14-09-2012, 11:40 PM
Pai, nu am mai scris pana acum un fic naruto sau orice alt fic anime :)). Anyway sper sa va placa.
Disclaimer: Nu detin niciun personaj din anime-ul Naruto. Decat cele create de mine.
Disclaimer: Nu detin niciun personaj din anime-ul Naruto. Decat cele create de mine.
Captiolul 1- Mantiile
Shinobii aia din Suna chiar credeau ca imi pot face fata? Ha, cine se cred ? Numai gura e de ei, acum sunt la mila Domnului, sau a mea.
"Nu, te rugam, crutane vietiile.Te imploram!" Unul din shinobi, ma implora in genunchi sa nu-l ucid. Pff, ce tragedie. Ii dau raspunsul pe un ton rece si lipsit de compasiune .
"Lumea ninja, nu este un loc in care sa implori a trai, mai degraba sa implori pentru putere. Asa ca..." In mai putin de doua secunde i-am decapitat pe toti, cu sabia.
Oamenii de nimic, lipsiti de valoare. Ce tragedie. Imi indrept privirea catre padure. Ma intreb cat de mult mai au de gand sa stea ascunsi acolo. De cand m-am intors din Suna, m-am simtit urmarita. Si-au ascuns foarte bine chakra cat timp am fost in conflict cu acei shinobi si acum au lasat-o ceva mai vizibila, mai mult ca sigur pentru a o simti, banuiesc ca au nevoie de o invitatie speciala baietii ca altfel nu se poate.
"Deja devine patetic. Aratati-va!" Spun autoritar. Doua umbre vin dinspre padure , una mai inalta si masiva ca cealalta. Sunt dezamagita ca trebuie sa-mi fac "prietenii" asa murdara, plina de sange, macar arat ca un adevarat ninja. Parul negru tinut in coada, bandana inscriptionata cu Satul Frunza este taiata cu o linie, aflandu-se pe frunte, maieul si fusta neagra sunt patate de sange.Tragic.
Imi maresc putin ochii la cele doua "umbre". Ziua asta devine din ce in ce mai interesanta. Mai intai, ma duc in Suna, sa beau putin sake ca omul, insa ma intalnesc cu ANBU, trecem printr-o frumoasa batalie, Suna se aliaza. De cand? Dracu stie. Alerg jumatate de tara, desigur, alergatul nu poate fii mai frumos de cat cu cateva opriri, injuraturi, pumni, sange si kunaie. Scap de Anbu, ramane Suna, scap si de ei. Au ramas aliatii pana in mormant. Zambesc un pic la gandul asta. Si acum ma intalnesc cu Uchiha Itachi si partenerul lui de credinta H. Kisame. Ce chestie. Sa ma ingrijorez oare? Nu e ca si cand m-am intalnit cu bunicul si bunica la picnic.
"Mantiile astea imi sunt cunoscute. Insa de as stii de unde". Se pare ca au nevoie si de o invitatie sa vorbeasca. Ce e in neregula cu oamenii astia? Imi pastrez expresia fetei fara emotie.
"Uchiha, Kisame. Scurt si la obiect. Ce vreti? Stiu ca ma urmarti de cand m-am intors din Suna." Zic brutal. Sper ca nu am atins vreun punct sensibil. Nu am auzit lucruri de bine despre genjust-ul lui Itachi, si nici sabia lui Kisame.
Kisame schiteaza un zambet in coltul gurii. Insa vocea lui Itachi ma face sa imi concentrez atentia asupra lui.
"Cher, liderul organizatii noastre a fost interesat de tine, te-am urmarit un timp sa iti studiem puterile, sa vedem daca ai fii demna de Akatsuki. " Akatsuki, normal. Organzatia aia ciudata plina de ninja fugari, periculosi si puternici. Mi se parea cunoscuta mantia. Acum un an, daca nu ma insel am pierdut in fata unui membru de-al lor. Unul blond cu guri in palme. Doua zile nu am parasit patul." Ma incrunt la amintirea aceea jignitoare. "Si acum ma vor pe mine in Akatsuki? Sa ma simt onorata sau speriata?
" Ai de ales, mori sau ni te alaturi." Spune Itachi indiferent, de parca ar fi un lucru de zi cu zi.
"Cate optiuni, ma intreb pe care sa o aleg.Una mai avantajoasa ca cealalt.Hmm asta chiar e greu." Spun ironica, incruntandu-ma.
Kisame rade, Itachi fiind Itachi isi activeaza Sharingan-ul .
"Kunoichi, nu am timp de glume. Mori sau ni te alaturi."
Sa fii un Akatsuki inseamna sa fii puternic, deci sunt puternica, insa raman fara banii. Ceva de "munca" nu mi-ar strica.
"Accept. Nu ca as fii avut de ales." Spun, privind-ul pe Itachi.
"Hn"
"Ai facut alegerea corecta, fetito." Fetita? Cine se crede el sa imi zica mie "fetito" ? Pestele naibii.
Shinobii aia din Suna chiar credeau ca imi pot face fata? Ha, cine se cred ? Numai gura e de ei, acum sunt la mila Domnului, sau a mea.
"Nu, te rugam, crutane vietiile.Te imploram!" Unul din shinobi, ma implora in genunchi sa nu-l ucid. Pff, ce tragedie. Ii dau raspunsul pe un ton rece si lipsit de compasiune .
"Lumea ninja, nu este un loc in care sa implori a trai, mai degraba sa implori pentru putere. Asa ca..." In mai putin de doua secunde i-am decapitat pe toti, cu sabia.
Oamenii de nimic, lipsiti de valoare. Ce tragedie. Imi indrept privirea catre padure. Ma intreb cat de mult mai au de gand sa stea ascunsi acolo. De cand m-am intors din Suna, m-am simtit urmarita. Si-au ascuns foarte bine chakra cat timp am fost in conflict cu acei shinobi si acum au lasat-o ceva mai vizibila, mai mult ca sigur pentru a o simti, banuiesc ca au nevoie de o invitatie speciala baietii ca altfel nu se poate.
"Deja devine patetic. Aratati-va!" Spun autoritar. Doua umbre vin dinspre padure , una mai inalta si masiva ca cealalta. Sunt dezamagita ca trebuie sa-mi fac "prietenii" asa murdara, plina de sange, macar arat ca un adevarat ninja. Parul negru tinut in coada, bandana inscriptionata cu Satul Frunza este taiata cu o linie, aflandu-se pe frunte, maieul si fusta neagra sunt patate de sange.Tragic.
Imi maresc putin ochii la cele doua "umbre". Ziua asta devine din ce in ce mai interesanta. Mai intai, ma duc in Suna, sa beau putin sake ca omul, insa ma intalnesc cu ANBU, trecem printr-o frumoasa batalie, Suna se aliaza. De cand? Dracu stie. Alerg jumatate de tara, desigur, alergatul nu poate fii mai frumos de cat cu cateva opriri, injuraturi, pumni, sange si kunaie. Scap de Anbu, ramane Suna, scap si de ei. Au ramas aliatii pana in mormant. Zambesc un pic la gandul asta. Si acum ma intalnesc cu Uchiha Itachi si partenerul lui de credinta H. Kisame. Ce chestie. Sa ma ingrijorez oare? Nu e ca si cand m-am intalnit cu bunicul si bunica la picnic.
"Mantiile astea imi sunt cunoscute. Insa de as stii de unde". Se pare ca au nevoie si de o invitatie sa vorbeasca. Ce e in neregula cu oamenii astia? Imi pastrez expresia fetei fara emotie.
"Uchiha, Kisame. Scurt si la obiect. Ce vreti? Stiu ca ma urmarti de cand m-am intors din Suna." Zic brutal. Sper ca nu am atins vreun punct sensibil. Nu am auzit lucruri de bine despre genjust-ul lui Itachi, si nici sabia lui Kisame.
Kisame schiteaza un zambet in coltul gurii. Insa vocea lui Itachi ma face sa imi concentrez atentia asupra lui.
"Cher, liderul organizatii noastre a fost interesat de tine, te-am urmarit un timp sa iti studiem puterile, sa vedem daca ai fii demna de Akatsuki. " Akatsuki, normal. Organzatia aia ciudata plina de ninja fugari, periculosi si puternici. Mi se parea cunoscuta mantia. Acum un an, daca nu ma insel am pierdut in fata unui membru de-al lor. Unul blond cu guri in palme. Doua zile nu am parasit patul." Ma incrunt la amintirea aceea jignitoare. "Si acum ma vor pe mine in Akatsuki? Sa ma simt onorata sau speriata?
" Ai de ales, mori sau ni te alaturi." Spune Itachi indiferent, de parca ar fi un lucru de zi cu zi.
"Cate optiuni, ma intreb pe care sa o aleg.Una mai avantajoasa ca cealalt.Hmm asta chiar e greu." Spun ironica, incruntandu-ma.
Kisame rade, Itachi fiind Itachi isi activeaza Sharingan-ul .
"Kunoichi, nu am timp de glume. Mori sau ni te alaturi."
Sa fii un Akatsuki inseamna sa fii puternic, deci sunt puternica, insa raman fara banii. Ceva de "munca" nu mi-ar strica.
"Accept. Nu ca as fii avut de ales." Spun, privind-ul pe Itachi.
"Hn"
"Ai facut alegerea corecta, fetito." Fetita? Cine se crede el sa imi zica mie "fetito" ? Pestele naibii.
"If I died in your arms
Would you then give me your love
Would you tell me that you need me
and that I was the one
Now there's nothing I can say to you
To make you feel the same way too
When you walk away I just want to die
And I try not to break down and cry"
Would you then give me your love
Would you tell me that you need me
and that I was the one
Now there's nothing I can say to you
To make you feel the same way too
When you walk away I just want to die
And I try not to break down and cry"