Ingerul iubirii -Gravity sezonul 2

[Silver Angel]

Capitolul 2
De ani de zile iubeste. Iubirea a aparut in viata lui intr-o sala de concert. Pe scena era un baiat cu ochii de ametiste si par zmeuriu ii furase inima intr-o seunda. Statea pe scena si tacea. Publicul urla si el nu zicea nimic, atunci hotarase sa il ajute. Se ridicase in picioare si pornise spre scena cantand. Urcase spre scena si baiatul se dezmeticise. Cantase impreuna cu el. Fusese ca o vraja. Il privea si nu ii venea sa creada ca poate fii atat de frumos si poate avea o voce atat de dulce. Parea ca straluceste. Stralucirea patrunsese in acea seara in viata lui. Pana atunci iubise doar muzica, iar muzica il adusese in viata lui pe Shuichi. Ii simtise respiratia pe fata si caldura trupului vibrand in ritmul musicii. Pentru prima data in viata sa ceva devenea la fel de important ca muzica. Nu ii venea sa creada. Era ca un magnet pentru el. Vocea, trupul micut, ochii uluitori si firea adorabila... Totul il fascina. Dar inainte ca el sa isi dea seama ca ceea ce simte este dragoste, iubirea lui era deja in bratele lui Yuki Eiri. Il vedea suferind, plangand disperat pentru ca scriitorul nu il trata asa cum merita. Cand isi daduse seama ca ceea ce simte este dragoste, iubirea lui era deja in bratele lui Yuki Eiri. Il vedea suferind, plangand disperat pentru ca scriitorul nu il trata asa cum merita.
Ofteaza si se aseaza pe fotoliu si lua in brate o jucarie Koma careia Shu ii pusese fundite argintii si o pereche de aripi de zana din voal si sarmulite. Este jucaria lui Yume. Shu a uitat-o cand
a plecat de la studioul de inregistrari. Inchide ochii, jucaria pastraza mirosul lui … adoarme cu capul pe animalutul roz de plus.
“Shuichi ,te iubesc...ii spun privindu-l in ochi. Pe scena in fata a miliarde de fani ii fac declaratia asta. Privirea lui pierduta, respratia taiata dar totusi un mic curaj si ma saruta... iau in brate trupul micut si firav care vibreaza si tremura de fericire.' 'Esti gata Shuichi?'' intreb "Hiro...'' se aude vocea lui entuziasmata si muzica porneste... vocile noastre se unesc si rasuna in noapte. Pe cer luna straluceste si stelele danseaza. Se lasa conduse de muzica noastra. ”Sakuma Ryuichi....esti un zeu.datorita tie cant.Tu ai adus frumusetea muzici in viata mea, mi-ai schimbat destinul. Prin muzica ta vad totul altfel. Atunci cand sunt trist muzica ta ma alina. Daca e furtuna tu aduci soarele, daca e intuneric tu aduci lumina... scufundat in intuneric imi intinzi mana. Mana ta catifelata imi arata calea.Te iubesc!”

Deschide ochii si priveste in jur.A adormit in cabina lui Shu cu capul pe Koma cu aripioare. Ochii lui se umplu cu lacrimi… A fost doar un vis… Dar macar in vis a auzit cuvintele pe care le viseaza rostite de cea mai dulce voce din lume. Ofta si aseza jucaria pe masa. Aceasta cade pe jos, se ridica sa o ia si vede cazuta sub dulapul de costume ceva alb. Intinse mana si scoase de acolo un cocolos de hartie. Sunt doua hartii mototolite. Intinse prima hartie si citi:
“Yuki... de cand ai intrat in viata mea, vreau sa te fac sa ma iubesti! Stiu ca esti dificil, dar am rabdare. Incet ...incet vei cadea in bratele mele. Atunci cand ma ranesti sufar, vorbele tale si comportamentul tau imi sfasie inima. De ce te porti asa cu mine? De ce nu intelegi ca te iubesc? De ce? De ce? De ce? Uita trecutul, nu faci decat sa te ranesti. Nu e vina ta ce s-a intamplat... ”

Ofta si o netezi si pe a doua:
“Un inger isi ridika aripile spre cer...
Ma paraseste...
El nu ma mai iubeste....
Nu...nu se va intoarce
Sufletul imi e sfasiat
Lacrimile s-au uscat
Inima de piatra-mi este
Urasc tot ce in lumea asta este
As pleca departe...
Cu un vapor
Pictat de mana mea pe hartia alba
La viata l-as aduce
Cu o poezie magica
Ar porni pe ocean
Spre o insula secreta,
Care sa ne protejeze iubirea”
O lacrima ii aluneca pe obraz… Probabil Shuichi scrisese cele doua foi de hartie atunci cand se despartise de Yuki ultima data. Impaturi frumos hartiile si le aseza cu grija in buzunar.
Afara s-a inserat , vantul sulfa si rafalele de ploaie lovesc ferestele. Pe obrajii lui curg lacrimi, a simtit in cuvinte toata durerea unei iubiri care parea neimpartasita… Dar micutul cataret cu par trandariu se inselase, in conditii ingrozitoare iubirea dintre el si Yuki se dovedise mai puternica decat orice altceva.
Scoase hartiile din buzunar si le priveste iar. Atunci poate ar fi putut sa intervina, poate fiind atat de vulnerabil ar fi putut profita, ar fii putut s ail desparta de scriitor pentru totdeauna… Dar nu o facuse… se multumise sa ii steraga lacrimile si sa il imbratiseze, nu sa il seduca. Imediat ce aflase ca Eiri are problem se grabise sa il anunte, facuse tot ce putuse pentru ca fericirea sa umple iar ochii pe care ii adora.
Iesi din cabina lui si se indreota spre cea a formatiei sale. Deschise dulapul si aseza cu grija pe un raft foile salvate de sub dulap, apoi se lua o unbrela si se indrepta spre iesire.
Privi din usile de sticla de la intrare furtuna dezlantuita parca si mai puternic. Deschise umbrela si iesi in furtuna.Un fulger strabate cerul si un bubuit cumplit se aude,intr-o secunda orasul se cufunda in bezna. Doar farurile de la masini mai lumineaza. Brusc o masina se opreste in fata lui si farurile il orbesc. Inremeneste cu umbrela rupta in mana. Trei siluete masive aparura in lumina farurilor, iar in spate simtii o lovitura puternica ce il arunca pe pavaj. Durerea exploda cand un picior il lovi cu putere in abdomen. Spaima puse brusc stapanire pe el. Nu poate intelege cine ar putea s ail urasca atat de mult si de ce. Incearca sa isi ridice privirea si vede prin ceata durerii si ploaia ce cade necontenit chipul unei persone cunoscute. ”Taki… de la Ask… dar … dece?” Isi aminti in secunda urmatoare bataia si violul carora le cazuse victima Shuichi cu cativa ani inainte. Probabil acum incerca s ail elimine pe el din drum… desi cariera trupei Ask se terminase, gratie interventiei lui Touma. Probabil razbunarea este motivul pentru care el este lovit acum. Simtii ca isi pierde cunostinta si auzi ca prin valuri de vata o voce care acopera rasetele celor care il lovesc. In jur se face intai lumina, vocea aceea ii sopteste ceva, nu intelege ce, dar tonul il linisteste. Un intuneric cald il cuprinde … lesina.


Capitolul este cam scurt,dar promit cat de curand urmarea.
Precizez ca visul lui Ryu si continutul celor doua foi de hartie nu imi apartin mie,ci lui lui Sweet Lover