Nu ești un membru încă? Înregistrează-te acum!
Creează un cont nou  

NAMBRI: Big bang [privat]

#1
ooc: NAMBRI este acronimul pentru North American Molecular Biochemistry Research Institute, locul unde Solaine isi petrece majoritatea timpul scufundata in cercetari.

bic: Noptile nedormite petrecute in incercarea de a secventia un segment problematic al genomului demonic incepeau sa-si arate consecintele pe fata lui Solaine, in cearcanele adanci si ochii impaienjeniti asortati cu cocul pe jumatate prins din care ieseau fire de par salbatice. Notitele holografice stateau suspendate in fata ei de ore intregi fara sa ii ofere o lumina in misterul pe care incerca sa il rezolve. Descoperise de curand o legatura genetica intre ADN-ul uman si cel demonic, rezultate din niste teste produse cu ajutorul colaborarii cu specimene preluate chiar din corpul ei, fapt ce a dus la excluzia personala din orice alt proiect ce se desfasura simultan, desi la discretie, avand in vedere ca se folosea de resursele Institutului fara aprobare.

Dupa cateva minute bune petrecute in continuare in fata proiectorului, decise ca e timpul sa ia o pauza. Ofta gandindu-se la vacanta pe care o avusese in urma cu mult timp impreuna cu Meissa, osciland intre episoadele in care isi petreceau serile discutand pe terasa unei cafenele, de virusologie si genetica, si diminetile in care ea pleca de nebuna la scufundari, in cautarea unei lumi subacvatice care sa ii satisfaca apetitul de cunoastere.

Iesi din transa in momentul in care pe ecranul proiectorului observa o luminita rosie ce stralucea intermitent. Atinse panoul platformei usor si raspunse la videocall. Zambi autentic in momentul in care realiza cine o putea contacta la ora aceea dubioasa a noptii.

'Buna, Dr. Thabit, cu ce prilej am onoarea unei convorbiri la patru dimineata?' mormai ea obosita, dar pe un ton cald si primitor.

ooc: Niska, you're next. /hug Scuze ca nu am scris asa de mult, inca ma chinui sa ma obisnuiesc cu scrisul in romana.
[Imagine: sigforme.png]


probabil n-ai primit niciodata
telegramele mele sau poate
nu credeai ca e vital cand
lumea mea se descompunea
in ceasuri si goluri
de mine

au imbatranit in cadente
si sentimentele mele
sub greutatea
atator vieti netraite...


Clicky

#2
Bic - Meissa: Tavanul alb imaculat, cu model floral cafeniu, era unicul lucru de care parea atrasa in clipa aceea. Stalpii maronii, ce se potriveau cu nuanta modelului respectiv, dadeau un aer luxos incaperii. Privelistea aia neinsemnata parea sa o distraga, iar mirosul proaspat a crini ii imbata incet simturile. Trupul ei plapand, ca al unui obiect extrem de fragil, se foii incet sub cearsaful bej, ce o acoperea. Se ridica incet in picioare, grabindu-se spre fereastra. Perdelele catifelate, de culoarea inchisa, dar nu chiar neagra, fura trase deoparte, iar tanara impinse usor spre usa, pentru a pasi spre balcon. Soarele nu era acolo. Instinctiv, se intoarse inapoi in dormitor, pentru a privi ceasul din perete. 'Ora patru dimineata. Marfa!' Exclama ea, usor ironica. Nu realizase cum noapte a trecut atat de repede, cel putin nu pentru ca a avut de rememorat clipe multe. Chestia asta devenea un obicei, un obicei prost, desigur, caci ii fura somnul. Ofta usor.

Pasi ca prin transa spre salita dezordonata ce ducea spre baie, aruncand priviri din loc in loc. 'De cand tot zic ca reamenzajez' sopti ea, stramband din nas. Isi scoase rapid camasa de noapte sufocanta si intra in cabina de dus. Se straduia sa-si goleasca mintea de griji si vise negre, relaxandu-se pentru circa 15 minute. Apa era aproximativ rece, dar nu o deranja, avand in vedere ca apartamentul ei fusese numit cel mai calduros si primitor posibil - iar asta, la propriu. Mintea ii zbura acum catre vacanta pe care o avuse cu draga ei prietena Sol - de fapt, era si ultima ei vacanta. Isi amintea cu drag de zilele insorite petrecute pe terasa, cu privelistea marii agitate, purtand discutii interesante, ce-i hraneau mintea, curiozitatea, si pofta de cunoastere. Era printre putinele vacante de care avusese parte si, se numara printre cele mai placute.

Opri brusc apa de la dus, acoperindu-se mai apoi cu un prosop. Incerca sa ajunga teafara spre oglinda, desi gresia aluneca incredibil, si nici ea nu simtea sa aiba echilibru. O reflexie trista, lipsita de viata se zarii in sticla de pe peretele visiniu. Ochii ei aveau o culoare ciudata, de un albastru translucid. Isi apasa usor degetele peste ei. 'Chiar trebuie sa scap de obiceiul asta prost cu somnul..' isi zise ea apoi. Isi aranja usor parul ei ciufulit, negru ca abanosul, in timp ce se indeparta, pornind inapoi in dormitor. Isi trase repede o rochita alba, vaporoasa, si se tranti iarasi in pat. Inchise ochii pentru o secunda. Zambi. Intinse mana ei delicata si alba spre noptiera, apucand cu degetele ei lungi si subtiri ecranul digital ce ii mai alina din cand in cand clipele de plictiseala, fie prin documentarele pe care le privea, telefoanele date, sau jocurile puerile. Statu o clipa pe ganduri, apoi zambi larg, asezandu-se in fund in mijlocul patului. 'Sa nu-mi spui ca dormi la ora asta Sol, caci nu te cred' isi spuse.

Cand ecranul se deschise, privirea ii deveni putin ingrijorata, dar incerca sa ignore acest fapt. „Buna, Dr. Thabit, cu ce prilej am onoarea unei convorbiri la patru dimineata?'” - se auzi un glas mormait, dar calm si primitor. Tanara fata stramba din coltul gurii; 'Dr. Thabit, zici, ha? Adica, iar ne spunem adio clipelor in care ne spunem pe nume? Cat de formala si buna ai fost mereu cu mine..' - isi spuse in gand. Rase cu voce tare, plecand capul in jos. Stia ca Sol gacise deja ce vroia sa zica prin acea expresie. Se ghicea dupa expresia ei amuzata. „Ei bine, Dr. Arkab..” - incepu ea cu voce tare „Ma gandeam sa sun sa vad ce mai face prietena mea, nesatula de la atata cunoastere.” Iarasi nu dormi? „” Proiectul nostru merge destul de bine. Te stresezi prea mult. Ia si tu o pauza.." Zambi. Stia ca n-are nici o scuza cand Sol urma sa-i reprosa acelasi lucru. Ei bine.. Sol o stia deja pre bine. Tanara visatoare incurabila. Acum realiza si ea de ce caracterele lor se imbinau atat de bine.



ooc: Liiiill *hug*
[Imagine: dh4h3a.png]

~.~
„Nu poti cunoaste cu adevarat decat ceea ce renunti a stapani.”

#3
ooc: /hugs roxy foxy back

bic: Dupa spranceana usor ridicata si tonul vocii, isi dadu seama ca Meissa se simtise putin atacata de modalitatea formala in care i se adresase si raspunse in acelasi ritm cu jocul ei. Ii placea faptul ca tanara cercetatoare ii putea complementa uneori personalitatea, in acelasi timp infectandu-se usor, usor cu un sarcasm ce ii era caracteristic lui Sol. De fapt, tanara era spus gresit, avand in vedere ca diferenta de ani intre forma demonica si ingereasca se reduceau la doar un sfert de secol. Insa in timp uman ii dadeau lui Solaine ceva mai multa experienta in domeniu.

"In ceea ce priveste gandul tau, ma gasesti in aceeasi situatie in care m-ai lasat cu o zi inainte, am ajuns intr-un impas avand in vedere ca nu reusesc sa identific exact gena responsabila de mutatia ce a dus la aparitia noilor rase, daca le putem numi asa. Stii la ce ma refer. La noi.", incheie biochimista culminand cu un oftat prelung ce demonstra ca ajunse la capatul puterilor. "Proiectul merge pe un drum bun, dar e anevoios si nu e luminat decat pe alocuri. Avem nevoie de mai multe probe, de mai multa informatie si din moment ce ma folosesc neautorizat de resursele Institutului, nu pot obtine decat ce am deja...". Ii zambi cald fetei ce se afisa pe ecran. Stia in sinea ei ca fara ajutorul Meissei ca antropolog si cunostiintelor ei arheologice, cunostiinte pe care le dobandise lucrand in domeniu si pentru faptul ca o pasiona stiinta in cauza, nu ar fi ajuns pana la rezultatele curente.
[Imagine: sigforme.png]


probabil n-ai primit niciodata
telegramele mele sau poate
nu credeai ca e vital cand
lumea mea se descompunea
in ceasuri si goluri
de mine

au imbatranit in cadente
si sentimentele mele
sub greutatea
atator vieti netraite...


Clicky

#4
ooc: Niska, mai continuam? Sau nu are rost? :3
[Imagine: sigforme.png]


probabil n-ai primit niciodata
telegramele mele sau poate
nu credeai ca e vital cand
lumea mea se descompunea
in ceasuri si goluri
de mine

au imbatranit in cadente
si sentimentele mele
sub greutatea
atator vieti netraite...


Clicky



Subiecte de discuție similare...
Subiect: Autor Răspunsuri: Vizite: Ultimul răspuns
  II. Curtea Consiliului: Probleme. [privat]. Niska 0 2.051 03-08-2012, 11:15 PM
Ultimul răspuns: Niska
  I. Parcul vechi: Jocul. [privat]. Niska 8 5.705 03-08-2012, 06:12 PM
Ultimul răspuns: Niska


Utilizatori care citesc acest subiect:
2 Vizitator(i)