Iubire interzisa

[KarinaD]

Disclaimer: Nu detin niciun personaj din anime-ul/manga-ul Naruto si nu fac profit de pe urma acestor personaje/intamplari.

Am inceput un nou fic, cum v-am mai spus. Sper ca acesta sa fie de 100 de ori mai bun.


Capitolul 1


Pornim. Pentru mine nu este ceva nou, defapt nici nu imi pasa ce o sa se intample. Sunt obisnuita sa colind dintr-un oras in altul pentru ai multimi pe parintii mei pretentiosi. Nu-mi pasa la ce scoala o sa invat, daca sar intampla asa ceva, sau ce prieteni o sa am. Cu iubirea nu ma inteleg si nici nu am chef de asa ceva, m-am plictisit de atatia prosti care mi-au cazut la picioare fara nici un folos. Nu mai sunt acea fetita prostuta care se indragostea de oricare baiat care uita cu niste ochi "dragalasi", ca sa-i spun asa, la mine sau alte chestii plictisitoare. Am iubit, chiar foarte mult pe un baiat, Gaara, parca asa il chema, defapt nici nu imi amintesc prea bine. Inainte parul lui roscat, trupul bine lucrat si acei ochi verzi, imi suceau mintile si din cauza lor nu putem sa dorm noaptea, prostii. L-am iubit atat de mult, dar nu a stiut sa respecte asta si a facut ceea ce a facut, lasand ca din ochii mei verzi sa curga siroaie de lacrimi care nu puteau inceta. Dar el nu ma cunoastea, nu puteam fi calacata in picioare asa usor, m-am razbunat, nu mai stiu cum, dar am facut-o. A plecat nu stiu unde si pe mine m-a lasat in pace. Pentru numele lui Dumnezeu, oare mai exista asa imbecili ca el? Cum am mai spus, nu-mi pasa. Stiu ca nu o sa mai pot iubi vreodata, cred, niciodata nu stii ce-ti rezerva viitorul, dar nici nu o sa am o inima de gheata din cauza lui. Atunci cand imi atingea parul meu roz sau ochii mei il priveau intens, in timp ce el se uita dupa fustele felelor care treceau pe strada, eram indragostita pana peste cap, atat de proasta am fost ca am avut incredere in el. Totul s-a terminat, nu mai stiu nimic de el, nici el de mine, ceea ce ma bucura enorm.
Drumul lung ma plictiseste, foarte tare, chiar daca masina tatei are o viteza mare. Doar este om de afaceri, ce naiba. Era prost sa-si ia o masina rablagita care abea se misca pe sosea? Normal ca nu. Acel negru intens, pe care il ador, imi da o senzatie de libertate si nu ma pot desparti de ea. Nici macar nu stiu unde ma indrept sau cum se numeste acel oras. Numele orasului mi l-a spus tata, parca, dar era asa de aiurit incat preferam sa spun cuvinte in franceza decat sa pronunt acel cuvant penibil. Vorbaria este in toi, Doamne, nici gandurile nu mi le aud. Dupa 2 minute aud motorul masinii oprit. Ce naiba, am ajuns deja? Imposibil. Privesc pe geam si zaresc un bufet. Tipic. Nici 2 ore nu am mers si deja le aste foame parintilor mei. Cobor din masina, plictisita si intru in bufet,sau bar, nici nu stiu ce era. Acel rosu intens iti fura privirea, iar pe mesele din afara localui erau pline de pahare de bere goale. Cum mi-am inchipuit, bar unde vin toti betivii. Exact aici si-au gasit sa manance si ai mei. Penibil, chiar si pentru ei. La naiba, acum trebuia sa si comand, ca intotdeauna. Ma indrept spre tejgheaua lunga la care isi "savurau" cu placere betivii bauturile, nepasandu-mi de fluieraturile din spatele meu. Comand ce am de comandat, si ca intotdeuna se trezeste un prost sa se bage in vorba cu mine sau daca-l tine buzunarul sa-mi comande ceva.
-Un suc pentru domnisoara! se aude o voce de langa mine.
Nici nu m-am deranjat sa-mi intorc privirea spre betivul de langa mine. Doar de un suc isi permitea, ce idiot. Stiu sa-mi fac treaba, si inca foarte bine. Am destula experienta in asa ceva. Sucul imi era servit. L-am luat in mana si am pornit spre betivul care ma privea intens. M-am asezat in bratele lui si i-am turnat sucul in cap cu multe "gratie".
-Scuze, nu-mi place de portocale. Si mai ales daca vine de la unul ca tine.
In bar se facu liniste. Toti facura ochii cat cepele la privirea scenei de "agatare" . Pornesc spre masa parintilor care erau pur si simplu aerieni. Nici macar nu au stiut ce s-a intamplat, ceea ce era destul de bine. Voiam sa scap cat mai repede de acolo, nu stiam ce minciuna sa mai spun ca sa scap de privirile idiotilor de langa mine. Normal, mintea mea geniala nu ma lasa niciodata la greu. Le spun parintilor ca a incendiat bucataria. Nu ma puteam gandi la ceva mai rapid si normal ca am inventat acea scuza prosteasca care ca intotdeuna a mers.

>>TO BE CONTINUED<<

[Marina.]

Buna! Am observat ca ai inceput un nou fic, asa ca mi-am zis sa-l comentez, cu toate ca nu ma duce mintea la prea multe la ora asta avand in vedere ca azi-dimineata m-am trezit la ora 5.
Dar haide sa trecem la oile noastre:
Mananci semnele de punctuatie, unde sunt. In unele locuri, unde trebuia sa pui punct, tu puneai virgula si invers.
Descriere nu prea am vazut, nici nu se putea la ce marime are capitolul.
Naratiunea- Bunicica
Dialogul nu prea ste, deci nu e sec.
Cum am spus mai sus, capitolul e mic si ai doar 38 de randuri[da, le-am numarat>.<]
Da-i edit si mai pune macar doua randuri ca de nu ti se va sterge.
Ei bine, din primul capitol nu am reusit sa-mi formeze o idee despre fic. Il astept pe urmatorul si astept inbunatatiri din partea ta.
Sper sa nu te supere comentariul meu, dar eu mi-am spus parerea.
Bye si spor la scris!

[Miranda.]

Ma bucur ca ai prins curaji si te-ai apucat de o noua poveste sasusaku.
O sa-ti spun parerea mea, sper ca opinia mea sincera nu o sa te scoata din sarite. Presupun ca ti-ai dai seama ca nu este perfecta dar nu ai avut ce sa faci.
Descrierea nu este buna, adica nu este prea multa, ar trebui sa descri tot ce se vade in jur. Chiar daca Sakura nu s-a uitat ca betivul ala asta nu inseamna ca nu ar trebui sa-l prezinti. Cred ca nu ai avut timp.
Dialogul este putin lucru care nu este rau. Ai iventat chestia cu sucul ca sa ai si dialog, nu? Pare putin sec dar nu mult.
Actiunea este perfecta, nu e grabita, acum sa vedem ce se va intampla cand il va vedea pe Sasuke.
Este cam scurt capitolul, cealalta pov nu am citit-o( ti-am spus de ce) dar cand am trecut pe la ea am vazut ca aveam minim 40 de randuri. Aici ce s-a intalplat? Tu te-a lasat timpul?

[Miranda.]

Mai bine lasai primul capitol si il faceai pe al doilea. Vreau sa vad ce anume se va intampla cand il va vedea pe Sasuke. Va ramane stana de piatra si va cadea la picioarele lui sau va fi indiferenta? Cate intrebari.
Vad ca ai pus cateva randuri in plus
Descrierea? Ai inbunatatit-o dar mai ai mici scapari, mint mai ai de lucru.
Dialogul? L-ai lasat acelasi.
Actiunea? Este aceasi.
Vad ca ai modificat descrierea dar nu destul de mult ca sa faci mai multe randuri, sa sti ca nu am probleme cu randurile.
Oare Sakura o sa se indragostea de Sasuke lent sau imediat?
:x:x:x Apucate de al doilea capitol, lasa-l pe asta, vreau sa citesc despre intalnirea lor:x:x:x

[*ILY Yaoi Maniac*]

Nyaa :> nou fic SasuSaku , pe mine de ce nu m-a informat nimeni ? Trebuie sa fiu prezenta , pai nu ? Asa ideea , super tare ideea xD Presupun ca Saku e tare in gura in ficul tau :> Hahaha si cand va aparea Sasuke , hahaha doamne sper sa aduci next-ul repede xD Iei ai naratiune si descriere din plin si dialogul nu e sec :X Hip hip uraa xD Da mi-ar fi placut sa fiu putin mai lung , dar scoala ne tine ocupati pe toti xD Greseli nu am vazut dar nici nu am cautat xD Astept next-ul , spor la scris si imaginatie si sa ma anunti cand aduci continuarea xD Pa:-h

[Daria v2]

Heei ! Inainte sa merg la scoala eu stau si citesc ficuri ca nebuna si iar inatrzii >:) Intarzii de la engleza [ si am cu diriga :-ss ] dar las asta la o parte si vin la oile noasre ^_^:
1. Dialogul nu e sec [ pai nu prea are ce sa fie sec ]
2. Naratiunea nu e plecata prin Spania >:)
3. Descrierea : ar trebui sa mai lucrezi la ea Sa descri ce e prin jurul ei si cum sunt celalte personaje . Per exemplu : Betivul si parintii Sakurei Parc nu iai descris nuh?
4. Actiunea mie nu mi se pare grabita
5. Mie imi place foarte mult si vreau sa vad ce se va intampla.
6. Abia astept Nextul
7. Punel mai repede
8. Bye ca plek la scoala pwp la u :*

Edit : am mai scoss emoticoanele cas prea multe parca ...

[KarinaD]

Deci va spun de pe acum. Capitolul este extrem de sec si de aiurit dupa parerea mea. Nu prea am descris lucrurile, pentru ca nu prea ma pricep, si cred ca am greseli cu tonele, nu le-am corectat ca mia fost lene :D >.< Ma astept sa primesc critici dure. Nu 3 com nu nex.



Capitolul 2



Picaturile de ploaie se izbeau de geam. Apas degetul pe fereastra aburita, si desenez o inima. Imi amintea de el, de Gaara. Defapt aproape totul, trandafirii pe care mii aducea, acea declaratie sub forma de "Te Iubesc", ursuletul de plus pe care mi l-a dat de ziua mea... Gata, totul s-a terminat. Nu am de ce sa-mi plang de mila. Se spune ca ai voie la 5 mari iubiri in viata. Una am trait-o, si celelalte? Urmeaza de vazut. Inima desenata pe geam acum nu mai era, imi trezea atatea amintiri pe care le incercam din rasputeri sa le uit. Ma ghemuiesc pe scaunul de piele neagra si ma gandesc la ce va urma sa se intample in orasul in care ma voi muta de curand. Prieteni nu ma grabesc sa-mi fac. Asa sunt toti, te lasa la greu. Nu mi-am gasit inca o prietena adevarata. Sa ma aline cand sunt trista, sa ma consoleze, sa fie mereu cu mine. Prieteni am avut destui, dar toti au vrut acelasi lucru. Banii mei.
Mai era ceva de mers pana in oarsul care urma sa ma gazduiasca pentru ceva vreme, asa ca nu strica sa mai citesc putin. Un miracol ceresc era pe cale sa se inatmple, eu citind. Cartea o am de cand aveam 12 ani. Si nici acum nu am terminat-o de citit. Inlatur coperta neagra, pe care scria cu litere albe titlul cartii, si rasfoiesc foile pana la pagina dorita. Pana acum nu am inteles prea multe din ea, si nici nu ma astept sa inteleg. " O iubea asa de mult. Nu suporta sa nu o aiba langa el. Ea era jumatatea ce ii completa viata si inima..." Am inchis cartea. Nu mai suportam, era prea mult pentru mine. Asa este mereu. Iubirea nu are sfarsit. Pentru unii, iar pentru altii este un infernt total. Unii si-ar da viata pentru a fi cu persoana iubita, iar altii dau cu piciorul totul. Ca un castel de nisip, il ridici atata timp si o mica pietricica strica totul. Cam asa se intampla si in viata reala, nu toti au norocul sa termine acel castel de nisip fara macar sa fie atins. Iubirea este tare ca o stanca, chiar daca marea se izbeste de ea vrand sa o darame.
Deja am ajuns? Gandurile mele au zburat asa departe incat am pierdut notinuea timpului? In fine, am ajuns, asta conteaza. Casa era aproape de scoala, asta imi mai lipsea. Daca se putea numea casa. Era o vila in toata regula, 2 etaje si o piscina. Se pare ca nu am sa o duc asa de rau. Cladirea inalta era de un alb imaculat, cu ferestre nici mari dar nici mici si un balcon, care va fi cu siguranta al meu. Deschid usa facuta din lemn de stejar si zaresc menajera care facea curat pentru venirea noastra. Acum ce mai urma? Sa bat din palme si sa se stinga sau sa se aprinda lumina nu? Nu prea am avut menajere, pentru ca toate au plecat din cauza mea desigur. Mobilierul era de culoare neagra, care cum am mai spus imi place la nebunie. Un LCD, DVD, Home Cinema si toate cele necesare. Spre incantarea mea, nu-mi lipsea nimic. Pornesc la etaj pentru a-mi vizita camera. Ce? E deja mobilata? Huh...Am scapat de o grija. Nu mai am cum sa car mobla cu tata, doar daca ma mituia cu o pedichiura sau o manichiura. Imi scot hainele din bagaj pentru a le baga in dulapul putin cam mic, pentru toate hainele mele scumpe. Dupa ce termin de impachetat ma trantesc pe cerseafurile albe ale patului. Privesc buimaca in jur, parca dulapurile din jurul meu voiau sa cada pe mine. Sunt extenuata. Deja era destul de intuneric afara. Nici nu ma obosesc sa vad cat este ceasul. Ma invelesc cu patura alba gandindu-ma la cosmarul pe care-l voi avea maine. Numai cand ma gandesc ca o sa merg din nou la scoala imi da dureri de cap.


***



Dimineata veni repede, pentru mine. Eu, care ma trezesc destul de tarziu, abea mi-am miscat un deget cand am auzit ceasul sunand insitent. Ma ridic in sezut lenesa si privesc mirata in jurul meu. Ahh... Era sa uit. Trebuia sa ma acomodez cu noua mea camera neaparat. Daca nu, cand o sa ma trezesc dimineata o sa cred ca am fost rapita de extraterestri. Ma ridic enervata din pat si pornesc spre baie. Dupa ce-mi fac toaleta ma indrept spre dulap. Stau si privesc dulapul ca o proasta timp de 10 minute nestiind cu ce sa ma imbrac. Pana la urma arunc pe mine o pereche de blugi si o bluza neagra. Nu as avea chef sa ma duc in prima zi de scoala cu tocuri, fuste si alte chestii, nu este genul meu. Cobor la parter unde mama ma primeste cu un calduros "Buna dimineata" ,iar eu ca de obicei cu un simplu " Neata" . Dupa ce termin micul dejun si de ascultat trancanelile mamei despre cum sa ma comport la scoala, mi-am insfacat jacheta si am iesit pe usa inainte sa mai palavrageasca mama ceva ca sa ma scoata din sarite. Pasesc usor pe drumul putin prafuit gandindu-ma la ce teroare se va intampla de cand voi intra pe poarta inchisorii. Deja aud tipetele copiilor de clasa I . Asa eram si eu. Mica, plapanda, prostuta, mi-e dor de acele clipe, dar nu poti da timpul inapoi indiferent ce-i oferi inapoi. Ma aflu deja in fata usii clasei. Apas pe clanta care ma indemna spre un dezastru total, si intru in clasa. Diriginta era deja in clasa, povestind despre mine, desigur. Salut politcos si ma indrept spre doamna. Avea parul brunet, pana la umeri si putin ciufulit. Ochii ii avea de un rosu aprins care nu ma scapau din priviri. Dupa ce ma examineaza din cap pana in picioare, odata cu viitorii mei colegi, care la prima vedere pareau niste idioti, ma invita sa ma prezint.
-Dar nu pot sa le dau buletinul sa se uite si singuri?
Profesoara se uita la mine parca picata din luna, apoi se uita la mine cu o privire aspra in semn de "Prezinte-te odata copile! " Am inghitit in sec si m-am prezentat pe scurt:
-Ma numesc Sakura Haruno si am 18. Mai doriti sa stiti ceva?
Niste idioti se trezesc sa ma intrebe ce firma de lenjerie port. Ce?! Mai ceva sa le dau doua, dar i-am lasat onoarea doamnei diriginte sa le faca asta. Dupa ce tipetele de durere ale celor doi idioti se auzira in toata scoala, se sunase de pauza. Salvata de clopotel, alfel mai stateam vreo ora raspunzand la interogatoriul doamnei diriginte, care parca se numea Kurenai. Doamna ma invita sa stau in banca cu un tip blond cu ochi albastri, pe nume Naruto. Dupa ce am facut cat de cat cunostinta cu el, voiam sa ies afara. Normal ca blondul voia sa ma insoteasca, dar am refuzat. La iesirea din clasa dau nas in nas cu o fata cu parul albastru inchis si cu niste ochi ciudati.
-Scuze, nu am observat ca voiai sa iesi. Hei, tu esti eleva cea noua. Sakura nu? Eu sunt Hinata.
-Da, da eu sunt. Incantata de consostinta, Hinata.
Hinata si cu mine pornim spre curtea scolii unde era o galagie infernala. Imi arata cativa colegi, inclusiv o roscata cu ochelari, care se uita dupa baieti. Si normal, se izbeste de mine.
-Vezi pe unde mergi, fufo! Zice aceasta pe un ton fitos.
-Regleaza-ti telescoapele si apoi vino sa vorbesti cu mine.
-Iubii!! Tipa roscata in timp ce se indrepta spre un baiat cu brunet, cu ochi negri destul de dragut, dar nu era genul meu. Ma mir cum de s-a uitat la sclifosita asta, ca sa nu-i spun mai urat. O intreb pe Hinata cine sunt cei doi iar ea imi spune ca pe baiat il cheama Sasuke, iar pe roscata Karin si ca sunt in clasa cu mine. Perfect, ceva mai "minunat" pe lumea asta nu se mai putea intampla. Dupa ceva timp se suna de intrare. Pornesc impreuna cu noua mea colega spre clasa si din nefericire ma impiedic de cineva.
-Scuze. Ii spun scurt si la obiect fara sa ma uit la fata lui.
-Sakura, nu credeam ca o sa te mai vad vreodata.
Raman socata, un nod imi ramane in gat, si inca unul mare. Cunosteam acea voce, imi era foarte cunoscuta. Era el, era...

[Hachiko]

Un nou capitol:x.Lets comm>:)
Poi ai avut dreptate, descriere nu prea ai, dialogul este mai putin si nu mi se pare prea sec ( dar se putea si mai bine), Actiunea nu mi se pare grabita decat foarte putin la final ( banuiesc cine era acea persoana cunoscuta Sakurei). In rest capitolul este foarte bun.Greseli de tastare nu am vazut dar nici nu am stat sa caut. Dupa cate am inteles, aceasta poveste va fi Sasusaku sau ma insel?:| Oricum asta nu e important;).Povestea este destul de interesanta. Abia astept sa vad ce se va intampla in urmatorul capitol.
Te astept cu next'ul ;)
Succes!

[Flash]

Ai evolut mult de la primul capitol şi asta se vede. Cam multe semne de suspensie unde nu ar trebui să le foloseşti. try not to use 'em. Mai răreşte obiceiul ăsta de a le folosi pentru că sunt locuri în care nu îţi trebuiesc deloc.
La tehnoredactare stai bine, dar nu am fost atentă la toate detaliile cred că ţi-a mai scăpat una două greşeluţe, dar nu - i bai. Per total stai bine so e okay în comparaţie cu majoritatea ficurilor de pe aici care sunt aproape toate ratate.

[Miranda.]

:x:x:x Salut :x:x:x
Asa cum am promis iata-ma.
Nu ai specificat ce fel de cuplu este la mijloc. Sasusaku sau narusaku? Pt. mine asta este foarte important, nu te supara dar asta ma intereseaza cel mai mult la o poveste.
NU stiu cum a fost prima ta poveste de ti se spune ca te-ai imbunatatit, eu o sa ma refer la primul capitol. Da, ai realizat un capitol mai bun ca primul, felicitari.
:x:x:x Pupici :X:X:x