Lacrimi si Perle (yaoi+18)

[yaoi maniac]

Virgula asta. Si cand te gandesti ca o sa ma obosesc sa caut iar greselile. Trist, nu?
kinjiru-Comentariile tale m-au bucurat,dar daca nu-ti place,atunci nu citii.Eu nu te-am obligat.hug
Ma bucur ca te-a bucurat cometariul (cred ca pe celalalte neexistente le-am pierdut). Am zis ca nu-mi place? Apropo, am citit ca n-aveam ce face. Stiu ca nu m-ai obligat. Daca o faceaii, atunci comentam cu scarba in cel mai rau/bun caz. Dar tu nu esti acel gen de persoana, ceea ce-mi place. :]

Virgula exprima pauza. Daca o pui are un alt inteles intr-o propozitie daca nu o pui, depinde (unele problemioare in capitole).
Noroc ca mi-ai zis, ai lasat si tu insfarsit acel spatiu afurisit dupa semnele de punctuatie. Cu ce ocazie?
Poti dramatiza, dar ai grija. Incearca sa descrii si sa nu grabesti actiunea. Daca vrei sa fie mai dramatic incearca sa nu exagerezi. Era o chestie citita in mine intr-un topic pe un forum: cand vrei sa incepi un fic, gandeste-l pe tot, nu doar un capitol (bine, era alta chestia, dar cam asta mi-am adus aminte). Da, multe idei, dar incearca sa incluzi cateva fara exagerare. Pe celalalte le poti folosi in alte fic-uri, alte capitole - intelegi tu. Dialogul e cam... spart. Pot zice multe, dar nu cred ca ar merita. Nu ca fic-ul e naspa, dar nu merita cand se intelege de la sine ca ai unele lipsuri. Incearca si diacriticiile, nu sunt greu de utilizat si altele - nu mai am chef sa discut despre greseli.
Apropo, chestia cu virgula, sa-ti dau un exemplu (m-am gandit alataieri cat timp dadeam o tura cu rolele - sau era bicicleta?):
Andreea asculta (ea asculta).
Andreea, asculta (tu, asculta - daca ma intelegi *explic namaipomenit de grozav*).
Numele e ales ca e super misto, nu ca-l port eu.

[HanniGram]

Scuzati de intarziere, dar am avut o gramada de treaba fiindca maine plec la bunici si ma intorc in septembrie.Din pacate,acolo nu am net si n-o sa mai postez o perioada T_T
Ii multumesc din sufletsotioarei nr 2(Kinjiru)pentru ca si-a omorat neuronii timp de cateva ore pentru a-mi corecta acest capitol.Ii raman datoare vanduta:-"
Sper sa va placa ^_^


Zilele printului mostenitor inaintau si ele monotone. Desii nu putea spune ca se plictiseste, pentru ca era chemat intotdeauna de lorzi pentru a-si asigura un viitor stralucit daca ar fii devenit rege peste Imparatie. Desigur chestiile acestea il dezgustau. Nu i se parea ceva normal ca cineva sa faca o gramada de daruri ca sa il indulceasca. Un zambet siret i-a aparut cand s-a gandit profund la acel lucru. Tipul acela de persoane o sa fie primele care o sa fie expulzate din palat! Un servitor a intrat, intrerupandu-i sirul de ganduri formate anterior. Intrusul s-a inclinat si i-a comunicat o solicitare din partea ministrului armatei. Shin si-a fluturat mana si si-a ridicat colturile gurii, buzele fiindu-i scaldate in lumina.
- Multumesc ca m-ai anuntat. Acum poti sa pleci, a spus el plictisit, lipsandu-i buna-dispozitie. Dupa ce si-a pus hainele regale si a luat un pieptan auriu cu care si-a pieptanat usor parul matasos, a iesit afara. Acolo un ofiter il astepta pentru a-l escorta in partea sudica unde s-au indreptat in pasi lenti. Coincidenta a facut ca printul sa treaca pe langa spital si sa-l zareasca pe Karo, care incerca sa calmeze spiritele dintre cele doua generatii de doctori; tineri si batrani. S-a oprit si a zambit trist, melancolic, neputand sa-si ia ochii de la el. Incercare sa-si continue si sa-l dea uitarii, dar doar a crezut ca a putut sa-l izgoneasca din taramul inimii lui. Insa, oricat incerca, nu-si putea sterge din minte chipul lui neinblanzit si victorios. Fusese un idiot egoist crezand ca roscatul este numai si numai al sau. Cel mai bine era sa-l lase liber, desii adora modul in care se dadea mare si tare in fata subordonatiilor. Zambetul de satisfactie pe care l-a intiparit roscatul pe buzele sale pline cand a primit respectul cuvenit i-a facut inima lui Shi sa se stranga de durere intr-un mod asupru si umanitar ce n-ar trebui sa fie simtit de nimeni. Insa era prea tarziu sa repare ceea ce facuse cu buna-stinta. Inima lui ii soptea sa alerge la el, imbratisandu-l cu toata dragostea posibila, si sa incerce sa-i explice totul cu lux de amanunte. Insa prezentul nu mai putea fi indreptat o data ce greseala a fost savarsita. Se simtea vinovat pentru ca o exploatase pe sora lui, desii simtea ca nu are vreun motiv, deoarece bruneta astepta de ani buni noaptea aceea. Si-a intors capul trist si a oftat puternic. Acum nu mai conta nimic. Trebuia sa-l dea uitarii cu orice pret, altfel se autodistrugea. Spera sa il observe, dar asta insemna ca l-ar fi dat de gol roba regala, ceea ce nu-si dorea. Dorea atat de mult sa fie al lui, sa-l simta si sa-i guste buzele cu o intesitate atroce, insa stia ca asta nu se va intampla in viitorul apropiat. Raul curs deja isi pusese amprenta. Continuand sa mearga cu toata garda personala in spate se gandea ca nu-si putea permite sa faca situatia si mai dureroasa decat era. Corpul nu-l lasa sa se indeparteze de Karo, dorindu-l din fiecare osicior posibil. I se parea ca fiecare pas inaintat este din ce in ce mai greu, indepartandu-l de acea persoana care l-a lasat sa sufere intr-o tacere sfasietoare. A incercat sa-si pastreze pozitia dominanta fata de subalternii sai, dar in realitate sentimentul ca era epuizat, lasat fara vlaga se facea din ce in ce mai simtit. De ce avea reactii majore cand insusi destinul ii despartise de doua ori? Era furios de incapacitate de care dadea dovata in a-si controla propiul destin. A strans din pumni si a marit pasul. Trebuia sa uite de aceasta intalnire accidentala pentru binele lui... sau mai bine pentru binele inimii sale. S-a uitat in urma la convoi, acestia alergase in tot acest timp dupa el si il priveau ingrijorati pe print.
-Sunteti bine, Alteta? a intrebat ofiterul, ajugandu-l. Il putem anunta pe ministru ca nu va simtiti bine. Sunt sigur ca o sa inteleaga acest lucru! i-a propus ofiterul lui Shi printre pauzele de aer ce pareau mai mult decat necesare.
-Nu, l-a intrerupt printul -vantul ravasindu-i parul argintiu- am avut doar o mica ameteala. Convoii si ofiterul l-au crezut, incepand din nou sa mearga spre partea nordica. Adevarul era ca nu avea niciun chef sa-l intalneasca pe ministru. A oftat si s-a lasat condus la micul palat unde-i era destinatia. Dupa ce i-a fost anuntata prezenta si a intrat intr-o incapere simpla, neincarcata cu prea mult mobilier si in care lumina isi facea de cap cu putinele umbre din camera. S-a asezat si l-a privit pe omul marunt si plinut care era incordat. Parul sau era alb si avea o barba eleganta care ii ajungea pana la piept. Cand l-a vazut, batranelul s-a luminat la fata.
-Bun venit, printe, a inceput el cu o voce calma. Pot sa va servesc cu ceva? Shi a zambit, refuzand politicos bunatatea lui de care avea mereu parte.
-Nu multumesc, Moru. Darnicia ta a devenit un obiciei, intr-un sens bun. Ministrul a facut o fata magulita, parca coplesita de vorbele calde si adevarate ale printului, multumindu-i. Stia ca poate avea incredere in el, fiindca era printre putinii oameni care nu erau obsedati de bani si fara scopuri ascunse. Insa aceasta veselie intemeiata nu a durat prea mult, deoarece Moru i-a spus ultimele vesti.
-Dusmanii au inaintat cu teritoriul din garnizoana de nord. Pana acum am pierdut comandantul si saizeci de soldati. Numarul de solati nu este alarmant, insa generalul PienLoran ne-a cerut urgent un comandant cu mintea iute si care sa fie strategic, pe langa curaj. Celelalte garnizoane nu au avut pierderi prea mari si reusesc sa tina in frau spionii si trupele de cucerire, a terminat Moru dintr-o singura suflare.
-Ma bucur sa aud asta, chiar ma ingrijorasem de soarta garnizoanei de vest din cauza unor zvonuri neintemeiate, rasunase in incapere vocea printului, apoi urmat de un oftat, semn ca o povara i s-a ridicat de pe inima. Toate acestea insemnau ca tara era aparata, chiar si cu dezastrul intern cauzat de sanatatea subreda a regelui
-Nu aveti de ce sa va ingrijorati, l-a calmat ministrul. Totul este sub control. O idee salvatoare i-a venit prin minte lui Shi.
-Moru, ar trebuii sa-l trimitem pe Maestrul Xe ca si comandant. Opinia lui l-a surprins pe batranel, acesta tresarind.
-Printe, nu se poate! Xe este comandantul asasinilor si merge numai in garnizoana de vest. De ce sa-l mutam in cea de nord, unde este deja o brigada de asasini?
-Poate fi o mutare foarte inteligenta, deoarece garnizoana de nord este in linie aproape directa cu dusmanii.
Shi si-a dus mana la barbie, ganditor, ramanand asa cateva clipe. Chiar era o idee stralucita…

Datoare vanduta:-"
Ne vedem in septembrie>:D<

[Aiwendil]

Nu-mi vine sa cred ca nu mai postezi pana in septembrie :(( !
Mi-au placut cele doua capitole desi nu s-a intamplat nimic deosebit in ele.
Hm...Pe Xe il muta in garnizoana de nord.Il pui sa stea langa dusmani.Sa nu-mi spui ca vrei sa-l omori pe Xe. :-ss
Vreau o data ca Karo si Shin sa fie impreuna.M-am saturat sa tot stea despartiti.Vreau yaoi!!!
Astept capitolul urmator care vine tocmai in septembrie.
Bye!
Distractie placuta! :D