Dragoste cu obstacole ( sasuXsaku) +14

[maara_chan]

Konnichiwa ! Pai..asta e primul fic pe care il scriu..Este un clasic sasuXsaku . Sper sa va placa ^^ !
1.Amintiri
Este dimineata . Pe strazile pustii ale orasului Tokyo , goneste nebuna o masina scumpa care perturba linistea profunda . Abia acum populatia urbana se trezeste la viata . Automobilul negru continua sa circule cu viteza pe o strada larga . La un moment dat , soferul franeaza brusc , fiind pe cale sa loveasca o tanara pe trecerea de pietoni , langa Facultatea de Design Vestimentar . Capul ii cade pe volan , insa si-l ridica in clipa in care fata nervoasa incepe sa tipe la el :
- Ai grija pe unde mergi , maniacule !
Soferul isi ridica privirea si observa in fata lui o tipa de vreo 23 de ani , cu picioarele lungi , acoperite de o fusta mini mov , care i se mula perfect pe posterior si de niste cizme negre din piele cu talpa inalta . Parul ei rozaliu ii incadrau perfect fata ovala , iar niste suvite rebele cadeau peste ochii sai verzi si salbatici . El se uita cu atentie la ea , incercand sa isi dea seama de unde o cunoaste . Tanara se opreste si ea din mers , privindu-l cu nedumerire pe sofer . Deodata , privirea-i ramane atintita asupra lui . Barbatul parcheaza automobilul pe trotuar . Din masina luxoasa iese un tip bine-facut , inalt de 1 m 80 , cu parul brunet si ochi strapungatori . Era imbracat in negru , purtand o camasa scoasa din pantaloni . Statea cu mainile in buzunar , avand o privire intepatoare si dominatoare si incerca sa o intimideze pe tanara rozalie .
-Maniac , ai ?
Fata se inrosise toata , insa incercase sa para dura . Isi ridicase capul , refuzand sa il priveasca in ochi pe tip .
-Poate ar trebui sa te uiti pe unde mergi !
- Imi cer scuze . Se pare ca nu te-ai schimbat deloc !
- Despre ce vorbesti ?
Tanarul se apropie de ea . Privirea tipei ii intalnise ochii hipnotici si arzatori ai sai . In acel moment , o multime de amintiri se derulasera in fata sa , fiind cuprinsa de o senzatie nebuna , stranie , dar in acelasi timp placuta . Vazand ca ea tace , Sasuke continua dialogul :
- A trecut mult timp nu-i asa ?
- Ai dreptate...8 ani...Vad ca nici tu nu esti foarte schimbat.Esti la fel de arogant si superficial cum erai in trecut .
-Sper ca acum nu o sa imi tii discurs despre felul cum sunt si cum eram . Acesta sunt eu . Daca nu iti convine , putem sa incheiem discutia imediat .
- N..Nu ..Nu vreau asta...Oricum...Nu mai conteaza . Deci...ce mai faci ? Cum a fost viata ta ?
-De cand iti pasa ?
-Sasuke , termina . Stii foarte bine ca imi pasa . Nu mai incerca sa ma intimidezi , pentru ca nu va tine . Si nu mai face pe arogantul .
-Bine , bine , nu trebuie sa te enervezi .
-Of..nu conteaza . Trebuie sa plec . Cursurile mele incep in 15 min . Ne mai vedem .
-Mda..Pai..papa .
Sakura plecase spre intrarea facultatii , fara sa se mai intoarca spre el . Intre timp privirea brunetului o urmarise pana cand intrase in cladire , fara ca ea sa stie si isi spusese in gand : "Oau , frate..cat de mult s-a schimbat . Inainte..eram doar copii . Pe atunci nici nu eram atras de fete . Intr-un timp credeam ca sunt gay . Dar...vazand-o acum...imi dau seama ceea ce simt..Cred ca...e chiar draguta. " Sasuke plecase si el , cu gandul la cele intamplate .
Este ora 17.00 . Pe holurile facultatii , Sakura paseste cu pasi domoli , dar este intrerupta de catre un barbat . Imediat dupa ce se intorsese , ea scoase un strigat de bucurie :
-Profesore Koto ! Ce bine imi pare sa va vad !
-Si mie , perla mea rozalie !
Seguchi Koto era profesorul care a indrumat-o pe Sakura cat timp a stat in Anglia . Era un barbat pe la vreo 30 de ani , chiar daca arata ca si cand ar fi fost la o varsta mai frageda . Purta o camasa alba , iar parul sau castaniu cu suvite razlete il facea sa para un tip rebel . Cei doi se imbratisara ca intre amici , aratandu-si afectiunea unul fata de celalalt .
-Mi-a fost dor de tine , Sakura !
-Si mie de dumneavoastra , profesore . Eram chiar pe cale sa va sun si sa va intreb cand va intoarceti ..dar..acum ca sunteti aici..
-Hmm..pai..da..Oh..apropo..Azi dimineata te-am vazut vorbind cu un tanar . Nu cumva era faimosul Sasuke Uchiha , fostul tau coleg de echipa ?
-Ba da . Dar de ce intrebati ?
-Fara motiv !
Desi parea o persoana inocenta si blanda , in spatele mintii lui Koto se ascundeau ganduri rele . Dorinta sa arzatoare era sa il distruga pe Sasuke . Toate intamplarile din trecut l-au determinat sa gandeasca in acest fel . Dar fusese trezit din reverie in momentul in care telefonul Sakurei incepuse sa sune .
-Alo ? Buna , mama . Plec imediat de la facultate .
-Te rog , grabeste-te ! Nu ma simt foarte bine .
-Bine . Vin acasa .
Sakura parea putin speriata dupa convorbirea cu mama sa .
-Imi pare rau , profesore Koto , dar trebuie sa plec .
-S-a intamplat ceva ?
-Imi pare rau , dar nu am timp sa explic acum . O sa iti povestesc eu maine . La revedere !
-La revedere , Sakura !
Tanara plecase grabita spre statia de metrou . Ajunsese acasa peste o ora .
-Mama ?! S-a intamplat ceva ?
O gasise pe mama sa intinsa in pat . Fata sa palida ii starnise Sakurei un sentiment de panica . Inima ei incepuse sa bata cu putere . Un fior rece ii accentuase sentimentul de teama . Insa gandurile sale fusesera intrerupte de vorbele mamei sale .
-Am nevoie de un pahar cu apa . Imi poti aduce unul ?
-Sigur !
In dimineata urmatoare , Sakura s-a trezit suparata si ingandurata . Aproape nici nu dorea sa mearga la facultate , insa nu avea alta alternativa . Trebuia cumva sa scape de acea stare posomorata . Dupa un dus fierbinte , rozalia s-a imbracat cu ce i-a picat in mana si a plecat . Nu a dat importanta hainelor pe care le-a luat deoarece starea de sanatate a mamei ei o ingrijora mult .
Peste o ora , cand a ajuns in fata facultatii , se intalnise cu profesorul Koto , care o intrebase ce s-a intamplat cu o zi in urma . Tanara i-a povestit tot , dupa care au hotarat sa se indrepte spre intrare . Chiar in momentul in care au vrut sa plece , o voce barbateasca , patrunzatoare se auzise . Era Sasuke :
-Hey , Sakura ! Oh...Buna ziua !
-Buna ziua , tinere . Eu sunt profesorul Sakurei , Seguchi Koto . Tu trebuie sa fii Sasuke Uchiha , cantaretul pop . Nu ?
La auzul spuselor profesorului , Sakura a tresarit nedumerita :
-Cum i-ati spus ? "Cantaret pop" ?
-A..nu cred ca am avut ocazia sa iti spun..din moment ce nu mi-ai dat acordat sansa sa iti povestesc , ii vorbise Sasuke cu raceala .
-Mda..Cred ca ai dreptate .
Cei doi fusesera intrerupti de glasul profesorului :
-Eu o sa va las acum sa vorbiti . Vorbim mai tarziu , petala mea roz de trandafir , ii spusese Koto Sakurei , dupa care o imbratisase cu caldura .
Desi Sakura nu banuia nimic , profesorul chiar avea sentimente pentru studenta sa . In timp ce acesta pleca , Sasuke era dominat de un sentiment de gelozie . Stia ca era ceva ciudat in legatura cu acel om , mai ales ca il mai vazuse si inainte .
-Ci..Cine era tipul ala si de ce parea asa interesat de tine ? Si..si..ce e cu toate alintarile astea..adica.."petala mea roz de trandafir" ? Pfoa..Te rog...este patetic..Te rog stai departe de el . Nu am un presentiment bun in legatura cu el .
-Sasuke..ce s-a intamplat ? Esti invidios ? Maretul Sasuke Uchiha incearca sa mi se impotriveasca ? Termina cu atitudinea asta de copil si spune mai repede despre ce vrei sa discutam in acest moment .
-Asculta-ma !
-Asculta tu ! Nu imi mai spune ce sa fac si ..si..si nu imi mai iesi in cale . Se pare ca nu pot purta un dialog normal cu tine in aceste conditii , ii spuse pe un ton dur tanara rozalie .
-Bine..poate ai dreptate acum..Dar acel tip ..Sunt sigur ca e ceva in neregula cu el !
Sakura il privea nepasatoare ca si cand nici nu ar fi interesat-o ceea ce bolborosea acolo .
-Acum ai terminat ?
- Se pare ca nu te pot convinge . Mda..pai..am venit sa te vad si sa te intreb daca esti libera mai tarziu .
-De ce esti interesat de programul meu ?
-Vrei sa ..luam pranzul impreuna ? Si in felul acesta putem depana amintiri..si..sa ne povestim unul altuia diverse lucruri.
Sakura fusese patrunsa de un sentiment ciudat . Baiatul pe care il placuse atata timp o invita acum sa ia pranzul...Inainte s-ar fi bucurat..dar acum..era cu totul altceva ! Se simtea dezorientata . Inca il mai placea , dar vazand comportamentul sau stupid , incepuse sa isi schimbe parerea despre el . Dar in ciuda acestui lucru , se simtea atrasa de aspectul lui . Se schimbase . Ochii sai negri si adanci o faceau sa tremure de fiecare data cand il privea . Vocea lui ii gadila auzul , facand-o sa tresara . Era un sentiment placut , dar ciudat . Dar deodata , simturile sale fusesera zdruncinate de atingerea lui Sasuke . Acesta o luase de talie , mana sa catifelata starnind o senzatie extraordinara fetei .
-Deci , ce spui de propunerea mea ?
Sakura abia acum se trezise din visare :
-Oh...Scuza-ma...pai..nu stiu ce sa zic..Suna ca si cand ar fi o intalnire ..
-Eh...hai ca nu e chiar o intalnire...Doar luam pranzul..Suntem..hm..amici...fosti coechipieri . Eh..hai ca nu te mananc..Si..in orice caz..ai mai iesit cu alti baieti pana acum , sunt sigur de asta .
Sakura se simtea jenata . Ea nu avusese nicio relatie de lunga durata pana la acea varsta . Niciun baiat nu ii fusese pe plac . Nu mai avusese nicio experienta sexuala pana atunci . Inima incepuse sa ii bata cu putere , aproape sa ii iasa din piept .
-Mda...Pai...Bine..o sa iau cu tine pranzul , dar nu e o intalnire .
-Stai linistita . Hm..este totul ok ?
Sasuke observase chipul Sakurei , care exprima neincredere si fermitate .
-DA..dar...nu crezi ca grabesti putin lucrurile ?
-Despre ce vorbesti ?
-Vorbesc despre faptul ca abia ne-am revazut ..si..au trecut multi ani ...Adica..nu iti sta in fire sa faci asemenea lucruri .
-Sakura..fii serioasa...m-am schimbat ! Vechiul Sasuke s-a dus !
-O sa incerc sa ma obisnuiesc cu asta , rase Sakura . Oh..scuza-ma ...trebuie sa plec !
-Bine . Te astept la pranz ! Pa pa !

Mda...Sper ca nu e prea lung capitolul...Si luati-ma si pe mine usor ca e primul meu fic ;;) sa imi spuneti daca am pus prea mult dialog..hmm...ce sa fac..nu am alta alternativa..a..si sper sa nu am prea multe greseli de ortografie sau de punctuatie . Astept sa imi spuneti parerile voastre :D Ja Ne !

[Corina.]

Deci idee mi se pare oarecum geniala dar...
Descrirea-seaca rau .....descrie si tu sentimentele sh orice se poate descrie
Dialogul-nici prea sec nici prea bogat:D
Naratiune-ai dar se mai poate
Sh daca nu scoti punctele alea de suspentie te omor.....stii de ce ?.....pentu ca strica aspectul capitolului ,arata ca d***u zic ca PUNCTELE DE SUSPENSIE inseamna neterminarea unei propozitii,dar tu le folosesti si la propozitii terminate.
A sii potzi sa il faci pe Sasuke mai rece si mai impunator,ca in ficul tau ar merge foarte bine,sa-l faci cum era...nu un dragalash cum l-ai facut tu.

Cam asta am avut de spus....
Byez sh Chuuuuuz:bye:

P.S:Daca te-a deranjat comentariu da-mi pm sh injurama:))

[Shilpa]

Voi incepe prin a spune ca ai o poveste absolut superba si totodata si originala.Greseli de ortografie si tastare chiar nu ai,iar capitolul nu este mare.De fapt dupa parerea mea capitolele trebuie sa fie destul de mari si al tau este bun.Cu descrierea stai forte bine intrucat stii sa exprimi atat carul natural cat si starile personajelor.Cat despre dialog nu este sec si mi se pare chiar foarte bun,iar naratiunea este interesanta.Mult succes in continuare.Astept cu sufletul la gura continuarea.

[O@n@]

drept sa iti spun chiar imi place:zuppy02:...ai greseli de incepatoare..se vede..dar se pot remedia pe parcurs...e bine ca ai o idee originala...e de apreciat asta...si ai greseli tipice:
1: nu prea ai descriere..ai ceva acolo dar trebuie "evoluata"..pune mai mult.
2: cam grabesti actiunea...adica iei o faza si o explici,nu grabesti actiunea si dupa ...poc...incepi sa treci la alt ceva...aici te grabesti...stai linisitita si incearca sa ia rabdare cand fac un capitol.
3: ai greseli de tastare...daca esti mai atenta le vei descoperi.
4: ai un dialog acceptabil...nu e sec... inca o bila alba de la mine.:zuppy23:
totusi eu te felicit fiindca este primul tau fic si chiar mi-a placut...nu vreau sa fac comparatie intre celelalte ficuri ale incepatori-lo dar la tine se vede ca te-ai straduit.:bv:
deci astept nextu si...bye:bye:

[Kali?!]

Aterizez pe aici si eu.
Cand nu te astepti, atunci apare si personajul negativ dintr-un film cu eroi, in negativ fiind eu :)
And, n-o sa te critic prea dur.
Sasuke, cantaret pop? =)))) Am ras putin :">
Sasuke vine cu limuzina si cu sofer? O.o=))
Sasuke vrea sa ia pranzul cu Sakura? :O=)) Nu mi-as fi imaginat un astfel de scenariu.
Ce pot zice? Original.
Capitolul a fost lung si original. Greseli nu am vazut. Mi-a placut.
>:D<
see ya and succes la scris in continuare.
merry Xmas!

[maara_chan]

Mda...pai asta este al doilea capitol . O sa tin cont de tot ceea ce mi-ati spus ( ma refer la toti cei care au postat ) ^^ . O sa incerc sa nu mai fac greseli . Sper sa va placa ^^ . Astept si alte pareri . ^^ A...si aveti grija sa il cititi pana la capat..ma rog...valabil pentru toate capitolele pe care le voi scrie , pentru ca altfel nu veti intelege despre ce e vorba :D Enjoy ^^

2.Propunerea
Este ora 13.00 . Orele se termina la Facultatea de Design Vestimentar . In aer pluteste un sentiment de liniste si calm . Insa sufletul Sakurei era dominat de emotii si fiori . Toate acestea se intamplau din cauza faptului ca urma sa il intalneasca pe Sasuke , baiatul pe care il placea nespus de mult . Era convinsa ca se schimbase in totalitate si ca devenise un tip de treaba , sociabil si sensibil . Insa urma sa isi dea seama ca se inseala . Tanara rozalia a iesit din cladirea facultatii si a observat in fata treptelor o masina scumpa , neagra . A recunoscut-o imediat . La volan era Sasuke . Sakura s-a indreptat cu bucurie spre automobil , fiind foarte incantata sa fie in prezenta lui . L-a salutat , insa el i-a raspuns pe un ton rece , care i-a amintit rozaliei de vremurile cand erau copii .
-Buna , Sasuke ! Sper ca nu am intarziat prea mult . Profesorul a insistat sa mai raman ca sa imi explice..., dar Sakura nu apucase sa isi termine fraza :
-Vrei sa te grabesti putin ?
Vocea ofensiva si intaratata a tanarului a speriat-o pe fata :
-Um , bine . Dar ce s-a intamplat cu...
-Haide , urca in masina !
Sakura a urcat fara sa mai spuna nimic si nu a scos aproape niciun cuvant pe parcursul drumului de teama sa nu il supere pe Sasuke . Se gandea ca trece doar printr-o pasa proasta si atata tot . Dar din nefericire , avea sa isi dea seama ca nu era doar o pasa proasta . Era chiar el , fara sa se fi schimbat nimic in comportamentul lui dur si ironic . La un moment dat , linistea profunda care domina atmosfera din masina , a fost tulburata de glasul violent si rascolitor al tipului :
-Deci , unde mergem ?
-Nu stiu...este un restaurant frumos cateva strazi departare . Vrei sa mergem acolo ?
-Nu imi pasa...mergem acolo atunci .
Raspunsul lui Sasuke sugera nepasare si provoca fiori reci tinerei rozalii . Realiza acum ca nu se schimbase absolut deloc . Isi daduse seama ca doar jucase teatru cu o zi in urma .
Peste 10 minute au ajuns la restaurant . Cand au coborat din masina , cei doi au fost intampinati de o atmosfera calda , placuta . Intrand in restaurant , au simtit un miros placut , aroma de portocale . Culoarea deschisa a peretilor era intr-un constrast nemaipomenit cu ornamentele interioare deosebit de frumos colorate . Mesele si scaunele din restaurant erau foarte apropiate unele de celelalte . De aceea cei doi abia reusisera sa se strecoare . Au gasit o masa libera in coltul de langa geam . S-au asezat si au comandat fiecare cate o portie cu sushi . Lumina blanda a soarelui care se refracta prin geamul subtire cadea pe parul rozaliu al fetei , facand-o sa radieze de frumusete . Pana sa vina mancarea , Sakura s-a gandit sa deschida discutia :
-Deci...ce ai mai facut cat am fost eu plecata in Anglia ? Si cum de ai ajuns cantaret pop ? Hai da-mi detalii !
Raspunsul lui Sasuke nu a fost nici pe departe la fel de entuziasmat ca cel al tipei :
-S-a intamplat pur si simplu .
-Oau ! Pai ...asta este absolut minunat ! Adica , banuiesc ca trebuie sa fi muncit mult ca sa ajungi pana aici . Dar tot nu inteleg de ce ai ales aceasta meserie .
-Dupa ce l-am vazut pe Itachi mort si mi-am vazut visul implinit , m-am hotarat sa renunt la viata de ninja . Daca nu renuntam , urma sa am amintiri neplacute si regrete toata viata . Asa ca mi-am ales acest domeniu . Asa mai pot uita de trecut .
-Hmm...inteleg acum . Oricum , te felicit ! Dar , munca nu ramane niciodata nerasplatita . Adica , uita-te la tine ! Esti faimos , bogat , ai tot ce iti trebuie !
-Mda...mai ales bani . Dar acest lucru nu este asa de important pentru mine .
Sakura a tacut . Peste putin timp , venisera si portiile cu sushi . Pestele arata grozav si avea un gust minunat . Cei doi au mancat in liniste , insa tacerea a fost intrerupta de telefonul rozaliei care suna neincetat .
-Imi cer scuze , Sasuke . Ma intorc imediat .
Tanara s-a strecurat printre scaune , insa din cauza spatiului ingust , geanta in care se afla si telefonul a cazut si de aceea a fost nevoita sa se aplece . In urmatorul moment , Sasuke se putea bucura de o priveliste "incantatoare" . Prima data se abtinuse , insa pana la urma nu a mai rezistat si a intors capul catre ea . Decolteul sau ii gadila vazul , iar pielea sa alba ca spuma laptelui i-au facut simturile sa tresara . A simtit atunci cum i se trezea o pofta nebuna . Intre timp Sakura a ridicat geanta si a raspuns la telefon , lasandu-l pe Sasuke in reverie .
-Alo ?
-Alo ? Buna ziua ! Sunam de la Spitalul Central . Dumneavoastra sunteti Sakura Haruno , corect ?
-Da . Sunt eu . Ce s-a intamplat ?
-Mama voastra a facut o criza , iar acum este la spital .
Sakura a tresarit , inima aproape sa ii iasa din piept :
-Poftim ? Este cumva o gluma ?
-Nu este nicio gluma . Conform ultimelor analize , mama dumneavoastra sufera de leucemie .
Rozalia a amutit pentru un timp . A incheiat insa conversatia cu asistenta medicala :
-V..Va multumesc mult pentru ca m-ati informat . Buna ziua !
-Buna ziua .
Tanara s-a intors la masa cu un chip posomorat , trist , ca si cand rostul ei in viata nu mai era . S-a asezat tacuta la masa . Insa o lacrima cristalina plina de durere si framantare a cazut pe obrazul sau fin si alb , iar acest lucru l-a determinat pe Sasuke sa redeschida discutia , trezindu-se din reverie , dar avand aceeasi pofta nebuna :
- Ce s-a intamplat ?
-M..Ma..Mama mea sufera de leucemie . M-au sunat chiar acum de la spital .
-Oh..inteleg cum te simti .
Sasuke chiar ii intelegea durerea . Nu era usor . Nici el nu a avut parinti decat pentru o scurta perioada de timp . Sufletul proaspat al Sakurei ramasese intepenit . Simtea ca si cand traia degeaba . Ar fi facut orice ca sa o poata ajuta pe mama sa . In acel moment a izbucnit in plans . Desi Sasuke ar fi vrut sa se duca langa ea , sa o imbratiseze , sa o consoleze si in acelasi timp sa isi potoleasca si pofta , a ramas distant la locul lui , putand sa o calmeze doar cu vorbele :
-Stai linistita , Sakura ! Intotdeauna exista o solutie ! Nu te lasa tocmai acum ! Trebuie sa fii puternica , Sakura !
Rozalia observase imediat tonul schimbat al tipului . Insa se gandea ca iar incerca sa joace teatru .
-Dar nu exista o solutie ! ii spusese fata printre suspine . Singura ar fi operatia . Dar...nu ai idee cat costa . Eu nu as putea niciodata sa am acesti bani !
Vocea Sakurei deja devenise sughitata , zdrobita si tulburata . Simtea cum i se inmuiau picioarele . Insa plansul sau fusese intrerupt de vorbele lui Sasuke :
-Asculta ! Am sa iti fac o propunere , ii spunea Sasuke cu un glas emotionat , dar in acelasi timp serios .
-Ce propunere ? Reusise tanara sa rosteasca printre plansete . Spune-mi !
-Ti-as putea da banii de care ai nevoie . Ma refer la faptul ca pentru mine , acea suma este neinsemnata . Doar tu ai spus-o mai devreme : "Esti un tip faimos , bogat..." .
-Chiar vorbesti serios ? il intrebse Sakura , care isi ridicase chipul catre el . In sufletul sau incepuse sa se nasca o speranta . Oh..as face orice pentru ei ! Absolut orice ! Spune-mi ce iti datorez pentru ei ?
-Ti-i voi da doar daca ...
-Doar daca ce ? Fata astepta cu nerabdare raspunsul .
-Doar daca iti vei petrece o noapte impreuna cu mine !

Acesta a fost al doilea capitol . Sper ca v-a placut..macar putin acolo ;;) A...asa . In legatura cu sfaturile pe care le-am primit ...
1) - nu am mai pus asa de multe puncte de suspensie..ma rog..pe ici pe colo..dar nu asa multe cum am pus la capitolul anterior . Sper ca ati vazut :D
2) In legatura cu comportamentul schimbat al lui Sasuke..nu prea am ce sa fac...este diferit adica nu mai e asa de rece si indiferent cum este in animeul original . Asta e :( . Eu deja mi-am facut o idee despre cum va decurge actiunea in fic ,,deci...nu prea am putut sa fac mare lucru in leg cu asta .
3) Sper ca am pus mai multa descriere de data asta :D
Atat am avut de zis :D
Daca mai aveti si alte sfaturi , eu le primesc cu placere ^^ . Ma rog...nu fiti si voi prea duri :D
Ja Ne ! ^^

[Shilpa]

Ador povestea ta.Ai avut si mai multa descriere ceea ce este minunat. Sentimentele personajrlor si locurile au fost descrise foarte bine.Cat despre actiune este frumoasa si interesanta.Ai mult talent si te pricepi la povesti.Sunt foarte curioasa daca Sakura va accepta propunerea.Bravo,ai reusit sa faci ceva frumos,felicitari. mult succes in continuare.

[maara_chan]

Konnichiwa ^^ . Ma bucur ca v-a placut al doilea capitol ..hmm..unora dintre voi , avand in vedere ca nu multi au postat :( >.< Sper ca de data viitoare sa gasesc mai multe pareri :-w . Acesta este al treilea capitol :P Stiu ca v-am lasat in suspans ...in legatura cu propunerea lui Sasuke :-" ( what a perv ) . Si aveti grija si de data asta sa il cititi pana la capat :D Ca altfel nu o sa intelegeti despre ce e vorba . A...si sa nu va suparati , dar capitolul asta nu o sa aiba prea multa descriere . O sa contina mai mult dialog..stiti voi...cei doi o sa lamureasca lucrurile si ...intelegeti :d:-" . Enjoy ^^ .

3.Decizia
La auzul vorbelor lui Sasuke , fata s-a ridicat si i-a ars o palma , inrosindu-i obrazul . Barbatul a tacut pentru cateva secunde , dar peste putin timp a continuat sa vorbeasca , pe un ton ironic , dar in acelasi timp revoltat :
-Pentru ce a fost asta ?
-Vad ca acum te mai si prefaci , ii raspunsese Sakura printre lacrimi .
-Despre ce tot vorbesti , eu...
-Vorbesc despre faptul ca viata mamei mele este in joc ! Credeam ca ma intelegi , dar se pare ca m-am inselat . Esti doar un mincinos , credeam ca te-ai schimbat , credeam ca ... Dar nici nu reusise sa termine fraza , cand Sasuke o apucase strans de ambele maini si isi unisera buzele intru-un sarut pasional , dar foarte scurt . Desi ii starnise un fior placut , fata vroia sa iasa din stransoare . Dupa ce a reusit sa se elibereze , i-a mai dat inca o palma lui Sasuke , insa de aceasta data , tanarul s-a infuriat :
-Asta pentru ce a mai fost ? Nu crezi ca ai intrecut putin masura ?
-Vad ca ai gasit o cale foarte usoara ca sa inchizi gura cuiva ! se rastise Sakura la el . Daca asa procedezi tu in general , atunci exclude-ma !
-Termina , Sakura ! Incepi sa devii patetica .
-Eu sau tu ? Ar fi mai bine sa ai grija data viitoare cu glumele . Cand vii cu unele bune sa ma anunti .
Deodata , Sasuke o apucase din nou de maini , uitand-se in ochii ei verzi , puri si strapungatori si vorbind cu o voce apasata :
-Eu nu glumeam adineauri !
-Da...cum sa nu ! Acum da-mi drumul , te rog .
-Nu iti voi da drumul pana nu imi vei da un raspuns la propunerea facuta mai devreme !
Sakura a parasit restaurantul , refuzand sa ii mai vorbeasca barbatului . S-a uitat insa spre el , la iesirea din cladire , sagetandu-l cu o privire intepatoare si rascolitoare . Sasuke a sperat sa o faca sa se intoarca , insa fata a plecat imediat spre spital . Tanarul s-a gandit sa nu mai spuna nimic . Oricum se simtea cam jenat , din cauza faptului ca o multime de oameni care erau in restaurant il priveau ironici si incruntati . Dupa cinci minute a plecat si el , indreptandu-se spre spital , in speranta ca o va gasi pe rozalie .
Intre timp , Sakura mergea cu pasi repezi spre locul unde se afla mama sa . In inima sa se dadeau doua batalii : se gandea ca ar fi fost nemaipomenit sa faca rost de acei bani , dar in acelasi timp ar fi cazut in capcana lui Sasuke , ceea ce nu dorea deloc . Era confuza . La un moment dat , asupra ei se atintise o umbra uriasa . A privit in sus si a observat o armata de nori plumburii care urmau sa invaluie orasul aglomerat . Vremea posomorata si intunecata ii accentuau sentimentul de tristete care prinsese radacini in sufletul sau pur si nevinovat . In timp ce mergea cu pasi grabiti , lacrimile sale sincere si cristaline au inceput sa ii curga lin pe obrajii catifelati , semnificand durerea si spaima din interiorul sau .
Ajungand in fata spitalului , tanara a urcat in graba scarile numeroase si a mers direct la receptie unde a intrebat care este numarul camerei mamei sale . Cand a ajuns in incaperea respectiva , plutea in aer un sentiment de nostalgie . Mama sa zacea in pat , cu ochii aproape inchisi , insa la vorbele Sakurei , acestia incepusera iar sa prinda viata :
-Mama ! Oh...imi pare nespus de bine sa te vad ! exclamase fata care nu mai putea respira din cauza suspinelor .
Femeia abia mai putea sa vorbeasca :
-Stai linistita ! Nu trebuie sa iti faci griji . Trebuie sa stii doar un lucru : tu ai toata viata inainte ! Stiu ca iti va fi greu fara mine , dar o sa treci tu si peste asta . Stiu ca o sa poti ! Am incredere in tine !
-Nu ! Nu vorbi asa ! Sunt sigura ca vom gasi o cale sa te vindecam .
-Dar stii bine ! Singura cale este transplantul de maduva care costa enorm ...dar...noi nu avem acesti bani .
In acea clipa , Sakurei i-au venit in minte momentele in care Sasuke i-a facut propunerea . Desi ar fi vrut sa accepte pentru o a salva pe mama ei , dar si pentru ca i-ar fi facut placere in acelasi timp , nu ar fi vrut sa para o naiva in fata lui . Rozalia era tare ingandurata si confuza . Nu stia ce sa faca in privinta propunerii . Deodata , tacerea profunda a fost intrerupta de medicul mamei Sakurei care a dat buzna , afisandu-se cu un chip ingrijorat si speriat :
-Ma tem ca situatia s-a inrautatit .
-Despre ce vorbiti ? a tresarit infricosata tipa .
-Boala a inaintat si acum treburile sunt mai grave . Trebuie sa va hotarati repede . Nu aveti mult timp la dispozitie . Boala avanseaza . Mai aveti aproximativ 36 de ore timp ca sa decideti .
Sakura a ramas intepenita . In acel moment , a stiut ca nu avea de ales . Desi sufletul sau era tulburat si agitat si stia foarte bine ca urma sa sufere mai tarziu din anumite privinte , rozaliei au inceput sa ii sclipeasca ochii , stiind macar ca mama sa va ramane in viata .
-Mama , stai linistita ! O sa facem rost de banii necesari ! Stiu eu asta ! O sa vin aici maine dimineata . Acum trebuie sa plec neaparat . Ai grija de tine ! La revedere , profesore !
-La revedere , domnisoara !
Sakura cobora cu o graba extraordinara scarile spitalului , in speranta ca il va gasi pe Sasuke . Stia ca nu are de ales . Iesind din cladire , privea agitata cand in stanga , cand in dreapta , gandindu-se la o cale de a-l gasi pe barbat . Deodata se auzise motorul unei masini , care se afla dupa colt . Era chiar persoana pe care o cauta . Dupa ce a parcat , a iesit din automobil , rostind catre fata cu o voce ironica , dar serioasa in acelasi timp : |
-Aici erai ! Ma gandeam ca te aici am sa te gasesc .
-A..da .
Inima tinerei batea cu putere , aproape sa ii iasa din piept . Abia putea vorbi din cauza emotiilor care pusesera stapanire pe sufletul ei sensibil .
-Dar de ce ai venit dupa mine ?
-Stiu ca nu imi sta in fire...si stiu ca probabil o sa crezi ca te mint . Dar o sa iti spun ceea ce...si nici nu apucase sa termine , cand Sakura i-a spus cu un ton balbait :
-A...S..Sa stii ca ...Adica...In legatura cu propunerea ...
Inima barbatului incepuse si ea sa tresara cu putere . Inca avea acea pofta nebuna care a fost "declansata " in restaurant .
-Te-ai razgandit ? intrebase tipul cu o voce misterioasa , dar emotionata .
-D..D...Da . M-am gandit la binele mamei mele , marturisise Sakura cu jumatate de gura , desi incerca sa para puternica .
-Aha...deci doar ca sa iti salvezi mama . Nu sunt si alte motive...Hmm . Inteleg .
-Ei bine...pai...nu stiu . De ce ma intrebi ? I..In orice caz , nu este treaba ta . I-a raspuns tanara , cu aroganta si indiferenta , sperand ca nu va arata ca o naiva in fata lui .
-Deci...raspunsul e "da" ?
-DA !
-Perfect !
Sasuke a afisat un zambet ironic , dar in sufletul sau se bucura nespus . Inima sa era dominata de o senzatie ciudata , plina de emotie , dar placuta .
-Ei bine...ce mai asteptam . Sa mergem spre casa mea !
-Bine !

Acesta a fost al treilea capitol . Cum am mai zis...descriere nu prea am avut . Adica nu prea am avut ce sa descriu in afara de sentimentele lor . Ma rog..stiu ca nici pe acelea nu le-am descris foarte bine , dar am dat tot ce am putut . :D ^^ . Sper ca o sa va placa . Astept sfaturi :-s Si sper sa gasesc mai multe pareri de data asta :-w ;;) Ja Ne !

[denisa]

Buna maara_chan!Am citi si eu ficul tau si mi-a placut foarte mult!Nu e perfect dar oricum nu vroiam asta.Se vede ca te straduiesti pentru ca ficul tau sa aiba succes si cred ca va avea.
In primele 2 capitole pot spune ca nu am observat greseli de tastare(poate sunt eu prea cascata).Naratiunea nu a lipsit si nici descrierea.In al 3-lea capitol nu am observat nici in el greseli de tastare deci e ok.Ai exprimat bine sentimentele dar se mai putea.Pentru primul fic(parca asa ai spus) nu e destul de rau.
Astept continuarea!Spor la scris!

[Corina.]

Deci ce poet spune....

E misto capitolul.....dar....exista un dar....
Descriere ai dar se mai putea pune
naratiune ai
sh dialogul ar putea fi mai dezvoltat
tiam zis scapa de punctele alea de suspensie....iar ai pus multe~x(.....

astept unmatorul cap....