22-03-2011, 06:17 PM
o sa dureze ceva pana voi reusi sa iti ofer o critica pentru tot ce ai postat tu aici.
sa incepem cu inceputul:))
Capitolul unu
nu mai folosi diminutive atunci cand descri, le poti folosi at cand vorbeste personajul dar chiar suna urit in descrierea ta delurete, mai ales ca dupa ele spui de munte ceea ce implica automat ca ceea ce vede caracterul numai delurete nu sunt. Apoi, din moment ce vezi zapada pe varful muntelui cum poti sa spui ca este putina? Este gresit sa spui ca e putin zapada pe varf doar pt ca asa ti se pare tie.
Trenul scrâşni din frane. poate gresesc eu dar trenul nu are cum sa scrasneasca din frane. suna gresit, poti spune ca trenul a scrasnit atunci cand s-au activat franele.
sar primul din tot tren - nu inteleg ce spui, bine, de fapt inteleg ce vrei sa spui, dar trebuie sa formulezi altfel. sar primul din tren, fara acel tot acolo.
apoi, vre-un de fapt se scrie impreunat fara cratima, asta daca nu cumva intre timp s-au schimbat din nou regulile.:)
lăsându-i pe cei doi înaintea noastră, as putea spune ca e un pic gresit sa lasi 2 persoane care poate nu au mai fost in acel oras inainte ta, sa mearga spre cineva pe care nu cunosc, dar avand in vedere ca totusi ai dat de inteles ca se intampla in Romania, nu e chiar atat de greu sa gasesti iesirea dintr-o gara din Romania. Deci trecem peste, dar sa stii ca in mod normal cel care primeste vizitatorii, oaspetii este intr-un fel obligat de maniere sa ii conduca, nu sa se lase condus.
ai unele momente in care te repeti fara sa vrei, am vazut ca ai un moment in care o faci intentionat pentru a puncta ideea.
Descrierea nu este chiar foarte rea, dar ai putea sa mai lucrezi la ea. Naratiunea inca nu o fugareste nimeni ceea ce este bine. Dialogul, acele 2-3 replici pe care le-ai avut au fost okay. DAR, si e un mare dar, ai mare atentie la cum formulezi propozitiile pentru ca pe tot parcursul povestii am avut impresia ca le-ai taiat cu satarul. parca ai pus punctul ala in locuri total nepotrivite. oh, si vezi ca mananci litere.
si inca ceva, iubirel, iubirica? seriously? suna...fara suparare si Aly for the name of God do not punish me... pitzipongesc
capitolul doi
aceleasi greseli. mananci litere, dar parca propozitiile sunt mult mai bine formulate.
la sfarsitul subcapitolului pe care tu l-ai denumit El, nu mi-a placut urmatoarele lucruri:
-Cu mama fetei, care e si invatatoare pe deasupra in minunata noastra Romanie, el o pupa pe gat iar ea, asa cum descrie el, ii da o pupa.
Nici o invatatoare, nici o mama nu ar accepta un asemenea comportament din partea unui strain. pentru ca cel putin pana acum Andrei este un strain pentru mama fetei. nu stiu cum s-au cunoscut, cum s-au indragostit dar sunt sigura ca totusi Andrei nu a mai intalnit-o pana acum pe mama fetei, fapt care tu il confirmi atunci cand mama "presupune" cine este Andrei. Si oricum, din pur bun simt el nu s-ar fi comportat in acest mod, iar ea nu i-ar fi dat o "pupa".
Te sfatuiesc sa mai citesti si sa scapi de aceste cuvinte de genul: iubirel, iubirica, pupa.
Acum întrebarea este: sunt oficial a trei-a îndrăgostire? - recunosc nu inteleg ce ai vrut sa zici cu asta, nici nu vreau sa inteleg ce ai vrut sa zici.
Vezi ca te-ai repetat pe la inceput cu mama. mama in sus, mama in jos. Si apoi cu ocollitul pisicii, din moment ce mama ei conduce, ea a ocolit pisica, nu restul pasagerilor care dormeau;))
dialogul de la sfarsit este plictisitor sau cel putin pe mine ma plictiseste.
Asa ca o prima impresie dupa 2 capitole sau mai bine zis doua posturi, pentru ca povestea ta nu are nici o structura decat faptul ca povestesti din 2 puncte de vedere care da impresia ca ai impartit povestea, dar este o impresie gresita. Mi-ar fi placut sa vad Capitolul 1, 2, 3 la inceputul ficarui post sau niste stelute sau orice altceva decat acel El si Ea. Ca prima impresia, ideea este banala, cliseica, povestita de atatea ori si in atatea feluri ca m-am plictisit. Tot ceea ce pot spera este ca undeva pe drum tu sa vii cu ceva nou, sa ma lasi uimita. Nici macar prologul nu ma atrage. Pot sa iti spun deja ca tu ai asociat acea floare cu fata, ca personajul asociaza acea floare cu fata si ca de aici se trage titlul. EL salveaza sau incearca sa salveze floarea intr-o incercare disperata de a schimba ceva. Deci o sa faca ceva si o sa o piarda si de fapt prologul tau este epilog. Sper ca ai inteles ceea ce am vrut sa iti zic.
O sa revin cu un edit pentru a iti comenta si celelalte posturi.
Later Edit:
Intr-un sfarsit am terminat!! YEY!!
Asa cum a zis si colega mea, ai grija la timpuri. Am observat si eu asta ca le amesteci de parca ai uita la ce timp povestesti.
Ai o imbunatatire in descriere in capitolul trei dar mai trebuie sa lucrezi.
Capitolul patru
Nu am ce sa comentez aici, este un capitol bun in afara de acea poezie de la inceput. Nu mi se pare legata de capitol. Ai pus-o acolo, de ce nu stiu. Si alta chestie, daca iti placea poezia puteai sa o integrezi in capitol nu sa o pui la inceput dand astfel de inteles ca este un fel de rezumat la acel capitol. E si mai ciudat mai ales ca pana acum nu ai facut asa ceva si nici dupa nu ai mai facut, deci practic pui un semn la acel capitol de parca el ar fi foarte important.
Capitolul cinci
E ft plictisitor. Te repeti si aici nu ma refer numai la anumite cuvinte ci si la intamplari. Nu este neaparat nevoie sa povestesti exact aceleasi intamplari din ambele perspective. Iti dai seama de ceea ce simte celalalt chiar daca nu povestesti. Poti continua povestea din a doua perspectiva fara sa povestesti tot ceea ce s-a intamplat in cealalta perspectiva.
Impresia mea de la inceput inca ramane. Momentan inca nu am vazut nimic neobisnuit care sa scoata aceasta poveste din banal.
sa incepem cu inceputul:))
Capitolul unu
nu mai folosi diminutive atunci cand descri, le poti folosi at cand vorbeste personajul dar chiar suna urit in descrierea ta delurete, mai ales ca dupa ele spui de munte ceea ce implica automat ca ceea ce vede caracterul numai delurete nu sunt. Apoi, din moment ce vezi zapada pe varful muntelui cum poti sa spui ca este putina? Este gresit sa spui ca e putin zapada pe varf doar pt ca asa ti se pare tie.
Trenul scrâşni din frane. poate gresesc eu dar trenul nu are cum sa scrasneasca din frane. suna gresit, poti spune ca trenul a scrasnit atunci cand s-au activat franele.
sar primul din tot tren - nu inteleg ce spui, bine, de fapt inteleg ce vrei sa spui, dar trebuie sa formulezi altfel. sar primul din tren, fara acel tot acolo.
apoi, vre-un de fapt se scrie impreunat fara cratima, asta daca nu cumva intre timp s-au schimbat din nou regulile.:)
lăsându-i pe cei doi înaintea noastră, as putea spune ca e un pic gresit sa lasi 2 persoane care poate nu au mai fost in acel oras inainte ta, sa mearga spre cineva pe care nu cunosc, dar avand in vedere ca totusi ai dat de inteles ca se intampla in Romania, nu e chiar atat de greu sa gasesti iesirea dintr-o gara din Romania. Deci trecem peste, dar sa stii ca in mod normal cel care primeste vizitatorii, oaspetii este intr-un fel obligat de maniere sa ii conduca, nu sa se lase condus.
ai unele momente in care te repeti fara sa vrei, am vazut ca ai un moment in care o faci intentionat pentru a puncta ideea.
Descrierea nu este chiar foarte rea, dar ai putea sa mai lucrezi la ea. Naratiunea inca nu o fugareste nimeni ceea ce este bine. Dialogul, acele 2-3 replici pe care le-ai avut au fost okay. DAR, si e un mare dar, ai mare atentie la cum formulezi propozitiile pentru ca pe tot parcursul povestii am avut impresia ca le-ai taiat cu satarul. parca ai pus punctul ala in locuri total nepotrivite. oh, si vezi ca mananci litere.
si inca ceva, iubirel, iubirica? seriously? suna...fara suparare si Aly for the name of God do not punish me... pitzipongesc
capitolul doi
aceleasi greseli. mananci litere, dar parca propozitiile sunt mult mai bine formulate.
la sfarsitul subcapitolului pe care tu l-ai denumit El, nu mi-a placut urmatoarele lucruri:
-Cu mama fetei, care e si invatatoare pe deasupra in minunata noastra Romanie, el o pupa pe gat iar ea, asa cum descrie el, ii da o pupa.
Nici o invatatoare, nici o mama nu ar accepta un asemenea comportament din partea unui strain. pentru ca cel putin pana acum Andrei este un strain pentru mama fetei. nu stiu cum s-au cunoscut, cum s-au indragostit dar sunt sigura ca totusi Andrei nu a mai intalnit-o pana acum pe mama fetei, fapt care tu il confirmi atunci cand mama "presupune" cine este Andrei. Si oricum, din pur bun simt el nu s-ar fi comportat in acest mod, iar ea nu i-ar fi dat o "pupa".
Te sfatuiesc sa mai citesti si sa scapi de aceste cuvinte de genul: iubirel, iubirica, pupa.
Acum întrebarea este: sunt oficial a trei-a îndrăgostire? - recunosc nu inteleg ce ai vrut sa zici cu asta, nici nu vreau sa inteleg ce ai vrut sa zici.
Vezi ca te-ai repetat pe la inceput cu mama. mama in sus, mama in jos. Si apoi cu ocollitul pisicii, din moment ce mama ei conduce, ea a ocolit pisica, nu restul pasagerilor care dormeau;))
dialogul de la sfarsit este plictisitor sau cel putin pe mine ma plictiseste.
Asa ca o prima impresie dupa 2 capitole sau mai bine zis doua posturi, pentru ca povestea ta nu are nici o structura decat faptul ca povestesti din 2 puncte de vedere care da impresia ca ai impartit povestea, dar este o impresie gresita. Mi-ar fi placut sa vad Capitolul 1, 2, 3 la inceputul ficarui post sau niste stelute sau orice altceva decat acel El si Ea. Ca prima impresia, ideea este banala, cliseica, povestita de atatea ori si in atatea feluri ca m-am plictisit. Tot ceea ce pot spera este ca undeva pe drum tu sa vii cu ceva nou, sa ma lasi uimita. Nici macar prologul nu ma atrage. Pot sa iti spun deja ca tu ai asociat acea floare cu fata, ca personajul asociaza acea floare cu fata si ca de aici se trage titlul. EL salveaza sau incearca sa salveze floarea intr-o incercare disperata de a schimba ceva. Deci o sa faca ceva si o sa o piarda si de fapt prologul tau este epilog. Sper ca ai inteles ceea ce am vrut sa iti zic.
O sa revin cu un edit pentru a iti comenta si celelalte posturi.
Later Edit:
Intr-un sfarsit am terminat!! YEY!!
Asa cum a zis si colega mea, ai grija la timpuri. Am observat si eu asta ca le amesteci de parca ai uita la ce timp povestesti.
Ai o imbunatatire in descriere in capitolul trei dar mai trebuie sa lucrezi.
Capitolul patru
Nu am ce sa comentez aici, este un capitol bun in afara de acea poezie de la inceput. Nu mi se pare legata de capitol. Ai pus-o acolo, de ce nu stiu. Si alta chestie, daca iti placea poezia puteai sa o integrezi in capitol nu sa o pui la inceput dand astfel de inteles ca este un fel de rezumat la acel capitol. E si mai ciudat mai ales ca pana acum nu ai facut asa ceva si nici dupa nu ai mai facut, deci practic pui un semn la acel capitol de parca el ar fi foarte important.
Capitolul cinci
E ft plictisitor. Te repeti si aici nu ma refer numai la anumite cuvinte ci si la intamplari. Nu este neaparat nevoie sa povestesti exact aceleasi intamplari din ambele perspective. Iti dai seama de ceea ce simte celalalt chiar daca nu povestesti. Poti continua povestea din a doua perspectiva fara sa povestesti tot ceea ce s-a intamplat in cealalta perspectiva.
Impresia mea de la inceput inca ramane. Momentan inca nu am vazut nimic neobisnuit care sa scoata aceasta poveste din banal.