema scaldata in iubire, bratele lui Mefisto mangaind duios si protector spatele baiatului, toata nesiguranta si dezaprobarea s-a risipit si era sigur ca si Rafael va fi de acord, doar si ei erau baieti. Simtea bucuria invadandu-i inima, niciodata nu-si mai vazuse prietenul atat de calm, fericit si privind in acest mod.
E aceasi privire incarcata cu iubire a tuturor indragostitilor, iar chipul fratelui sau radia de fericire la pieptul demonului.
Pleca pe furis ca o pisica se intoarse inapoi in camera cu miscari lente dar hotarate ca o felina, iubitul sau il intampina zambindu-i. Merse in pat si din cauza bucuriei provocata de ce a vazut il saruta pe Rafael intr-un mod in care nu a indraznit si nici nu ar fi indraznit niciodata.
-Mmm, ce mod placut de a ma trezi, mai vreau unul.
-Mai incolo. Stii ce am vazut?
-Daca imi spui voi sti, raspunse Rafael.
-Fratele meu si Mefisto se sarutau.
Nici nu a apucat Rafael sa-si mareasca ochii de iubire ca iubitul sau ii povesti ca e pentru prima data cand il vede pe Mefisto asa iubitor cu cineva.
-Rafael, chipul sau radia, privirea lui canta iubirea pentru fratele meu, continua Samuel entuziasmat.
-Sa inteleg ca nu te opui relatiei lor, zise Rafael.
-Nu. Am fost atat de bucuros sa-i vad asa fericiti ca imi venea si mie sa ma duc sa-i imbratisez.
-Daca tu esti de acord, sunt si eu. Sa mergem sa vorbim cu ei.
Samuel s-ar fi dus doar in boxeri sa vorbesca cu ei, dar mana iubitului sau l-a tras inapoi in pat.
-Dupa un sarut si cine stie de ce o sa mai am eu chef putem merge sa vorbim si dupa ce termina Rafael de vorbit ii ocupa gura lui Samuel care vroia sa protesteze intr-un sarut.

[I hate maths.]

M-I-R-I-F-I-C!Asa iti descriu ficul:x
E extraordinar.Felul in care scrii e uimitor.
Chiar imi place ca Samuel nu se opune relatiei lui Daniel cu Mefisto.Sunt asa dulci impreuna:x Si Rafael e asa pervers pentru un fost inger:))
Chiar ma bucur ca in sfarsit sunt fericiti.Ma intreb ce le rezerva viitorul.

Ne, sper sa vii repede cu nextu.Mult noroc la scris.Ja-ne!:bye: