Aventurile Echipei 7 si o iubire cu parfum de cires

[Flash]

Capitolul 3 ''suferinta si durere'' amintiri si o lupta neprogramata.




Pe coridorul spitalulul, multe persoane asteptau ca medicul sa iasa din incapere si sa le dea verdictul.In timp ce Naruto isi freca mainile insemn de neliniste iar ceilati cum ar fi Iruka sensei, Sasuke se plimba pe coridorul institutiei.Se acuza singur de ceea ce patise rozalia si desi de abia o cunoscuse pe adolescenta intre cei doi se legase o relatie de amicitie frumoasa.Dar parca simtea altceva.Cu totul special, dar nu isi putea explica cum se intamplase asta.Intr-o fractiune de secunda, fata fuse rapusa la pamant.Dadu brutal cu pumnul in perete, lasand o urma de sange.La el veni Ino, care il apuca de mana.

-Nu face asta te rog...o sa-si revina! Incerca sa-l faca sa se calmeze dar ii era cu neputinta.Durerea lui era imensa si desi nu stia de ce reactiona asa.Niciodata nu il vazuse asa nervos.

Din sala de operatii medicul iesi cu vesti noi.Se parea ca are ceva de spus aspura faptei.Kakashi il tinea de umeri pe blondin, acesta fiind gata sa explodeze de ura pentru Orochimaru.

-Domnilor, Sakura Haruno este intr-o stare nu foarte buna.De abia am reusit sa ii extragem toata otrava din corp si acum are mare nevoie de odihna.Iseea este sa o lasam 78 de ore sub observatie si daca nu isi revine....nu isi va reveni nicodata!
Cuvintele rasunau in mintea tuturor.Sasuke privea in gol, parca hipnotizat.Ii venea sa distruga orice in calea lui, isi dorea sa dea timpul inapoi pentru a o face pe tanara sa revina la loc.Sa o vada sanatoasa langa el....
-Pot sa o vad? intreba brunetul.
-Sigur, dar doar cateva minute.O sa-o epuizezi!

Sasuke dadu din cap, in semn afirmativ apoi intra in incapere.Inima lui batea de mii de ori mai repede, cand o vazu pe fata.Chipul alb ca spuma laptelui si buzele vineti ii dadeau un aer macabru.Mainile moi si reci ca un cub de gheata, iar ochii in permanenta inchisi.Brunetul se apropie de ea, luandu-i mana.Se putea simtii tremurul mainii baiatului si respiratia sacadata a acesteia.Rana de pe gat se putea observa cu usurinta in timp ce adolescentul o mangaia.Stranse pumnul de ura si ranchiuna pentru barbatul care facuse asta.Vroia cu ardaore sa-l vada in suferinta si chinuit pana in maduva oaselor.Sa arda in propria ura si sa nu-l mai vada niciodata.Era ca un ghimpe in talpa si de cand aparuse prin preajma era de nesuportat.Poate ca rozalia nu era in starea care era daca Sasuke se alatura lui Orochimaru.Mii de ganduri sadice ii traversa mintea in timp ce lacrimile ii invadau chipul.POate pentru prima data in atatia ani....plangea.

-Nu...na ma parasi si tu...te rog...macar ia-ma cu tine sa nu sufar.Nu ma lasa aici! Plangea si desi isi dorea sa se opreasca, nu o facea.Poate ca era mai bine daca se descarca.
-Nu..plange! Dar parca un miracol se petrecu...Sau..poate era abilitatea fetei. Nu plange sunt aici.
-Sakura..te-ai trezit? Dar cum?
-Am..o putere..un fel de tehnica de recuperare...Nu iti face griji, sunt bine.Dar tu plangi pentru mine? Eu cea care...
-Taci! Nu stiu de ce plang..dar nu e bine.
-Este bine sa-ti dai frau liber sentimentelor si dorintelor.
-Nu...ele te aduc la disperare.Sunt un nimic daca...
-De ce spui asta? intrerupse Sakura...de ce crezi ca toti iti vor raul? De ce nu ma lasi sa te ajut?

Tacere! In intreaga camera, i liniste mortuara se lasase, in timp ce cu miscari usaore Sasuke vru sa plece.Dar cineva il prinse de brat tragandu-l in perete.Era Sakura, care se parea ca era bine acum.Doar zona gatului o durea in rest era ca si vindecata.Ii acoperi gura cu mana nelasandu-l sa scoata vreo vorba.

-Asculta aici! Daca tu chiar crezi ca in a te duce la Orochimaru este o solutie, sa stii ca nu ai dreptate.Eu sunt puternica si datorita lui Tsunade si ea este un sannin.

Era adevarat ce tocmai ii se zicea.Si desi nega cu desavarsire, brunetul inca era in amintirea din trecut.Desi isi asundea sentimentele foarte bine, ca un cameleon care se ascunde de pradator, inca era copilul increzator in fratele sau.Isi amintea de el si cu drag putea sa afirme ca fusese cel mai bun.Isi amintea...



Flashback


< -Frate mai mare vrei sa ne jucam? intreba un copil de vreo opt anisori, fastacindu-se prin incapere.Barbatul in chema langa el...acesta se apropie de el.Doua degete veni spre el, impingandu-l usor cu ele la frunte.>


EndOfFlachback


Fata isi inlatura mana de la gura baiatului.cu ochii inchisi tanarul inca isi amintea, dar deodata ii deschise convingator si cu mai multa ura in ei.Ochii lui devenisera rosii ca sangele si trei puncte se vedeau in ei....Sharingan.
Adolescenta privea nedumerita panorama desi nu isi inchipuia de ce reactionase asa brunetul.

-Vreau sa te lupti cu mine in secret pe muntele Fuji, altfel de ucid chiar aici! Sakurei nu ii vei sa creada ce tocmai auzise si in ciuda faptului ca vorbea si il privea....acel Sasuke sensibil nu mai era.Puterea lui era un fel de demon celest care sa nascut pentru a conduce si a ucide, exact ca Orochimaru.Se putea vedea semnul care incepea sa apara pe tot bratul.
-Accept..azi la miezul noptii. Se parea ca Sakura chiar vroia sa se lupte cu bestie fiindca acea creatura din fata ei nu era decat o bestie, creatia lui Orochimaru....

cam asta ar fi...sper k va palcut.


EDIT ''editez si va pun o parte din capitol




Batalia decisiva sau sarutul neasteptat. [Prima parte]



Pe o suprafata intinsa, luminata de razele fermecate ale lunii, cei doi adolescenti se priveau cu mult interes.Sasuke admira curajul cu care fata dadea dovada in fond fusese antrenata de Tsunade.Cu siguranta in situatii limita se putea descurca
cu usurinta.Brunetul isi activa sharinganul, apoi cu toata puterea se repezi spre adolescenta.Aceasta se teleporta imediat pe un arbore.Aceasta nu putea lupta asa simplu, impotriva unui Uchiha, mai ales ca acesta era la fel sau mai mult puternic ca ea.
Se stia ca brunetul era cel mai bun de la academie si in ceea ce priveste faptul ca refuza sa plece la Orochimaru, Sakura se asigura ca nu pleaca.Oricum, rozalia era la fel ca brunetul.Parasita si singura si desi baiatul nu stia asta, fata suferise mult in copilarie.

-Stiu ca suferi pierderea clanului dar nu e nevoie sa pleci la dusman!
-Ce stii tu de suferinta...e curnta si devastatoare.
-Dar tu nu ai....
-Eu nu ce...eu am suferit mult mai mult ca tine..clanul meu a fost ucis. Sasuke o privea fix in timp ce fata pleca capul.
-Si eu am suferit...iar fratele tau nu e rau..e bun!
-Cum? total surprins de acea afirmatie din partea fetei, acesta reveni la normal, fara sharingan.
-Itachi m-a salvat....cand aveam numai opt ani...din mana unor barbati....vroiau sa ma...Aici facu o pauza.Siroaie de lacrimi cadeau pe suprafata rece in timp ce cazu in genunghi.Plangea ingrozitor de tare si in ciuda faptului ca nu spusese ce era sa i se intample, Sasuke isi dadu seama.Se apropie usor de ea, strangand-o puternic in brate.Cerul plangea si el.Tunete si fulgere in timp ce suferinta inunda inimile.Durerea sufleteasca nu parasise inima fetei si desi in ciuda amintiri aceleia fata inca nu regreta faptul ca inca traia.Exista nopti intregi in care isi amintea acea intamplare si acel moment in care mainile acelor doi, ii manjise trupul firav.Inca tremura, amintindu-si de acea noapte.Se intreba daca Itachi nu venea sa o salveze ce s-ar fi intamplat?

-Gata Sakura..imi pare extrem de rau, nu am stiut.Printre picaturile de ploaie care cadeau nestingherit din cer, buzele celor doi s-au unit intr-un magic sarut.Cerul inca varsa lacrimi, in timp ce corpurile celor doi se degustau intr-un mod misterios si pasional.
Nu se astepta la asa ceva din partea baiatului care era mai mult ca un cub de gheata.

-Sasuke...nu...nu vreau sa....

-Shh! Nu spune nimic, daor gusta....Ultimele cuvinte, inainte ca fata sa lesine in bratele baiatului.Acesta nu intelegea de ce, dar probabil i se scazuse chakra.Mereu se intampla asta.Nu era motiv de ingrijorare.

nextu, mai asteptati pana atunci..

[Flash]

app multumesc ca va place dar am revenit fiindca vreau sa schimb
imaginea lui sasuke.Pare prea copil in acea poza
asa ca am sa-o schimb.Eventual am sa pun si late poze pe parcurs.

sasuke


kakashi



itachi

[denisa]

Vezi ca ai cateva greseli de tastare.Si ai uitat o cratima la ,,Puterea lui era un fel de demon celest care sa nascut pentru..."
Apropo poza noua cu Sasuke pare mult mai buna.Ai mai uitat sa incepi cu litera mare la o propozitie, dar nu mai stiu la care.
Dar nu am de ce sa iti sar in cap cu asemenea lucruri.Eu la ficurile mele am o tona de greseli.Nu ma asteptam, Sasuke chiar ca este un cameleon, asa cum isi schimba culoarea asa isi schimba si personalitatea.Ma intreb cum va decurge lupta.Daca Sakura e intr-o forma excelenta pentru a lupta.Multe intrebari mi se plimba si mie prin minte.
Spor la scris!
P.S: Sa nu ma lasi prea mult in suspans ca nu o sa mai pot comenta la acest fic.Cauza: Pentru ca am sa mor!Si scuze ca nu ti-am comentat la capitolul doi, nu am vazut ca ai pus continuarea.
Bye si spor la scris inca o data.

[Kazuki]

deci sa incepem cu criticile:
ai avut greseli de tastare si de exprimare care au daunat asteptulu isi continutului
acestui fic.Ai grabit putin actiunea,ai schimbat prea repede starea de sentimente
a personajelor si felul in care se comportau.
Dar sunt si laude:
ai mai progresat,naratiunea e mai atractiva si ar eputin mai mult suspans.
descrierea a revenit cam 87% aproximativ,dar puteai folosi niste cuvinte mai armonioase
pentru a descrie actiunile si sentimentele personajelor.Diualogul e putin mai amplu,e mult mai bine
ca si in capitolele trecute.In urmatorul capitol incearca sa descrii lupta dintre cei 2 cu niste cuvinte nu foarte amanuntite,dar care sa atraga atentia cititorului.Dialogul ar putea contine si el astfel de cuvinte.
Sincere felicitari,ai progresat destul de repede..Astept urmatorul capitol ca sa vedem ce vor face cei 2.

[Flash]

scuzatima ca nu am mai postat dar sunt pesepsita :| si nu am voie la calculator
prin urmare, nu stiu cand voi putea sa mai postez
poate vor trece luni bune [glumeam] dar
in prezent nu voi posta nimic.Sincere scuze, dar pana atunci am sa scriu pe caiet o continuare si am sa
o fac cat mai dezvolatat.Pana atunci voi lucra si la alte povesti de pe alte forumuri.
:yes: si scuzti inca o data ca nu postez, dar de abia acum am ajuns la un calculator si
am reusit sa va anunt.
:|

[Flash]

am revenit...


Pe o suprafata intinsa, luminata de razele fermecate ale lunii, cei doi adolescenti se priveau cu mult interes.Sasuke admira curajul cu care fata dadea dovada in fond fusese antrenata de Tsunade.Cu siguranta in situatii limita se putea descurca
cu usurinta.Brunetul isi activa sharinganul, apoi cu toata puterea se repezi spre adolescenta.Aceasta se teleporta imediat pe un arbore.Aceasta nu putea lupta asa simplu, impotriva unui Uchiha, mai ales ca acesta era la fel sau mai mult puternic ca ea.
Se stia ca brunetul era cel mai bun de la academie si in ceea ce priveste faptul ca refuza sa plece la Orochimaru, Sakura se asigura ca nu pleaca.Oricum Sakura era la fel ca brunetul.Parasita si singura si desi baiatul nu stia asta, fata suferise mult in copilarie.

-Stiu ca suferi de pierderea clanului dar nu e nevoie sa pleci la dusman!
-Ce stii tu de suferinta...e crunta si devastatoare.
-Dar tu nu ai...
-Eu nu ce...eu am suferit mult mai mult ca tine..clanul meu a fost ucis. Sasuke o privea fix in timp ce fata pleca capul.
-Si eu am suferit...iar fratele tau nu e rau..e bun!
-Cum? total surprins de acea afirmatie din partea fetei, acesta reveni la normal, fara sharingan.
-Itachi m-a salvat....cand aveam numai opt ani...din mana unor barbati....vroiau sa ma...Aici facu o pauza.Siroaie de lacrimi cadeau pe suprafata rece in timp ce cazu in genunghi.Plangea ingrozitor de tare si in ciuda faptului ca nu spusese ce era sa i se intample, Sasuke isi dadu seama.Se apropie usor de ea, strangand-o puternic in brate.Cerul plangea si el.Tunete si fulgere in timp ce suferinta inunda inimile.Durerea sufleteasca nu parasise inima fetei si desi in ciuda amintiri aceleia fata inca nu regreta faptul ca inca traia.Exista nopti intregi in care isi amintea acea intamplare si acel moment in care mainile acelor doi, ii manjise trupul firav.Inca tremura, amintindu-si de acea noapte.Se intreba daca Itachi nu venea sa o salveze ce s-ar fi intamplat?

-Gata Sakura..imi pare extrem de rau, nu am stiut.Printre picaturile de ploaie care cadeau nestingherit din cer, buzele celor doi s-au unit intr-un magic sarut.Cerul inca varsa lacrimi, in timp ce corpurile celor doi se degustau intr-un mod misterios si pasional.
Nu se astepta la asa ceva din partea baiatului care era mai mult ca un cub de gheata.

-Sasuke...nu...nu vreau sa....

Dar intr-o fractiune de secunda, un kunai le traverseaza privirile.
-Itachi Uchiha? intreba fata stupefiata...
-Frate..in sfarsit fata in fata.
-NU am venit pentru a discuta probleme de demult uitate ci am venit dupa Sakura.Astea fiind spuse, Itachi se teleporta in spatele fetei apucand-o de talie si fara sa dea vreo explicatie disparu cu ea intr-un nor de fum.Ramas singur, Sasuke striga cat putu de tare numele rozaliei.Aceasta fiind disparuta, tot ce ii ramanea baiatului era sa-i ceara ajutorul lui Naruto.Acesta nestiind ca ei doi se aflau acolo.Sub picaturile de ploaie, adolescentul se invinovatea.Plin de ura si dispret impotriva fratelui lui, acesta disparu si el plecand spre casa blondului.


````````````````````````````````````````````````````````````

Intr-un living primitor, peste patura pufoasa si eleganta, cu broderi minunate, Naruto isi odihnea picioarele intr-un lughian cu apa fierbinte.Pesemene era racit din ultima misiune in care cazuse in lacul rece, asa ca ce mod mai placut de a se relaxa, decat sa savureze clipele placute.Langa el un castron mare de ramen si cum ploua torential afara, miezul noptii fiind, nimeni nu il deranja.
-Ce ramen bunicel si ce ceai cu gust placut! afirma blondinul incantat.Dar deodata se auzi un ciocanit in usa.Enervat la culme, acesta se ridica galagios deschizand usa.
-Naruto hai ca nu avem timp, Sakura a fost rapita de Itachi! La auzul acelor cuvinte, blondul scapa castronul cu ramen ramanad doua secunde nemiscat.
-Tu de ce nu ai facut nimic? urla acesta catre brunet.

Sasuke lasa capul spre pamant.Din nou vina lui...de oare?

-Hai sa o gasim! spuse rece Sasuke, in timp ce blondul se imbraca cu echipamentul ninja portocaliu.Naruto tot nu intelegea cum cei doi erau afara pe acel timp si cel mai important de ce Itachi o vroia pe fata.Oare avea de ascuns ceva de care satul frunza avea sa stie.
Multe intrebari fara raspuns si o inima zdrobita.Asa se incadrau cei doi baieti.





~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~



Intr-o pestera nu prea departe de satul frunza, un loc nu prea placut privirii, Sakura era legata de un stalp inalt.Era construit din beton, de un metru jumatate, foarte gros.Rozalia era legata la gura si nu avea posibilitatea sa spuna ceva sau sa faca vreo miscare.

De ea se apropie un barbat cu un par albastru, cu un chip ciudat, din punctul de vedere al rozaliei, cu o pelerina neagra cu nori rosi, identica cu cea a lui Itachi.Barbatul o privea fix fara sa schiteze vreun sentiment, in timp ce Kisame zambea sadic.

< -Oare ce au de gand cu mine?> se intreba rozalia...

PS: scuzati daca este scurt si sper sa va palca.

kisame

[Flash]

Cum nu se putea mai bine, rozalia era tinuta captiva, in timp ce langa ea Kisame o examina suspect.SE parea ca rozalia planuia ceva.
Dar cum nu se putea mai bine, acesta o plesni peste fata.O urma se lasa pe chipul ei fin in timp ce o pocnitura se auzi.

Fata scanci din dinti apoi incerca sa-l induplece pe barbat, care mai sa o loveasca sau sa o uci8da din priviri.Si daca privirea de gheata a barbatului era de speriat, aparitia lui Pein era si mai si.
O examina curios, in speranta ca ii va descoperi vreo urma de lovitura sau....sange.

Fata nu intelegea de ce acesta era asa de opsedat de sangele fetei, insa se parea ca organizatia pune ceva la cale.Cu siguranta era ceva suspect, caci nu se putea altfel.Cei doi barbati prea se purtau bizar.In sfarsit, Pein se retrase in tihna, cum este si felul lui, lasand-o pe rozalie impreuna cu Kisame.Acesta nu o scotea din priviri, deci ii era faorte greu sa faca vreo miscare.

Deodata, in preajma celor doi isi facu aparitia Konan.Pielea alba ca spuma laptelui si parul de noanta marii, o faceau sa arate ca o adolescenta de si ea era trecuta de douazeci de ani.Era incredibil cum o femeie ca ea era un personaj malefic si plin de scrupule....sau nu....

Se apropie de Kisame, facandu-i semn sa plece, dadu-i ordin sa se retraga la Itachi, unde avea sa isi indeplineasca urmatoarea misiune de grad 'S' , ca intodeauna.Barbatul pleca zgomotos, lasandu-le pe cele doua.Konan, incepu sa cerceteze locul, in speranta ca nu va gasi pe cineva pe 'post de spion'.
-Sakura..vreau sa pleci la noapte....o sa te dezleg eu!
Cuvintele rasunau in mintea fetei.In ciuda faptului ca era un personaj negativ, aceasta o ajuta....

-Cum...?
-O sa pleci la noapte...dar shhh! Nu vreau sa te auda nimeni.
Rozalia se lasa pe mana ei, in timp ce femeia cu parul albastru scoase un colier din buzunar.Stralucea intens si emana o stralucire aparte.
-A fost...al mamei mele.Vreau sa-l porti si sa-mi promiti ca nu il vei da jos.Iti fa purta de noroc.
-Dar...
-Nu pune intrebari...fu intrerupta...Vreau sa stii ca...in ciuda faptului, eu te ajut.
-Sa facut!
Rozalia isi agata colierul la gat, iar Konan o saruta instinctiv pe frunte.
Se rusina un moment, apoi rozalia incepu:

-Nu stiu de ce ma ajuti, dar iti multumesc extrem de mult fiindca ma ajuti!

Konan pleca fara sa discute, lasand-o pe fata singura in solitudinea ei.
Nu intelegea nimic, dar cum o invatase Tsunade: ''Nu spune nimic daor invata din multumirea altora''
Asa ca fara nici o priblema incepu sa zambeasca cum nu o facuse niciodata.

In celalata incapere, insa, femeia cu parul albastru se gandea limpede la toata discutia.Lacrimile ei cristaline cadeau pe suprafata rece, in timp ce ochii ei emanau multa dragoste pentru fata.

In sfarsit am intalnit-o...mi-am regasit....fiica

Multe secrete ascunse nedezvaluite, gata sa iasa la inveala, dar mai bine sa le tii secrete...fiindca dusmanul de poate pandi pe la spate.

In sfarsit luna mama tuturor, mama cerului pe timp de noapte, isi pleca razele de gheata peste lume, adacind-o intr-un somn intens si bine desfasurat.Stelele o urmara jucand un joc de straluciri.
Rozalia fu dezlegata de femeie, in timp ce aceasta fugea spre camera sa nu o prinda cineva.

Un rol de tradatoare, nu i-ar fi convenit, asa ca mai bine isi pastra identitatea.Sakura, insa alerga cu o viteza incredibila, prin frunzisul celes, verde, placut mirositor.
Tot nu intelegea de ce femeia actionase asa, dar fara intrebari se lucreaza mai bine si astea fiind spuse si gandite de fata, pleca in continuare pe acelasi drum pe care a fost dusa cu forta.

Naruto si Sasuke trebuiasu sa afle cat mai repede, dar se gandea insa la medalion.Ce era cu acel medalion si de ce?
Multe intrebari i itraversa mintea desi nu era momentul pentru asa ceva....


~~~~~~~~~~~~~~~~~~

-Asuma tu ce crezi? intreba Kakashi pe barbatul de langa el.
-Nu stiu...cred ca cei doi au o legatura cu Sakura si nu stiu de ce au facut una ca asta.
-Cred ca au legatura cu...
Dar discutia fu intrrupta de Sasuke, care incepu sa inspecteze camera.
-Sasuke, ce sa intamplat?
-Inca nu am gasit-o...parca ar di inghitit-o pamantul nu alta.
-Mi-a pierit orice speranta de gasire a ei! Ino lasa capul in jos, trista.
-Nu spune asta!
Tipatul disperat al brunetului se auzea in toata incaperea...

Cu toti erau extremi de ingrijorati pentru soarta fetei....

scz de greselile ''mici'' pe care le prezinta textul si nush sper k va place.
colierul dat de KOnan
Ino yamanaka
KOnan

[::::yamashita ayumu::::]

waw konan mama sakurei:O,wth incredibil,dar ma bucur ca sakura a reusit sa scape,si de cand isi permite kisame sa dea in sakuraX(
oricum mia placut descrierea e foarte frumoasa,la fel di dialogul,dar cum ai zis si tu ai niste mici greseli se tastare,pe care daca nu te superi ti le voi preciza eu:D
uci8da-ucida
opsedat-obsedat
faorte-foarte,
de si-desi,
dadu-i-dandu-i,
fa-va,
daor-doar,
priblema-problema,
di-fi
stiu ca sunt greseli minore dar asa greseli fac si eu la ficuri si multi imi spun ca,chiar daca sunt banale trebuie idreptate:)sper c anu te superi pe mine gomen gomen

astept continuarea cu nerabdare,byebye si succes in continuare:*

[Flash]

In camera unde tanara statea, cuprinsa intr-un somn adanc, domnea o liniste mormantala si apasatoare.Sakura in sfarsit ajunse acasa cu bine, astfel uitase totul.Cazuta intr-un somn adanc, in linistea noptii.Luna veghea cerul instelat si panorama parca desprinsa din basme.Vantul adia balnd imprastiind mirosul florilor de cires.In camera unde rozalia dormea, frigul o patrundea usor, nelasad-o sa doarma.De abia reusise sa atipeasca, pana cand in incapere se auzi un fosnet straniu.Fata se ridica in genunchi, iar cu ochii-i ageri cerceta camera.Cum locul era invadat de intuneric, nu prea avea cum sa vada.Vru sa aprinda lumanarea dar cineva, sau ceva cu o incredibila viteza tranti la pamant obiectul.
Se sperie usor, apoi incerca sa clarifice totul.Incerca sa-si pastreze calmul in pofida faptului ca ii era frica.Inca cerceta zona, dar doi ochii mai negri decat un abis intunecat o cerceta.Imbracata cu o rochie portocalie, prin care doi sani perfecti rotunzi se putea observa.O lenjerie de interior aproape invizibila de aceias culoare foarte discreta pe tanara.Sumar si incredibil de sexy, fata purta acea costumatie care ii dadea o senzatie de disconfort fetei fiindca acel cineva care pasise in incinta ei, parca ii viola intimitatea.Astfel se simtea incomod.
-Cine esti si de ce esti aici?
Intreba fata in timp ce chipul fiintei se accentua cu fiecare pas pe care il facea.
-Sasuke, ce cauti aici? Cum indraznesti...
Dar vorbele baiatului fu intrrupte de sarutul dulce.Baiatul o saruta pasional, in timp ce ii prinse obraji cu mainile.Sasuke se bucura de fiecare clipa in timp ce fata isi tinea mainile la piept.Ii apuca mainile, inlaturandu-le si acoperind-o de la brau in sus.In pofida faptului ca vroia sa o faca alui, sa o simta, nu trebuia sa se manifeste asa.
-STai...intrerupse sarutul...spune-mi, ce s-a intamplat cat ai stat acolo....ce ai vazut?
-Pe fratele tau...Sasuke stranse din pumn...si pe restul organizatiei, dar Konan mi-a dat un medalion....il arata...si mi-a zis sa-l port si ma ajutat sa scap de acolo.
-Ma intreb de ce?
-Nu prea sunt sigura, dar ceea ce vreau este sa plec la Jyraia in sat maine la prima ora a diminetii si sa il intreb de Konan.Per ansamblu a fost senseiul ei.
-De ce esti asa sigura ca iti va spune? Si ce crezi ca iti va spune?
-Nu sunt sigura, dar daca nu imi va spune, voi controla absolut toate registrele despre vechii shinobi ai satului frunza maine la amiaza.
-Dar nu ai voie...
-Si ce propui? sa stau asa si sa nu stiu nimic? Daca stie despre...oh nu!....mama.
-Ce este cu ea? Parca era moarta?
-Nu pune intrebari.Trebuie sa plec.
Cu o viteza incredibila, fata cobora la dulap scotand niste haine speciale.Pleca in baie si se schimba apoi se intoarse spre Sasuke
si il anunta ca pleaca undeva.
Brunetul vru sa o urmeze, dar un jutsu il puse la pamant neutralizandu-l.Acesta cazu ca un bolovan astfel, il putu mai bine face sa nu se bage in lucrurile ei.Rozalia era genu care se descurca de mica singura, de mica se descurca singura.Ajunse in fata unei inalte cladiri, acolo unde nimeni, dar absolut nimeni nu avea voie.Era un ordin de la hokage ca nimeni sa nu paseasca in incinta unde se afla biroul cu documente secrete.Referate, portofolii, acte secrete ale satelor dusmane sau respectivului sat care trebuia anihilat.
Pasi tiptil in incinta, descuind usa cu o agrafa maronie.Descuie usa, intrand usor, pasind cu mare atentie si grija.Aprinse lampa de pe biroul maroniu, confectionat din lemn de brad, apoi incepu sa caute prin serare.Lua documentele la cercetat.Intra in dulapul unde se tinea lista de shinobi si cauta ''K". Rascoli si cerceta numele:
-Kaname, Kaori, Kurenai,Kadma,Karin,Keyra,Kykyo,Krin, Kaori,Konan asta este.
-Konan, nascuta in anul cainelui, luna iunie.Nu se cunoaste date multe despre ea, doar ca a fost antrenata de Jyraia si a plecat din sat.Dupa 10 ani mai tarziu, este gasita o hartiuta care demonstreaza ca facea parte din clanul ''Haruno''....nu..nu inteleg.''Si ca a nascut o fiica pe care a incredintat-o satului cetei.''
-Doamne nu se poate...oare este o simpla coincidenta?
Dar usa se deschise si o voce o facu pe fata sa tresara:
-Sakura ce faci aici?
un coment pls fara spam :|

[Flash]

Sakura il privea pe barbatul a carei fata, exprima neincredere si repros.In pofida faptului ca nu stia motivul petnru care rozalia se afla in birou, Kakashi inainta spre ea, apucand-o brutal de mana.O smuci spre el, apoi o tara spre biroul lui hokage unde batranul avea grija de actele satului.Rozalia incerca sa se elibereze din stransaorea barbatului dar ii era cu neputinta fiindca argintiul era mult prea puternic.Fata reusi sa pastreze o mica bucatica de hartie bagand-o in buzunarul de la spate, astfel credea ca este un indiciu, asa era de fapt.Un indiciu incredibil.Ii multumi Celui de Sus ca macar reusise sa salveze o mica bucatica dintr-un document, mototolindu-l in buzunarul de la spate.
Barbatul nu discuta, daor mergea cu tanara, a carui expresie de ingrijorare i se citea pe fata.Isi inchipuia ca se bagase intr-o mare belea, astfel se gandea la ce este mai rau.
-Kakashi-sensei va rog eu..!
Dar nu mai apuca sa scoata un cuvant caci imediat portile se deschise si din ele isi facu aparitia un tanar , cu ochii nefri precum taciunii.Kakashi nu stia cine era acel personaj, dar tot ce isi mai aminti era ca tanarul il lovise grav la cap, doborandu-l pe podeaua rece.Sangele curegea in timp ce rozalia era luata cu forta spre a fi dusa in munti.

Toata aceasta scena fu urmarita indeaproape de catre nimeni altul decat Sasuke care imediat pleca dupa fata, in timp ce alerta pe cei din cladire pentru a-i veni in ajutorul lui Kakashi.
Fata tipa si se zbatea in timp ce cu greu brunetul o tara in muntii.
Ajunsi intr-un loc mizerabil, deplorabil, fara nimic special decat licheni si muschi, umezeala persista, Sakura fu pusa la pamant iar in cele din urma, tanarul vorbii:
-Sakura Haruno?
-Cine esti?
Tipa fata in timp ce tanarul isi dezvaluia adevarata identitate.
-Sunt Namine..Namine Uchiha!
Rozalia cand auzi una ca asta se cutremura.Nu isi inchipui ca acesta era cel care asasinase clanul Uchiha, dar nu avea cum.Cel care asasinase clanul era Itachi.Cine era acest baiat si ce vroia mai exact?
-Asculta, eu nu vreau sa-ti fac rau daor sa ma conduci la Sasuke fiindca el este singurul care poate sa ma ajute contra lui Madara Uchiha.
-Dar de ce, de unde ai aparut si mai exact cine esti tu? Rozalia era din ce in ce mai confuza astfel Namine o clarifica.
-Sunt Namine, fiul mijlociu al lui Fugaku iar fratele meu mai mare Itachi si fratele meu mai mic sasuke trebuie sa afle ce pune Madara la cale.Dar nu este tot! Sasuke trebuie sa afle cine este cu adevarat malefic in clan.
-Si ce pot sa fac....se mai calma...ce ce pot sa ajut?
-Il iubesti pe Sasuke?...moment de tacere...atunci vino cu mine in munti un an, altfel Sasuke nu va scapa.
-Dar de ce sunt eu implicata?
-...moment de tacere...fiindca tu trebuie sa devii sotia mea...Ne este scris.
Sakura se sperie ingrozitor, la auzul acelor vorbe.Nu isi inchipui niciodata ca va trai o astfel de trauma.Nu vroia sa creada una ca asta.
-Da eu nu vreau una ca asta, este imposibil..nu..nu vreau.
-Imi pare rau draga mea dar asta este situatia, tu vei deveni sotia mea sau Sasuke va fi ucis.
Cuvintele baiatului traversa ca niste cutite pentru biata rozalie care, extenuata si lipsita de orice mijloace de aprivizionare cu apa, cazu in bratele tanarului, lesinand.
SE vedea pe chipul ei tristetea si amaraciunea ci ii parea si lui rau ca o facuse sa se simta prost dar asta era situatia si se parea ca relatia ei cu Sasuke nu avea un viitor...

Sasuke alerga disperat in cautarea fetei, ale carei urme deucea ctre o pestera in munte sapata de apele muntilor.
Vazu o panglica roz, insemn ca era afetei, dar nu mai putu face multi pasi fiindca in fata lui o silueta isi facu aparitia...