In pasi de dans

[Shilpa]

[edit Aly]Tip Critica Permisa: Stil / Limbaj / Gramatica.

Nu stiu ce m-a apucat, dar ieri mi-a venit o idee de fic dupa ce am terminat ora de japoneza. Asa ca m-am hotarat sa-mi astern gandurile in scris. Va fi un proiect pe care il voi face cu Ryuu, si el va povesti din perspectiva baiatului. Nu sunt inca hotarata daca va fi bun asa ca inca ne mai gandim la el. Cert este ca eu am incercat sa scriu o parte din capitolul 1 si pe baza comentariilor voastre vom hotara daca merita sa mergem mai departe sau nu. Este un pic mai complicat nu am ales inca numele fetei, dar ma voi gandi la el, deaceea nu l-am scris inainte. Oricum sa stiti ca etse din perspectiva ei. Acum nu voi mai spune nimic ci va voi astepta parerile. Imi pare rau ca etse cam scurt. Sa vedem daca mai scriem sau renuntam. Lectura placuta.

In pasi de dans



Capitolul 1:Lectia de japoneza

Imi dau repede cu peria prin par de culoarea mierii, ce imi ajunge pana la oplati si imi verific machiajul in oglinda. Ma uit la ceas si alerg alarmata pe coridor. Se pare ca daca nu ma grabesc iar voi intarzia. Imi iau geamta si incui usa, coborand scarile ca o furtuna. Ma impiedic si cand era sa fac contact cu podeaua imi recapat instantaneu echilibrul. Grabesc pasul indreptandu-ma spre statia de taxi, si ma urc in primul pe care il vad in fata ochilor. Tata imi spunea adesea sa am grija cu soferii ca nu se stie ce le trace prin cap. Si multe alte lucruri neinsemnate, care pe o ureche imi intrau si pe cealalta imi ieseau. Dra cine mai asculta in ziua de azi de sfaturile adultilor? Ei traiesc in lumea lor, Iar noi intr-a noastra. Sunt atatea bariere care despart generatiile si atatea conflicte care se ivesc chiar si din cele mai neinsemnate lucruri. Dar nu am acum timp de analize psihologice. Deschid portiera si ma asez pe locul din fata, potrivindu-mi centura de siguranta. Ii comad soferului locatia,cat mai clar posibil. Pentru ca dupa moaca pe care o avea clar nu parea sa fie de pe lumea asta. Il vad ca nu porneste masina si imi vine sa inebunsesc :
-De ce nu pornesti o data, cred ca ti-am spus unde vreau sa ajung. Sau nu nu este suficient de clar pentru tine? I-am replicat ca o isterica.
A ramas impasibil cu degetele pe volan. Cateva clipe a stat nemiscat. A pornit masina in urmatorul minut. Cred ca daca nu actiona asa imi venea sa-l plesnesc. Pe fata tanara, lipsita de vreo urma a trecerii timpului, nu se se citea nici o traire. Tipul parea plictisit si rece. Parca nu auzeise ce i-i spuneam. Cuvintele trecand pe langa el. Cred ca putin ii pasa lui ca eu ma grabesc sau ca fierb de furie. Avea chef sa ma calce pe nervi, dar nu i-am dat importanta. Mi-am atintit privirea pe gem atenta la peisajul din jur care incepea sa se contureze intr-o singura nuanta de gri. Crescuse viteza.
-In sfarsit ti-ai dat seama ca trebuie sa ajung si eu undeva si ca nu am toata ziua de pierdut.
A continuat sa priveasca inainte apasand acceleratia si mai tare.
-Hei, mai usor, amice. Sau vrei sa ramai fara permis pentru urmatoarele luni.
Din nou nu am primit nicun raspuns. Norocul meu era ca am ajuns la destinatie si eram scutita sa-l mai suport pe tipul asta absolut dezgustator.A parcat masina, asteptand ca prostul. M-am cotrobait prin geanta si am scos o bancnota pe care i-am aruncat-o in sila. Am coborat din masina si l-am asteptat pe idiot sa plece din loc. Geamul ii era deschis.
-Pustioaico, mai usor cu insultele... ca mai devreme sau mai tarziu se va ocupa cineva de tine.
M-am prefacut ca nu-l aud si mi-am continuat drumul. La urma urmei era prima si ultima oara cand aveam sa-l vad pe acest tip. Deci de ce mi-as face griji? Am parcurs straduta blocului cu patru etaje aproape alergand.M-am oprit la parter. Am sunat la sonerie privind usa din lemn de brad, pe care o vazusem de atatea ori. „ Nagatsuga Satoshi” scria cu litere aurite. Usa s-a deschis larg si pe ea si-a facut aparitia un tanar cam la vreo 25 de ani. Parul de abanos era tuns scurt si contrasta perfect cu pielea lui mult prea alba. De altfel astazi, mai mult ca niciodata, era de culoarea varului si ii dadea o alura de de mort viu. Fata ii era ovla, iar obrajii putin cam proeminenti. Ochii migdalati, cenusie erau furiosi. Iar buzele prea micute si arcuite au stigat cu dispret.
-Iar ai intarziat!
-Ohayo si tie! I-am spus cu o voce joasa, prefacandu-ma ca nu am auzit ce spuse mai devreme.
M-a poftit inauntru. M-am descaltat in holul ingust si intunecos si am intrat in sufragerie. Era o incapere modesta, cam micuta. Langa perete se afla o canapea de piele maronie si o biblioteca masiva, cu geam transparent. Peretii erau vopsiti cu o nuanta de verzului sters. Un tablou, pe care scria ceva in kanji era atarnat langa masuta cu televizorul. Nu am putut sa inteleg insa ce scrie, desi l-am vazut de prea multe ori. Dar nici nu eram curioasa. In mijlocul camerei era o masa mare, dreptunghiulara acoperita cu o fata de masa gri cu modele ciudate .Pe ea facandu-si loc diferite manuale de limba japoneza. De jur imprejur erau asezate sase scaune. M-am facut comoda pe unul din ele si am incercat s-mi fac loc pe masa. Barbatul si-a deschis capacul pixului rosu si a inceput sa-mi verifice tema. Si dupa privirea lui nu parea sa ii convina prea mult ce vede, deoarece taia de zor simbolurile din caietul meu.
-Parca mi-ai zis ca te vei stradui... Asta numeti tu tema? Ti-am cerut sa-mi reprezinti simboluri Kanji nu hieroglife. Si unde este compunerea pe care trebuia sa o faci?
Era destul de suparat pe mine, dar nu a ridicat vocea ci a continat sa-mi vorbeasca calm. Recunosc, imi facusem tema de mantuiala, noaptea trecuta, printre picaturi. Ce puteam face erau si alte lucruri importante in viata in afara de scoala. Vroiam sa-mi traiesc adolescenta nu sa stau cu capul in carti ca tocilari, privata de sistractie.
-Data viitoare scrii de 50 de ori semnele pe care le-ai avut pentru azi, plus compunerea si tema pe care o vei primi . Iar daca te mai prezinti o data in halul asta ma voi simti nevoit sa port o discutie cu tatal tau. Si nu cred ca ai fi prea incantat.

[Bloom.]

Buna! Imi place foarte mult inceputul si nu mi se pare scurt.
Descrierea, naratiunea si descrierea au fost bune, mie mi-au placut.
Acest fic merita continuat asa ca vreau nextu` cat mai curand.
Sunt curioasa cum va decurge totul. Mmm...crede-ma ca nici nu mai stiu ce sa mai spun deoarece nu s-au intamplat foarte multe in acest capitol^_^.
Dupa cum am mai spus, astept nerabdatoare continuarea pe care sper ca o veti posta cat de curand.
Bye si ne citim la urmatorul capitol^^.