Mafia love. Crime love... [18+]

[Rose ^^]

Mersi mult ca mi-ai zis si am fost surprinsa sa vad ca ai pus hentai.

Ce e cu Kiba de Sakura nu-l suporta? :-? si Hinata e in politie O___o" fatuca aia ascunde ceva, dupa purtearea ei, nu ia aratat acele hartii rozaliei si sa fie cu Kiba >.<. Descrierea e ok, poate puteai sa descrii mai mult momentul in care cei doi s-au revazut. Sasuke sa fie criminal, asta nu o pot crede. Abia astept sa vad cum se va descurca Sakura la acedemie si mai ales ce-i va face lui pitipoanca de Ino :)) Pe la final ai pus si un mic hentai desi as tine sa cred ca depaseste varsta +15, atinge +18 ;)) intr-o oarecare masura.

Te pup :*

[Too Many Dreams.]

Olla! V-am adus un nou capitol plin de surprize. Sper sa va placa si de data asta :”>. Ma scuzati ca dau atatea edit-uri la titlu, dar ideile curg ca apa cascadei Niagara.
Hentai pervers by Who said i have to be normal, di nou. Raman datoare sis, ma revansez eu cumva.
Toate astea fiind spuse, Enjoy!

Cap. 19 – Hinata

M-am trezit din cauza tremuratului care ma apucase. Apa din cada devenise asa de rece, nu ma mira ca tremuram ca gelatina. Mda… am inceput sa injur de toti sfintii ca ceea ce s-a intamplat aseara a fost doar un vis, chiar daca a fost al naibii de frumos. Am lasat apa din cada sa se scurga si am intrat in cabina de dus. Am dat drumul apei calde sa curga si sa imi incalzeasca trupul. Doamne… cat de mult am putut sa dorm cat sa se raceasca apa in halul asta? M-am clatit de “resturile” de spuma ramase pe corp si am iesit din cabina de dus, cu halatul meu moale pe mine. Am luat uscatorul de par si mi-am uscat parul lung. Ma gandeam la visul meu. Oare era o previziune sau era doar de la mirosul de trandafiri? Cine stie.
Dupa ce am terminat am intrat in dormitor, cautandu-mi dezamagita hainele. Cand sa deschid dressing-ul, pe usa de la balcon aparu Sasuke, si el intr-un halat de baie. Ma lua in brate si ma saruta dulce dar apasat pe frunte. Isi dezlipi buzele fine de fruntea mea si ma privi atent in ochi. Acei ochi rosii isi facura imediat aparitia, ceea ce ma facu mai moale in bratele sale. M-a ridicat usor, astfel incat picioarele mele nu mai atingeau pamantul. M-a dus in pat, privindu-ma in continuare cu acei ochi fermecatori. Ajunsa cu capul pe perna, am vazut cum tavanul se transforma intr-un cer roz, cu cativa norisori pufosi pierduti in departare. Pe grilajul patului se agatau niste tulpini de trandafiri, cu boboci care incet-incet isi aratau petalele albe. In jurul nostru se asternu un fel de campie plina de trandafiri.
Brunetul incepu sa-mi sarute pielea fina a gatului. In cateva secunde raman fara halat iar brunetul incepe masese sanii si sa ii sarute, facandu-ma sa gem de placere. Acesta continua pana la abdomen apoi in acel loc nestiut de nimeni. Limba sa incepand sa se joace in acel loc intunecat si umed, facandu-ma sa imi arcauiesc putin spatele. Dupa cateva minute incepand să urce iar pana imi cuprinde buzele intr-un sarut nevionovat, patrunzandu-ma dur dar totusi incetisor. Eu imi arcuiesc spatele şi mai mult, sanii mei presandu-se de bustul puternic al brunetului. Acesta începe sa faca miscari dute-vino facandu-ma sa gem. Dupa doua ore in care gemetele noastre cred ca s-au auzit la strazi distanta brunetul pica lat langa mine.
Amandoi eram mai rosii decat nasul unui clovn. Ne uitam rusinati unul la altul pana cand Sasuke si-a tras pe el boxerii. I-am luat exemplul si mi-am tras halatul pe mine, dupa care brunetul ma lua in brate si ma stranse cu dragoste la piept. Am atipit instantaneu, ametita de privirea sangerie a lui Sasuke si de cerul roz ce se asternea deasupra noastra.
Am dormit linistit, fara sa am parte de vreun vis. Am deschis ochii intr-un sfarsit, realizand ca ne-am intors in camera mea. Am inspirat adanc aer in piept, acoperindu-mi fata cu mainile. In mintea mea inca se mai derulau imaginile care infatisau momentele noastre de placere. Acea placere incitanta, agresiva, care si acum ma bantuie. M-am uitat cu coada ochiului si l-am vazut pe Sasuke cum se freca somnoros la ochi, asa ca m-am ridicat din pat si mi-am strans mai bine cordonul de la halatul care inca il mai aveam pe mine. M-am dus in dressing si m-am inchis acolo pentru a ma putea imbraca in liniste. Am avut noroc ca era destul de spatios, altfel eram nevoita sa folosesc baia. Alaturi de nelipsita lenjerie neagra, am luat pe mine un tricou si un trening negru. Am iesit buimaca din incapere, ametita de mirosul dulce al vechiului meu balsam de rufe.
Sasuke ma privea pofticios, dorindu-si sa guste din nou putin din corpul meu. Totusi, inca de aseara ceva ma chinuia profund. Ma stresam ca de obicei cand intram in stari ca astea.
-S-a intamplat ceva? ma intreba Sasuke ingrijorat de stresul meu vizibil.
-Doar nu crezi ca ne-a auzit Tsunade aseara, nu? am intrebat rosind.
-Stai linistita. A fost ocupata cu administrarea documentelor si a ramas noaptea asta la birou. In dimineata aceasta ar trebui sa se intoarca, ma linisti el.
Se auzi cum se tranti usa de la intrare si am rasuflat usurata. Am lasat capul in jos incercand sa imi linistesc inima, care parca o luase la goana de bucurie. Sasuke ma ciufuli usor in varful capului, apoi ma lua in brate. I-am raspuns la imbratisare, gandindu-ma la ce usor a fost. M-am daruit in fata lui fara sa regret, nu mi-a pasat de durere sau de virginitatea mea. A fost o alegere… pe putin geniala. Cu Itachi imi era frica, nu as fi suportat niciodata. Ii cunosteam destul de bine stilul, si stiam ca o va face repede si dur. Ca nu ii va pasa de ce simt eu, doar ca placerea lui va conta. Dar cu Sasuke… a fost altfel. Totul a fost lent si romantic. Chiar m-a dus intr-un loc in care niciodata nu as fi visat. Cred ca asta inseamna iubire adevarata.
O durere inimaginabila ma sageta in partea de jos a abdomenului, ceea ce ma facu sa imi arcuiesc spatele. Brunetul imi dadu drumul din imbratisare si ma privea ingrijorat. M-am dus la oglinda si mi-am privit abdomenul din profil, se pare ca m-am ingrasat putin.
-Dar, Sakura… se balbai el. Nici macar doua luni nu sunt de cand…
-Nu e vina ta, l-am intrerupt eu. E a lui Tsunade. am spus putin jenata.
-Dar Tsunade e fata! Nu avea cum… se balbaia si mai tare, ramasese absolut blocat.
-Nuu! Faptul ca m-a indopat atatea mese la rand. Sasuke, doar tu ai voie sa ma atingi, iti jur asta! am spus cu cea mai mare sinceritate.
Brunetul rasufla linistindu-se, dupa care ma lua in brate de pe la spate, punandu-si mana calda in locul in care presasem acum cateva secunde cu putere, in speranta ca durerea va disparea. Acea aura linistita aparu din nou in jurul mainii sale, linistindu-mi in cateva secunde durerea. Imi sopti dulce la ureche sezizandu-mi reactia, ca ma va invata in dupa-amiaza asta tot ce stie. M-am sprijinit de pieptul sau si m-am cufundat in acel lacas cald, format de bratele sale puternice.
Am auzit din nou usa de la intrare trantindu-se, de data asta mai puternic. M-am desprins din imbratisarea brunetului si l-am intrebat ce e cu Tsunade azi. Mi-a raspuns exact ceea la ce ma asteptam cat mai putin: Tsunade avea sa tina discursul si restul tampeniilor la inceputul unui nou an din Academia Ninja. M-a mai anuntat si sa ma pregatesc, pentru ca in doua ore incep festivitatile.
Am dat din cap si am coborat alaturi de el spre bucatarie, unde erau pregatite doua farfurii cu diferite mancaruri pentru noi.
-Sasuke, nu cred ca pot manca atat. am spus privind speriata mancarea.
-E ok, mananci cat poti. mi-a spus zambind.
Am ciugulit cate ceva de acolo pana m-am saturat, apoi m-am dus in camera mea, cu gandul de a ma schimba in ceva cat mai comod. M-am hotarat la niste pantaloni trei sferturi albi si un tricou de aceiasi culoare, alaturi de tenisii mei favoriti. In treizeci de minute, alegerea hainelor era gata. M-am imbracat, dupa care am petrecut alte treizeci de minute in fata oglinzii, aranjandu-mi parul. Cred ca ar fi mai bine sa il tund la un moment dat, ca sa nu mai pierd inutil atata timp. M-am rezumat in cele din urma la o coada simpla si cateva suvite care sa imi inconjoare delicat chipul.
Mi-am pus jarteaua cu kunai-urile pe picior si am coborat scarile, asezandu-ma pe ultimele trei. Nu dupa mult timp aparu si Sasuke, cu cu o camasa gri si niste blugi de aceiasi culoare, incalatat cu niste pantofi. Inainte de a iesi pe usa, Sasuke imi spuse:
-In afara acestei case, sa nu crezi tot din ceea ce spun. Voi fi cel mai rece om pe care l-ai fi vazut pana acum, dar doar pentru binele tau.
Am incuviintat trista din cap si i-am cuprins buzele intr-un sarut apasat. Acesta isi strecura limba in gura mea, jucandu-se putin cu a mea. Mi-am infipt mmana in suvitele lui intunecate, tragandu-le usor, adancind sarutul, in timp ce brunetul ma tinea strans de solduri, realizand ca nu isi doreste sa fie rece cu mine, dar ca nu are incotro.
M-am desprins incet de buzele sale privindu-l in ochi. Iarasi capatasera acea nuanta rosiatica. Sufrageria deveni “campia” de trandafiri care ne inconjura aseara. La cativa metri distanta, un duel pofticios si salbatic se dadea intr-un pat in care era… ne aflam noi. Am ramas uimita ca Sasuke imi arata din nou ce s-a intamplat aseara.
-De fiecare data cand te voi trata cu dispret in public, nu uita imaginile astea. Asta reprezinta cat te-am iubit, cat te iubesc si cat de voi iubi. Cand vei termina de numarat bobocii trandafirilor de aici, atunci vei sti cat de mult te iubesc, dar sa nu incerci prea mult, nu vei termina niciodata. mi-a soptit zambind si sarutandu-ma din nou.
Ne-am hotarat sa nu o mai lungim cu dulcegariile si sa mergem spre academie, sa nu intarzaiem. Treceam absenta pe langa toti oamenii din jurul meu, avand in minte doar cuvintele brunetului. Acum era tacut, aspru si isi tinea dezgustat mainile in buzunar. Am intrat intr-un sfarsit pe o straduta ingusta, care ducea spre un deal inalt, impadurit si cu o cladire relativ mare ascunsa printre copaci.
Straduta fiind pustie, brunetul isi putea permite sa mai spuna cate ceva, dar fiind precaut se multumi doar fredonand in soapta versurile unei melodii care din intamplare era preferata mea: “Kill me, heal me Kill me, heal me On and on. I can't live without it, I can't live without it…” iar eu il acompaniam tot in soapta, aruncandu-i priviri pe furis.
Ajunsi dincolo de zidurile inalte ce incojurau academia ca un scut de protectie, am vazut-o pe Tsunade care se pregatea putin stresata sa isi inceapa discursul. Ma vazu intrand curioasa pe usa si se mai linisti, dupa care incepu sa indruge tot felul de chestii relativ interesante, cum ar fi energiile din corp numite chackra si altele.
-Cred ca v-am cam plictisit, am spus cam multe chiar asa de la inceput. As dori sa chem acum profesorii echipelor, care vor fi structurate cu cate trei membri.
Ascultam neatenta cum o gramada de nume erau strigate si cate trei persoane urcau pe scena alaturi de profesor, dupa care coborau impreuna, fiecare mergand in directii diferite. Un domn cu fata acoperita, lasat la vedere doar un ochi, imi atrase atentia cand urca si incepu sa vorbeasca plictisit si calm. Numele sau era Kakashi Hatake dupa cum se prezentase adineaori. Ne chema pe scena pe mine, Sasuke, si blondinul de Naruto care ma salva din ghiarele dracului. Mergeam linistita catre treptele de la scena, cand am auzit portile academiei trantindu-se.
O patrula de politisti sau ceva au dat buzna studiind atent fiecare persoana din jur. L-am auzit pe Sasuke in fata mea cum ofta si se uita inspre ei. Un schimb scurt de priviri dure intre el si politisti, dupa care au venit rapid langa noi, punandu-ne mainile la spate si imobilizandu-le in catuse. Nu puteam sa le vad fetele pentru ca erau acoperite de masti de animale. Am fost escortati in afara academiei, in privirile si exclamarile tuturor celor prezenti. In timp ce ieseam pe usa si puneam intrebari, cerandu-le sa imi explice totusi ce se intampla, festivitatea continua in liniste. Sasuke imi sopti sa am grija de mine. De parca l-as lasa pe mana tabacitilor astia. Usile s-au inchis in urma noastra si am coborat dealul, iesind in strada de pe aleea micuta. Mainile mi-au fost eliberate si cei patru si-au dat mastile jos. Am ramas socata sa vad cum in lumina palida datorita norilor de pe cer, mi se infatisa Hinata in fata ochilor, spunandu-mi ca voi merge la sectia de politie impreuna cu ei pentru a da declaratii. Mi-a picat fata cand mi s-a mai spus ca vom merge in masini diferite. Picaturile de ploaie incepusera sa curga, iar Hinata imi dadu paltonul sau cu insigna politiei pe ea. Mi-am pus niste manusi pe maini, afara lasandu-se cam frig. L-am privit pe Sasuke in ochii care pentru o secunda devenira iar rosii, infatisandu-mi camera mea. Am pus mainile pe pieptul sau tare.
-Ajuta-ma, mi-a soptit.
Am dat din cap si am plecat la Hinata in masina. Se pare ca reusise sa ii faca pe idiotii aialalti trei sa o lase sa ma supravegheze doar ea.
-Hinata, du-ma te rog acasa sa imi iau geanta. Pot plati orice amenda. Trebuie sa fac ceva sa il salvez pe Sasuke.
-Imi pare rau, Sakura. A fost deja condamnat la inchisoare si nu mai poate fi scutit de la asta in nici un caz.
Acum imi dau seama de ce ascundea de mine hartiile alea. Era dosarul lui Sasuke sau ceva de genul. Pff, ce prietena. Dar nu o condamn, nici eu nu i-am spus din ce mafie am facut parte, deci suntem chit.
Am mai rugat-o de cateva ori sa ma duca acasa si a cedat. Am ajuns si am fugit cat de repede am putut pe scari, catre camera mea. Mi-am scotocit geanta de toate tampeniile pe care le tineam in ea si in cele din urma l-am gasit. Aici era iubitelul meu micut, care ma va tine aproape de Sasuke mult timp, in spatele gratiilor. L-am strecurat in buzunarul de la pantaloni si am coborat inapoi la Hinata, dupa care am pornit spre sectia de politie.


Acum, m-am gandit sa va dau si cateva link-uri ^_^


Melodia care o fredonau cei doi: Skillet – Kill me, Heal me
http://www.youtube.com/watch?v=-E12V_A39...re=related

Rugamintea lui Sasuke:
http://brokensorrow133.deviantart.com/fa...4#/d2rvkcf

Cam atat. Sper sa termin mai repede urmatorul capitol :-) Ja Ne >:D<

[Piersicuta]

Buna buna^^ Am trecut si eu pe la ficul tau...again =.=
Ce rasturnare de situatie, Sasuke este condamnat la inchisoare, puffu, ce pacat :(, sper ca Sakura sa il scoata de acolo cat mai repede. ^_^'' Nu mi-a placut hentaiu, nu l-ai descris in totalitate si a fost precum un fulger, in doua secunde deja l-am citit..Ma rog (:|. Hinata O.O? Hoa, mai e si politai sau dala=)) Abia astept sa vad nextul, sa vad cum evolueaza relatia dintre Sakura si Sasuke, sa vad cum scapa de inchisoare, intr-un cuvant astept nextul.
Repede repejor!! Sa nu uiti sa ma anunti :p.
Tai Tai :bye:

[Rose ^^]

Mersi mult ca mi-ai zis.

Nu m-am gandit ca asta este surpriza, dar de ce sa fie brunetul in inchisoare? Ma asteptam la Sakura, nici decum la Sasuke. Esti rea, ii desparti >.> Nu am vazut nici o greseala si ce camera ciudata, mai romantic de atat nu poate fi, aproape mi-au dat lacrimile. Asa de dulci pot fi. Auzi, Sakura nu o fi insarcinata? :> Hinata e o tradatoare, ea stie bine ca rozalia il iubeste pe brunet si invers, nu cred ca nu putea distruge unele probe.
Hentaiu mergea descris mai bine, mai amplificat si incearca sa-l faci chiar tu, nu va iesi din prima insa trebuie sa te obisnuiesti.

Te pup dulce si mor de curiozitate, apropo imi place mult poza de la final :X
:bye:

[Pคnđค.]

Ms ca m-ai anuntat. sorry ca nu am dat comm aseara, faza-i k nu puteam, anyway, capitolul chiar a fost mai lung decat celelalte si mi-a placut lucrul acesta. In legatura cu capitolul, deci Sasuke la inchisoare? No way, si eu ca si Rose ma asteptam ca Sakura sa ajunga la inchisoare, rasturnare de situatie. Oricum, vad ca ai idei, punele in continuare in aplicare.
Off, ei acum sunt despartiti, pacat ...
O.K. Cam atat
Kiss and Hug!

[RouXiss Đx]

Buna :D Voi comenta doar ultimul capitol, pt ca ar lua prea mult sa le citesc pe toate...
Pai descrierea hentaiului mai mergea, in rest e ok. Actiunea este si ea buna, la fel si dialogul. Ideea doar voi presupune ca e originala, nu stiu sigur ca nu am citit tot.
Sa ma anunti cand pui next :bye:

[Too Many Dreams.]

Ei bine, am adus azi si ultimul capitol din fic. Sper sa nu ma omorati ca il termin asa de repede. Dar voi veni cu un nou fic, deci ma revansez ^_^, cine va dori sa il anunt cand incepe, sa imi spuna doar. Unde vor fi stelute inseamna ca voi trece la alte imprejurimi cum ar veni. Cam atat cu introducerile, Enjoy!

Cap. 20 – Iubirea din Mafia

Imi sprijineam coatele de masuta din fata mea si mi-am lasat fruntea sa imi cada in palme. Macar asa ma mai feream putin de lumina aia enervanta de la interogatoriul careia eram supusa. Ma saturasem de privirile taioase care imi erau aruncate, asa ca m-am ridicat in picioare si m-am rastit la ametitul din fata mea.
-Nu tin minte nimic! Eram beata manga, nu aveam cum sa realizez ce se intampla. ma rasteam in fata politistului care nu ma credea sub nici o forma. Daca as fi cazut in vreun sant, acolo ramaneam.
Incercam sa il conving dar fara succes. M-am uitat la ceasul de pe perete. Ma interoga de trei ore incontinuu si nu scotea nimic de la mine. M-am lasat sa cad inapoi in scaun si in acel moment l-am vazut pe geamul din stanga mea, printre jaluzele, pe Sasuke cum era adus si el la interogatoriu. Am sarit de pe scaun si am vrut sa fug spre usa, sa merg in camera alaturata si sa ill imbratisez pe Sasuke strans. La jumatatea drumului dintre mine si usa mainile mi-au fost sucite la spate, imobilizandu-ma de durere. Am cazut in genunchi, suvitele rozalii acoperindu-mi chipul. Se auzi usa cum se deschise incet, urmata de un scartait lung. Mi-am ridicat capul si am vazut-o pe Hinata, care i-a facut semn politaiului sa imi dea drumul. Odata ce mainile mele au fost eliberate mi-am acoperit fata cu ele si am inceput sa ma prefac ca plang. Am intrebat-o pe prietena mea de ce l-au arestat pe Sasuke, desi stiam foarte bine ca l-au arestat afland ca l-a ucis pe roscatul ala.
-Sasuke va fi dus la judecatorie. Cred ca ai vrea sa vii sa vezi ce se intampla. ma anunta Hinata, cuprinzandu-ma finut in brate.
Ma ridic cu ajutorul brunetei si am iesit din camera aceea mica in care imi pierdusem inutil vreo patru ore din viata. M-a surprins cat de repede lucra politita din Konoha, in Tokyo le-ar fi luat doua saptamani. Nu e de mirare ca am scapat basma-curata de fiecare data cand omoram pe cineva.
Inaintam cu pasi marunti pe culoarul care parca nu se mai termina. Sunetul continuu si sec al tocurilor care atingeau cimentul devenea din ce in ce mai enervant. Intr-un sfarsit am ajuns afara unde ne astepta o masina de politie, iar alta era deja in miscare. M-am asezat pe bancheta din spate, gandindu-ma cat de “frumos” va fi sa imi petrec toata viata in inchisoare. Mi-am lipit fruntea de tetiera scaunului din fata si priveam in gol. Nu pot face nimic sa il salvez pe Sasuke, sunt doar un martor amarat care s-ar putea sa faca si pe avocatu’. Masina se opri si am coborat alaturi de Hinata. Am intrat intr-o cladire mare, asemanatoare cu cele din filme, la fel si sala in care am intrat. Un birou mare in care se pare ca deja se asezase judecatorul, un scaun in care Sasuke statea incatusat si pazit de doi politisti si restul scaunelor care pareau cam prafuite.
-De cand nu am mai folosit sala asta. Chiar imi era dor de ea. spuse barbatul in varsta ce facea pe judecatorul.
Adica voia sa zica de oraselul asta minuscul era unul perfect si fara infractori, sau cum?
Incepu sa indruge ceva de Sasuke, care nu am putut sa inteleg cum trebuie din cauza ca vorbea ca un popa cand spovedeste, cat sa nu auda si alte babe greselile si rugaciunile pe care el le tot trancaneste acolo. Incepuse sa citeasca declaratiile scrise date probabil de betivanii din barul de noaptea trecuta.
Ochii mei verzi se intorc catre brunet, parul scurt facut tepi, costumul rosu, precum sangele, catusele ma fac sa ma gandesc la nebunii. Judecatorul isi drege glasul.
-Deci Sasuke Uchiha... dar nu apuca sa termine ca este intrerupt de un paznic care intra tot transpirat.
-Doamnule, Itachi Uchiha a fost ucis. Se pare ca a fost injunghiat. spune acesta incercand sa respire.
Pe chip imi apare un zambet diabolic iar brunetul isi intoarce capul catre mine, din mana cazandu-i lama unui cutit.
-Poftim? Itachi, mort? Intreaba judecator ridicand paharul cu apa din fata lui si bandu-l dintr-o suflare.
-Da! Spune acesta calmandu-se.
-Sasuke, dupa zambetul tau pot sa imi dau seama ca e “opera” ta. Te condamn la inchisoare pe viata! Cazul este inchis! Spune tare si clar judecatorul.
Mi-a picat fata dupa ultima replica a judecatorului. Cum sa fii atat de prost si sa judeci cazurile fara sa anchetezi macar doua zile un unul? Oricum, m-am ridicat, cu ochii atintiti asupra brunetului. Politistii ii puneau catuse si la maini si la picioare. M-am dus fix catre masa judecatorului, unde mosuletul asta idiot isi aranja hartiile. Mi-am sprijinit coatele de masa, facandu-l sa isi indrepte ochii mici spre mine, intrebandu-ma daca s-a intamplat ceva.
-Si daca v-as spune ca sunt asasina in serie, ce ati face, domnule judecator? l-am privit lingusitoare.
-Nu as face nimic fara o dovada macar, mi-a raspuns simplu si scurt.
M-am uitat cu coada ochiului la Sasuke, care ma privea nevos.
-Sakura, taci dracului din gura! mi-a strigat parca varnd sa imi dea o palma in timp ce politistii il conduceau spre usa.
-Domnilor politisti, va rog asteptati un moment. am spus calma, iar acestia s-au oprit uitandu-se nepasatori la mine pentru o secunda.
Am scos din buzunarul pantalonilor cardul care dovedea ca fac, adica am facut parte din organizatia de mafioti a nemernicului de Hidan.
-Am facut parte din Raitsuji. Trebuie sa mai si explic ce-i aia sau v-ati prins si singuri?
Cand am terminat de vorbit i-am pus in fata judecatorului cardul. Analiza cu atentie ce scria pe el, comparandu-mi la sfarsit chipul cu cel din poza alaturata.
-Nimeni nu are voie sa arate asta politistilor, sau e omorat. Ei, sper sa ma protejati bine aici in inchisoare pana voi fi o mica babuta care nu mai stie daca a facut copii sau nu, le-am zis celor din fata mea oferindu-le mainile pentru a fi incatusate.
Metalul rece facu contact cu pielea mea, in acel moment amintindu-mi ca in sala mai era si nemernicul de Kiba. Am intors privirea o secunda si mi s-a ntalnit cu a sa. Ochii sai ma priveau rece si cu scarba. M-am resemnat doar la un zambet pungas.
* * * * *
Stateam in genunchi pe cimentul rece. Mainile imi atarnau deasupra capului, legate in catuse. Nu puteam sa vad decat intunericul profund ce se asternea in fata mea. Aveam ochii inchisi, voiam atat de mult sa ii deschid si sa vad ce se afla in jurul meu, sa vad macar o raza de soare, dar se pare ca era imposibil. Chestia aia nenorocita pe care mi-au pus-o la ochi, nu puteam s-o scot nici daca as fi fost contorsionista si mi-as fi folosit picioarele. Corpul imi era amortit din cauza felului incomod in care stateam. Mi-am dus picioarele la piept. Zgomotul sec al alnturilor care zanganeau intr-un ecou iritant ma zgaria pe creier. Am ramas nemiscata mai mult timp, pentru a evita zgomotul zalelor care se loveau una de alta deasupra mea, acel clinchet enervant al captivitatii mele.
O bufnitura ma facu sa tresar si sa imi tin urechile si posibilul al saselea simt in alerta. Din partea mai indepartata a incaperii se auzi alt zgomot de lanturi apropiindu-se. Mi-au adus un coleg de celula si el criminal? Am simtit cum chestia de pe ochi mi-a fost indepartata cu blandete. Am deschis ochii si ma confruntam cu o imagine neclara.
Prin ceata am reusit sa disting un zambet bland combinat cu regrete.
Am clipit de cateva ori si imaginea a devenit mai clara. Zambetul de inger al Hinatei. Am privit-o cu o nota de ironie si sarcasm.
-Nu vei intrerupe orice legatura cu mine de-acum incolo? Orice om normal ar face asta. am luat o mica pauza in care priveam cimentul usor luminat de becul agatat de tavan in cateva fire neglijent izolate. Oamenii sunt vulnerabili si naivi. Daca ar primi o veste ca asta ar ramane marcati, nu ar mai vrea sa se increada atat de mult in nimeni. Cum de inca imi mai vorbesti? trancaneam ca o moara stricata.
-Nu e vorba de faptul ca ai ajuns o criminala in serie. E vorba ca tu mi-ai fost mai mult decat mama. De fiecare data cand imi mergea greu, te sunam si tu ma linisteai. Mi-ai fost in tot timpul acesta ca un inger pazitor. Nu as putea acum sa renunt la prietenia noastra doar pentru ca tu ai omorat atatia oameni, pur si simplu nu pot.
Cuvintele ei ma mangaiau pe suflet. Mi-au ajuns la inima imediat, ceea ce a facut o lacrima sa imi scape si sa se prelinga calduta pe obrazul meu. Mana ei fina a sters-o inainte sa se usuce, dupa care mainile mele au fost eliberate din catusele de deasupra mea.
-Vom vorbi mai incolo. Acum ai vizitatori. Unul singur defapt.
Initial am crezut ca e Neji, care mereu mi-a purtat de grija ca un tata. Dar corpul binelucrat care intra pe usa ma facu sa ma contrazic. Hinata i-a scos catusele.
Sasuke.
Am luat-o in brate pe Hinata si i-am promis ca ii voi fi mereu recunoscatoare. Mi-a spus ca de-acum incolo vom ramane singuri in acea celula. Mie imi convenea atata timp cat il aveam pe brunet alaturi. M-am ridicat amortita de pe jos ajutata de bratele puternice ale brunetului. I-am inconjurat gatul cu bratele si l-am strans puternic la pieptul meu. Ma saruta pe crestet si imi soptea la ureche tot felul de cuvinte linistitoare, ceea ce ma facu sa il strang si mai tare si sa nu imi doresc sa ii mai dau drumul vreodata.
M-a indepartat pentru o secunda de el dar a preferat sa imi pastreze soldurile lipite de ale lui. Se apropia incet de mine si mi-a cuprins elegant buzele intr-un sarut apasat.
-Sa nu mai faci prostii ca asta niciodata. a spus si m-a sarutat din nou.
Am zambit atunci cand sarutul s-a terminat. Il priveam adanc in ochi ceea ce facea si el.
-Am fi avut un copil… i-am zis visatoare si cu un zambet melancolic.
S-a dat un pas in spate si si-a dus mainile la gura. Parea ingrozit ca uitase acel lucru mic si important, dar mie nu imi pasa. Gazduiam in mine rodul si cea mai solida dovada a iubirii noastre. M-am dus spre el si i-am cuprins chipul in maini iar apoi l-am luat in brate de dupa solduri, Sasuke fiind inca stana de piatra. Incet-incet si-a revenit, luandu-ma si el in brate, miscandu-si regular bratele in sus si in jos pe spatele meu. Ii simteam respiratia sacadata de uimire pe ceafa mea. Ma strangea din ce in ce mai tare.
-Nu vreau sa treci prin durerea de a fi mama. Nici macar daca ai face cezariana. Sakura, trebuie sa o chemam pe Hinata si sa o rugam sa iti ia niste anticonceptionale. mi-a spus brunetul agitat.
O palma zdravana mi-a zburat catre fata brunetului. Si-a dus mana la obraz in locul in care l-am lovit. Se inrosise destul de tare.
-Cum poti gandi asa? Sasuke, nu pot face asta. Chiar daca inca e o celula micuta, e un sunflet nevinovat! Nu pot sa il omor si pe asta, pur si simplu nu pot. O sa merg la spital, imi baga aia o perfuzie cu anestezie de un litru si nu simt nimic. Sasuke, e fiul tau! Cum iti poti imagina, cum iti poti dori sa nu se nasca? m-am rastit la el in timp ce ma privea uimit si in acelasii timp confuz.
Ochii sai negri ca noaptea tremurau. Ma uitam la el fara sa stiu exact ce sentiment exprimam. O lacrima ii iesi din ochi, urmata de alte cateva. Brunetul veni la mine si si-a pus capul pe abdomenul meu, cuprinzandu-ma apoi intr-o imbratisare tremurata. Tricoul meu era patat de lacrimile sale calzi, care incetul cu incetul imi ajungeau pe piele, facandumi pielea de pe brate de gaina. Suspinele sale mi-au adus un fior fierbinte pe sira spinarii.
M-am coborat in genunchi si am ajuns la nivelul brunetului care statea la fel ca mine. Mi-am infasurat un brat in jurul sau iar cu celalalt ii mangaiam suvitele intunecate. Si-a adus capul pe umarul meu si a inceput sa isi mai reguleze respiratia. Mi-am sprijinit visatoare capul de al sau si ma gandeam cum va fi peste noua luni. Scapata din inchisoare, cu cearcani imensi din cauza bebelusului, din cauza dorului dus pentru Sasuke care sigur va ramane in arest pana atunci, cu cearcani imensi din cauza plansului. Imi vor da copilul spre adoptie iar apoi voi ajunge inapoi in inchisoare fara vreo minune dumnezeiasca.
Scartaitul usii care s-a deschis ma facu sa imi intorc privirea de la prisma viitorului la vizitatorul pe care il aveam. Am realizat atunci ca Sasuke se calmase si ma strangea si mai dragastos la pieptul sau.
-Ce draguuut. Pacat ca Boss mi-a dat sa distrug asta. se auzi enervanta vocea lui Kiba.
Stilul sau neglijent si sexy ma facu sa ii arunc o privire dezgustata. A scos de sub haina de piele un pistol si l-a indreptat spre noi.
-Ultimele cuvinte, Haruno? a spus el increzator.
Mi-am scos pistolul din suportul special de pe jarteaua pe care o purtam mereu. Am indreptat pistolul spre el, sub privirea atenta a lui Sasuke. Printr-o miscare rapida si scurta, pistolul lui Kiba s-a indreptat spre mana mea. A tras. Am inchis ochii asteptand durerea. Nu am mai avut timp sa imi retrag mana inaintea glontului. Asteptam secundele care treceau atat de greu. Numaram in mintea mea: unu, doi, trei, patru… Dar deja la a cincea secunda numarata mi-am dat seama ca altceva decat mana mea a fost lovit. O busitura urata pa facu sa imi deschid ochii mai rapid decat as fi vrut. Dar a fost cea mai mare greseala a vietii mele. Trupul lui Sasuke zacea in fata mea. Sangele ii curgea fara oprire din piept, apoi prelingandu-se pe pectorali picura pe ciment, o balta devenind baltoaca.
Mi s-a oprit respiratia, iar imaginea devenea din ce in ce mai intunecata, alunecam lent si dureros in acel abis, fara lumina, fara vise si fara sperante. Cadeam in abisul disperarii. Dar m-am decis ca e imposibil, adusa inapoi pe pamant, la realitatea cruda, de ultimele cuvinte ale brunetului:
-Te iubesc, Sakura. a spus ragusit dupa care a inchis incet ochii, cazand in somnul nesfarsit numit moarte.
-Imi pare rau ca doar atat a mai putut sa mai spuna. Mai ai ceva de adaugat? a spus Kiba pe un ton lingusitor si compatimitor.
Am scapat pistolul din mana si am cazut pe pieptul plin de sange al lui Sasuke. Lichidul era asa de cald, linistitor… dureros. Imi sfasia inima in milioane de bucatele. Lacrimi mari curgeau necontenit pe obrajii mei, iar suspinele nu ma mai lasau sa respir.
-Se pare ca nu. Ne vedem in Iad peste cativa ani. mi-a zis facandu-mi cu ochiul.
Mi-am intors cu greu privirea spre el. Era destul. Mi se intampla pentru a patra oara in viata cand am pierdut pe cineva pe care il iubeam cu adevarat. Am vazut scanteia galbuie pe teava pistolului atunci cand glontul a iesit. Nu l-am vazut, dar a fost suficient sa simt cum sunt proiectata inapoi pe trupul lui Sasuke, iar apoi hainele sa imi fie pline de sangele rosiatic si caldut. Durerea din piept ma facea sa cad intr-un somn adanc. Printre gene l-am vazut pe saten cum a luat-o la fuga, iar dupa cateva secunde politistii au aparut.
Nu mai vedeam nimic, doar acel negru nesfarsit. Era un somn placut, fara vise…
* * * * *
Am deschis ochii simtind caldura bratelor care ma inconjurau. Nu credeam ca o voi mai face vreodata. In fata mi se afisa o mare de oameni, toti tacuti, care ascultau cantecul misterios dar cu subinteles al clopotelor. M-am uitat peste umar si l-am zarit pe Sasuke care privea melancolic scena. M-am ridicat de pe banca veche si m-am strecurat in multime, cu brunetul in spate. Am ajuns in fata tuturor, iar imaginea sfasietoare care mi se afisa ma facu sa imi pun mainile la gura. Ochii mi s-au umplut de lacrimi pe care desi cu greu, am reusit sa le stapanesc.
Sasuke a ajuns in spatele meu si m-a strans de umeri, luand parte la drama mea.
Mi-am indreptat privirea catre palmele mele. Erau normale, nu se vedea prin ele asa cum e in filme. Am incercat sa ii pun mana pe umar Hinatei dar nu puteam sa o ating, o strapungeam ca si cum as fi strapuns aerul. Suspinele ei neincetate si din ce in ce mai galagioase imi sfasiau inima. Atunci mi-am dat seama.
Eram moarta.
Am mai inaintat un pas, catre sicriul de care statea sprijinita prietena mea. Zaceam acolo, imbracata intr-o frumoasa rochie alba de mireasa. Modele florale erau cusute pe corsetul mulat pe trupul meu fara viata. Pe gat imi zabovea un colier din dantela alba, cu o cruce neagra. Mainile mele vinete imi erau impreunate deasupra abdomenului. La mana dreapta aveam frumos legata cu fundita o panglica alba, cu o cruciulita pe una din bucle. Valurile de dantela imi stateau nemiscate pe picioare. O ultima sclipire a razelor soarelui ce se ascundea in nori se mai zari pe pantofii de lac ce ii purtam in picioare. Suvitele rozalii erau aranjate cu grija, date cateva peste umeri iar resul prinse intr-o impletitura la spate ce cadea pe umarul drept. O clama cu aspect de argint, pusa in crestet, imi tinea voalul ce cadea fin pe chipul meu. Nu aveam nici o expresie pe fata, care era galbuie si palida.
Mi-am aruncat privirea alaturi si am vazut o imagine si mai groaznica. Trupul lui Sasuke zacea si el intr-un sicriu. Naruto statea sprijinit de el, cu lacrimi in ochi si consolat de Neji. Chipul brunetului era de asemenea palid si inexpresiv. Buzele pe care voiam sa le gust din nou cu atata pasiune erau vinete si uscate. Sasuke era imbracat intr-un costum negru, la patru ace cum se spune, care parea si el a fi de nunta. Cravata neagra nu lipsea, cazand frumos pe pieptul binelucrat. Purta pantofi cu varf, de lac. Mi-am aruncat o privire peste ce purtam eu. Aveam pe mine exact aceeasi rochie care se prezenta pe mine, aceleasi bijuterii, aceiasi pantofi. M-am uitat si la Sasuke, era imbracat si el la fel ca trupul fara suflet. Noi eram sufletele.
Preotul inchise cartea de rugaciuni, iar fetele vag cunoscute ale baietilor pe care i-am vazut in academie au ridicat cu grija sicriele din lemn de stejar, vopsite in negru. Hinata incepu sa planga si mai tare. Am scapat si eu o lacrima nevinovata. Si Sakura cea moarta plangea. In spatele sicrielor, fetele care tot la academie le-am vazut carau brate intregi de flori.
Toti s-au oprit pentru a asculta ultima rugaciune inainte ca trupurile noastre sa ramana in pamant pentru totdeauna. Hinata statea cu o batista in mana la capul meu. Din spatele ei aparu zambaret Kiba. Bruneta nu era proasta si si-a dat seama ce ii poate pielea. Acesta a imbratisat-o, dar ea l-a respins si i-a oferit un pumn de toata frumusetea. Nu aveau loc de cuvinte.
Doi politisti l-au luat de acolo si l-au dus la mama naibii stie unde. Naruto veni si o cuprinse pe Hinata in brate, iar aceasta isi afunda capul in pieptul sau, continuand sa verse lacrimi. Preotul termina de rostit rugaciunea, dupa care sicriele au fost acoperite cu capacele care aveau cate o cruce din metal pe mijloc. Coborau incet-incet in gropile alaturate din acelasi cavou.
Toti plecau tacuti acasa, doar Hinata, Naruto si Neji au ramas sa aprinda lumanari pe langa cele lasate de ceilalti. Multa lume nu o cunosteam, dar apreciam faptul ca au fost acolo. Un om cu parul alb, dat pe spate, a venit si a aruncat doi trandafiri rosii ca sangele pe locul meu. Hidan.
-A fost o fata exceptionala. a soptit, dupa care a plecat aprinzandu-si un trabuc.
Un clopot se auzi din nou, din spatele meu. M-am intors si am vazut cum o usa era deschisa, iar din locul in care ducea, cadeau pe pamant cateva raze de soare. Am mers dupa Sasuke fara sa privesc in urma. Stiam ca Hinata si ceilalti vor uita si isi vor aminti doar de clipele frumoase. Am pasit peste pragul usii iar aceasta s-a inchis brusc, creand pe pamant o briza usoara si rece.
* * * * *
In fata mi se asternea o campie plina de flori frumos mirositoare. Norisorii movulii se plimbau pungasi spre cer. Parea ca sunt din nou prinsa in iluzia lui Sasuke. M-am uitat in ochii sai, care aveau o culoare la fel de intunecata ca si data trecuta cand i-am privit, ca de obicei. Brunetul m-a luat de mana, moment in care am simtit cum doua metale de pe mainile noastre de lovesc. I-am privit cand mana sa, cand pe a mea. Amandoi aveam pusa cate o verigheta pe inelar.
M-am uitat la chipul sau de inger. Mi-a zambit. O briza usoara a transformat campia intr-o plaja mare si pustie. Soarele apunea, dand o nuanta rosiatica cerului.
Brunetul ma lua in brate ca pe un copil, iar dantela rochiei a ramas atarnand agatata in aer. Ne-am asezat pe mal, iar in apa marii puteam sa vad tot ce se intampla cu prietenii mei pe pamant. Era ca un vis.
-Te iubesc, i-am aruncat linistita brunetului.
Acesta mi-a prins maxilarul in mana, intorcandu-mi chipul spre el. Ma saruta apasat, facandu-ma sa cad pe nisipul moale. Isi strecura limba printre buzele mele, intrand cu usurinta in lacasul meu umed si pacatos. Si-a desprins pentru o secunda buzele de ale mele, privindu-ma in ochi.
-Macar am facut amandoi, facu o mica pauza, crima de a iubi.
S-a aruncat apoi din nou pe mine gustand fiecare centimetru, mainile sale facand la fel.
Crima de a iubi… Iubirea cu cineva din Mafia va fi mereu una complicata…

So, this is the end.
I hope u enjoyed all. ^_^ Deci, s-a terminat si asta. In curand voi veni cu un nou fic, asa cum v-am anuntat la inceput, si acela destul de dur, cu o gramada de dileme si pervers. Tot SasuSaku va fi :"> Va pup pe toti si va multumesc ca ati avut rabdarea sa imi cititi nebuniile si ati lasat si cate un comentariu. Cam atat am avut de spus in incheiere. Ja Ne!

[Piersicuta]

De ce l-ai terminat asa de repedee? Nu este corect de loc! Mi-a placut la nebunie acest fic si tu ce faci...il termini? Deci mi-a placut The End-ul a fost romantic, demn de filmele romantice cu mafia:)). Hinata chiar a fost simpatica in rolul de polistist, bad girl, chiar mi-o si imaginez arestandu-l pe Naruto la noapte. In fine, a fost in next kilometric, am crezut ca nu il mai termin! Iar ficul a fost genial mi-a placut foarte mult, sper sa mai faci asemenea ficuri :*.
Mi-a placut foarte foarte mult ^^

[Rose ^^]

Buna, mersi mult ca mi-ai spus >:D<
Deci nu mai pot, nici lacrimile nu mi le pot stapani. Efectiv ma luat valul si am inceput sa plang. Un final emotionant si trist insa plin de iubire. Au murit impreuna si sunt impreuna, cum se zice: "nici moartea nu ne va desparti" Bine macar ca Kiba a fost luat de politie si sper sa fie pedepsit, oricum nu mai am cum sa aflu... dupa comportamentul lui Hidan as putea zice ca a apreciat-o foarte mult pe rozalie.
Te felicit, a fost un fic foarte frumos si mi-a placut mai ales acest final si partile incinse (hehe). ti-as ramane recunoscatoare daca mi-ai spune de noul fic ce e pe drum ;;)

Te pupa Rose :*
:bye:

[RouXiss Đx]

asa sa terminat? :( trist...
Pai actiunea mi sa parut grabita, descrierea nu lipseste. Cred ca am vazut si o greseala nu stiu sigur :-?
E foarte trist...nenorocitul de Kiba... si daca Hiddan a vrut sa ii omoare atunci de ce a mai pus doi trandafiri pe mormantul Sakurei? A fost foarte trist sfarsitul... Si sa ma anunti de urmatorul fic ;))