29-03-2010, 10:15 PM
Arigatou de comm...Am zis ca pun cap. 2 maine dar se pare ca-l pun acum...Sunteti bineveniti sa comentati si sa criticati!:*:*
Cap. II Cineva nou
Sunetul strident al ceasului ma trezeste,putin ciudat deoarece aveam prostul obicei de a ma trezi inaintea ceasului.Dupa ce imi dau seama ca ceasul meu a facut cunostinta cu peretele,ma ridic din sezut si realizez ceva:
-Camera asta arata mai rau decat credeam.Trebuie sa fac curat.Pfff...
Dupa ce imi admir camera,ma indrept catre baie.Imi fac toaleta,ma imbrac in kimonoul meu ninja,iau micul dejun si plec.Nimic nou.
Intr-un sfarsit ajung la Academie si ca de obicei sa asez pe o banca dintr-un colt al curtii scolii si incep sa desenez.
Deodata doi ochii calzi,calmi,linistiti precum imensul vazduh senin dar in acelasi timp durerosi,singuri,pierduti fac cunostinta cu ai mei.Observand ca nu vad nimic de ochii lui,se da mai in spate si cu un zambet idiot de prostesc pe fata imi spune:
-Hei,tu!De ce stai singura?
Nu trebuie sa-i raspund deoarece o sa vorbim din ce in ce mai mult si o sa ne imprietenim,iar atunci o sa-i prezic moartea.
-Eu sunt Naruto Uzumaki.Sunt nou.Tu cine esti?spune el cu o voce tare.
Vazand ca nu raspund..imi spune cu o voce mai calma:
-Vreau sa fiu recunoscut de ceilalti.Nu mai vreau sa sufar.Nu mai vreau sa fiu invizibil.Imi spune privindu-ma cu ochii aproape inlacrimati.
Tipul asta chiar e enervant.Trebuie sa dispara.
-Nu si tu...Spune-mi ca nu sunt invizibil!Vorbeste cu mine!
Are un vis.Nu merita sa dea coltul.Trebuie sa-l ignor.Zis si facut.Plec de acolo intr-o fuga,lasandu-l pe bietul baiat oarecum nedumerit cu privire la mine...ramanand din nou singur.
Ma indrept in clasa,si ca sa vezi!Stau in banca cu tipul de mai devreme...Naruto,sau cum ii zice.Si asta doar pentru ca restul nu voiau sa stea cu mine in banca iar idioata de Kurenai-sensei l-a pus cu mine.Sa-l ignor zece minute in pauza e usor,dar cincizeci de minute in fiecare ora,nu cred ca o sa rezist.Ajung in banca si ma asez.Ma priveste oarecum cu uimire.Nu intelege.
-De ce nu vorbesti cu mine?Spune-mi.imi zise el cu jumatate de gura.
-Te rog!Vorbeste!Nu sunt invizibil!Spune-mi ca nu sunt...
-Am inteles!spun eu putin rastita.
Dupa toate astea se pare ca nu mai spunea nimic.Era tacut.Asa a fost toata ziua.
Am plecat acasa dupa terminarea orelor.Ajunsa acolo am inceput sa fac curat.Urasc sa fac curat.De ce?Pentru ca e cel mai nasol lucru posibil.Dupa ce termin ma arunc obosita in pat.Din nou ochii mei blajini isi schimba culoarea devenind violeti fara nici un sentiment,iar o multime de imagini imi strabat mintea in lung si-n lat,dandu-mi dureri groaznice.Dupa ce prezicerea se termina,incep sa-mi amintesc cate ceva.Se facea ca eram intr-un loc intunecat,intr-o padure cred si vorbeam cu cineva,aproape ca plangeam.Eram chiar afectata de situatie.
Ce aiurea!Eu sa plang...Ha ha ha!Chiar daca as vrea sa plang,nu as putea.Fantana mea de lacrimi a secat deoarece am plans prea mult de dorul celor dragi mie.Prea aiurea!Deodata sunete groaznice se aud si camera se lumina.
Se pare ca este o furtuna.Iubesc furtunile.Ma linistesc.Ma indrept usor catre fereastra si privesc satul.Din castel pot vedea tot satul.Era deprimant!Multi copaci erau luati pe sus de vantul puternic.Chiar si case.Era chiar un dezastru pentru sateni.Pentru mine...nimic...ma amuza raul provocat altora.Am stat asa privind ploaia ore intregi,asta pana cand s-a oprit.Nu stiu de ce dar simteam nevoia sa ma plimb.Mi-am luat pelerina si am iesit din casa.Picioarele ma purtau undeva spre iesirea din sat,mai exact spre padure.Era tragic!Aproape toate padurea era distrusa.Ma plimb prin padure,adancindu-ma tot mai mult in intunericul sinistru al padurii.Aud zgomote.Sunt urmarita.
-Iesi de acolo,lasule!Iesi si lupta.spun eu sigura pe mine.
Se pare ca am innebunit!Vreau sa lupt!
Cineva vine spre mine,dar se pare ca nu ma urmarea pe mine.Trece incet pe langa mine,lasandu-mi impresia ca nu se incurca cu fete slabe ca mine.Hmpf...Nu ma cunoaste.Dar atunci ii observ privirea calda,dar oarecum pierduta.Nu ma gandeam ca va veni aici.
Se pare ca este suparat,pot spune chiar...distrus.
Cam atat...Sper sa va placa...Astept comm...:X:X
Cap. II Cineva nou
Sunetul strident al ceasului ma trezeste,putin ciudat deoarece aveam prostul obicei de a ma trezi inaintea ceasului.Dupa ce imi dau seama ca ceasul meu a facut cunostinta cu peretele,ma ridic din sezut si realizez ceva:
-Camera asta arata mai rau decat credeam.Trebuie sa fac curat.Pfff...
Dupa ce imi admir camera,ma indrept catre baie.Imi fac toaleta,ma imbrac in kimonoul meu ninja,iau micul dejun si plec.Nimic nou.
Intr-un sfarsit ajung la Academie si ca de obicei sa asez pe o banca dintr-un colt al curtii scolii si incep sa desenez.
Deodata doi ochii calzi,calmi,linistiti precum imensul vazduh senin dar in acelasi timp durerosi,singuri,pierduti fac cunostinta cu ai mei.Observand ca nu vad nimic de ochii lui,se da mai in spate si cu un zambet idiot de prostesc pe fata imi spune:
-Hei,tu!De ce stai singura?
Nu trebuie sa-i raspund deoarece o sa vorbim din ce in ce mai mult si o sa ne imprietenim,iar atunci o sa-i prezic moartea.
-Eu sunt Naruto Uzumaki.Sunt nou.Tu cine esti?spune el cu o voce tare.
Vazand ca nu raspund..imi spune cu o voce mai calma:
-Vreau sa fiu recunoscut de ceilalti.Nu mai vreau sa sufar.Nu mai vreau sa fiu invizibil.Imi spune privindu-ma cu ochii aproape inlacrimati.
Tipul asta chiar e enervant.Trebuie sa dispara.
-Nu si tu...Spune-mi ca nu sunt invizibil!Vorbeste cu mine!
Are un vis.Nu merita sa dea coltul.Trebuie sa-l ignor.Zis si facut.Plec de acolo intr-o fuga,lasandu-l pe bietul baiat oarecum nedumerit cu privire la mine...ramanand din nou singur.
Ma indrept in clasa,si ca sa vezi!Stau in banca cu tipul de mai devreme...Naruto,sau cum ii zice.Si asta doar pentru ca restul nu voiau sa stea cu mine in banca iar idioata de Kurenai-sensei l-a pus cu mine.Sa-l ignor zece minute in pauza e usor,dar cincizeci de minute in fiecare ora,nu cred ca o sa rezist.Ajung in banca si ma asez.Ma priveste oarecum cu uimire.Nu intelege.
-De ce nu vorbesti cu mine?Spune-mi.imi zise el cu jumatate de gura.
-Te rog!Vorbeste!Nu sunt invizibil!Spune-mi ca nu sunt...
-Am inteles!spun eu putin rastita.
Dupa toate astea se pare ca nu mai spunea nimic.Era tacut.Asa a fost toata ziua.
Am plecat acasa dupa terminarea orelor.Ajunsa acolo am inceput sa fac curat.Urasc sa fac curat.De ce?Pentru ca e cel mai nasol lucru posibil.Dupa ce termin ma arunc obosita in pat.Din nou ochii mei blajini isi schimba culoarea devenind violeti fara nici un sentiment,iar o multime de imagini imi strabat mintea in lung si-n lat,dandu-mi dureri groaznice.Dupa ce prezicerea se termina,incep sa-mi amintesc cate ceva.Se facea ca eram intr-un loc intunecat,intr-o padure cred si vorbeam cu cineva,aproape ca plangeam.Eram chiar afectata de situatie.
Ce aiurea!Eu sa plang...Ha ha ha!Chiar daca as vrea sa plang,nu as putea.Fantana mea de lacrimi a secat deoarece am plans prea mult de dorul celor dragi mie.Prea aiurea!Deodata sunete groaznice se aud si camera se lumina.
Se pare ca este o furtuna.Iubesc furtunile.Ma linistesc.Ma indrept usor catre fereastra si privesc satul.Din castel pot vedea tot satul.Era deprimant!Multi copaci erau luati pe sus de vantul puternic.Chiar si case.Era chiar un dezastru pentru sateni.Pentru mine...nimic...ma amuza raul provocat altora.Am stat asa privind ploaia ore intregi,asta pana cand s-a oprit.Nu stiu de ce dar simteam nevoia sa ma plimb.Mi-am luat pelerina si am iesit din casa.Picioarele ma purtau undeva spre iesirea din sat,mai exact spre padure.Era tragic!Aproape toate padurea era distrusa.Ma plimb prin padure,adancindu-ma tot mai mult in intunericul sinistru al padurii.Aud zgomote.Sunt urmarita.
-Iesi de acolo,lasule!Iesi si lupta.spun eu sigura pe mine.
Se pare ca am innebunit!Vreau sa lupt!
Cineva vine spre mine,dar se pare ca nu ma urmarea pe mine.Trece incet pe langa mine,lasandu-mi impresia ca nu se incurca cu fete slabe ca mine.Hmpf...Nu ma cunoaste.Dar atunci ii observ privirea calda,dar oarecum pierduta.Nu ma gandeam ca va veni aici.
Se pare ca este suparat,pot spune chiar...distrus.
Cam atat...Sper sa va placa...Astept comm...:X:X