Nu ești un membru încă? Înregistrează-te acum!
Creează un cont nou  

Dansand cu moartea

#1
Ei bine... m-am gandit sa fac un fic singura ^^". Nu e mare lucru de capul lui, dar promit ca va fi din ce in ce mai bine ;). Poate vor fi si unele faze hentai, sau la care va trebui sa pun avertisment, dar voi pune la inceputl capitolului :D. Sper sa va placa si mentionez ca inca ma cred incepatoare, deci am nevoie de sfaturi si critici constructive. Cam asta e...

Dansand cu moartea

Cap1.

Noapte, liniste, toata lumea isi face somnul de frumusete, doar eu stau si ma uit pe geam intr-un punct fix. Ma uitam la ceva dar nici eu nu vedeam la ce, totusi era ceva care ma capta. Ce porcarie! Parca in punctul acele imi vedeam viata ca pe un film. Din prima zi in care am aparut in lumea asta de mizerie pana cand a murit el si prezentul. Mi-ar placea sa vad si viitorul, dar daca mereu sti ce se intampla unde ar mai fi hazul cand vine momentul sa patesti ceva? Unde ar mai fi aventura, adrenalina sau suspansul? Cel mai probabil pierdute. Era mai bine sa imi pot aminti doar de trecut si sa traiesc prezentul, viitorul trebuia lasat pe mai incolo. A, da, am uitat sa imi fac o mica prezentare! Numele meu e Ana, sunt genul de fata care nu se oboseste cu scoala, care daca tot veni vorba mi se pare o tampenie! Am parul brunet si ochii verzi. Ce pot zice, arat destul de bine. Am un corp cu forme bine evidentiate si destul de apetisante pentru psihopatii de baieti. Mai toti saliveaza dupa mine. Oare ei nu inteleg ca eu sunt cu mult peste nivelul lor de gandire? Nu ca ma laud, dar totusi oamenii din ziua de azi au capul ala pe umeri ca sa nu le ploua-n gat! Rar gasesti unul care inafara de paduchi sa mai aiba ceva la “mansarda”. De mica am inceput sa invat sa gandesc “la rece” orice situatie sau mai bine zis decand am ramas orfana de tata. Da, a murit! Dar macar el nu mai era obligat sa traiasca intr-o lume in care iesi pe strada si dai nas in nas cu moarte. Daca esti politicos o saluti si mergi cu ea, daca esti om cu cap o scuipi intre ochi si ii spui sa se duca dracu`! De multe ori am facut asta si nu-mi pare rau. Dumnezu m-a salvat de multe ori si am ajuns sa cred ca am un scop in lumea asta nu ca sunt doar un om plantat la intamplare care face umbra degeaba pamantului. Daca am scapat vie de un glont care aproape mi-a atins inima, de sub rotile trenului si de un accident in care l-am pierdut pe tata, nici naiba nu se mai pune cu mine. Doctorii m-au numit copilul minune acum cativa ani dupa ce am scapat de nu stiu cate operatii si am iesit de doua ori din moarte clinica. Eh, vorba aia: “Un drac nu moare asa usor!” . Si da, eram un drac, dar cu chipul de inger. La suprafata prefer sa-mi las partea buna de fata cuminte care invata bine si nu ar incalca Doamne fereste cuvantul mamei. Pacat ca aparentele insala! Cei care ma cunosc stiu cel mai bine de ce sunt in stare daca mi se aprinde fitilul. Explodez ca o bomba si fac ravagii in jurul meu. Eram gata sa-mi fac dreptate in orice situatie si niciodata nu ma lasam calcata in picioare de nimeni si nimic. Nu eu, orgoliul meu era prea mare sa stiu ca cineva are tupeul sa se puna cu mine. Poate ca asta ma va costa mai incolo, dar acum e clar un avantaj.
Buf! Usa camerei mele se tranteste cu putere de perete. Asta era clar, sora mea avea draci. Stau si analizez repede ce am facut pentru a sti cu ce sa-i raspund la acuzatii. Nici nu apuc sa ma intorc ca-si da drumul la moara aia stricata pe care ea o numeste gura.
-Ana, proasto de cate zeci si mii de ori mai vrei sa-ti repet ca tu nu ai ce cauta la mine in lucruri cu atat mai putin la mine in geanta. Ce puii mei, nu puteai sa-mi ceri bani? Chiar trebuia sa te servesti singura? Mama nu avea sa-ti dea sau ce? Esti o tampita si jumatate daca o data mai pui mana pe ceva de al meu iti tai degetele.
Aha, in vise iubire. Nu ai tu atat tupeu. As fi spus asta cu voce tare dar m-am rezumat doar la sa o gandesc. In plus i-am luat si eu niste bani sa-mi iau cartela la mobil, ce mare paguba, oricum mama ii da mai multi bani de buzunar. Sora mea saraca era chiar fata aia cuminte care avea 10 pe linie la scoala si era adorata de toti profii! Bleah! Eu uram sa imi dea cineva prea multa atentie, mai ales profesorii.
- Auzi, miss, nu ma faci tu pe mine cum iti vine la gura pentru ca nu iti permit si doi vrei sa auda mama de faptul ca era sa o faci cu unu` in baia scolii? Serios iubita, joci dur iti raspund la fel. Asa ca taci si inghite daca vrei sa nu ne certam urat, surioara!
O da, atacasem unde doare mai tare. Sora mea in ciuda faptului ca era asa cuminte isi iubea prea mult prietenul si s-ar fute cu el si in public, desi tampitul ala isi bate joc de ea. Am incercat sa-i deschid ochii, dar deh, ea e mai mare si nu a vrut sa ma asculte. De ce cand am dreptate (adica mai tot timpul) nimeni nu ma asculta? Detalii, Ioana paraseste camera fara prea mari comentari si eu ma trantesc in pat. Eram obosita si maine avea sa fie o alta zi plictisitoare de scoala. Unde e vacanta aia nenorocita cand ai nevoie de ea?
*
Trr!Trrrr!
-A dracu` alarma, taca-ti bateriile si lasa-ma sa dorm! Tip ca o nebuna prin camera si imi trantesc capul in cearceasul alb, acoperindu-mi urechile cu perna. Deja era dimineata? Ufff... niciodata nu am inteles cum opt ore pot trece asa repede, parca au durat doar cinci minute. Ca un om mort ma ridic din pat si imi misc fundul lenes pana la baie. Contrastul de culoare alb-negru ma intampina. Baia mea micuta, echipata cu tot ce-i trebuia era aranjata cu gust. Gresia si faianta, dupa cum am precizat erau in contrast de alb-negru. Adoram aceste non-culori. Atat de des intalnite, dar totusi mereu evidentiate prin ceva. Intru in cabina de dus si dau drumul la apa rece. Picuri mari si parca inghetati fac contact cu trupul meu. Asta da trezire! Dupa cinci minute pierdute la dus ies si imi acopar trupul cu un prosop alb. Ma intorc inapoi in camera si imi aleg o pereche de blugi albastrii, un tricou cu Tom si Jerry si geaca. Arunc trei manuale si doua caiete in ghiozdan si eram gata de scoala. Cobor scarile si intru in bucatarie de unde imi iau un mar si o salut pe mama si pe Ioana. Ma indrept grabita spre usa. Imi iau repede adidasii in picioare si ies din casa. Simt telefonul cum imi vibreaza in buzunar si il scot apasand butonul verde.
- Hello, zuza! Ce mai face cea ma intarziata persoana din lume?
-`Neata, Ela! Sa ghicesc, iar am intarziat nu? Spun oftand. Era clar ca punctualitatea nu era chiar punctul meu forte, adica era un obicei cam enervant pentru ceilalti ca eu mereu ajungeam cu cinci-zece minute dupa ora stabilita.
-O da, iubita. Punct ochit. Acum miscati curu` mai repede pana nu ma bag in paru` tau! Tipa draga mea prietena putin exasperata de situatie.
In mai putin de trei minute eram la colt unde Mihaela batea agitata din picior. O salut stiind ca tot drumul spre scoala urma sa-mi tina teorie despre cat de imposibila eram. Ela era cea mai buna prietena a mea, un stalp de sprijin, un umar pe care pot sa plang, o persoana care mereu era acolo ca sa ma ajute nu sa ma critice sau sa ma judece, o persoana care suferea in acelasi timp cu mine, nu radea de suferinta mea. Ela ma stia poate chiar mai bine decat ma stiam eu. Cand eram in moarte clinica ea era acolo si plangea alaturi de ai mei, desi nu era obligata sa faca asta. Putea foarte bine sa continue si fara mine sa nu-i pese si sa mearga in continuare. Nu a vrut sa ma paraseasca nici atunci cand intr-un moment de suferinta cand gandurile imi erau intunecate m-am aruncat in fata trenului fara nici o ezitare. Da voiam sa mor! Dar nu am reusit si nici nu am mai am mai incercat dupa acea. Acum era un fel de sora pentru mine si o legatura puternica ne unea.
-Ana, pe ce lume ai disparut? Hei Terra catre Ana vin-o de pe Marte pana nu gasesti un martian dragut sa faci martieni mai mici, sunt prea tanara sa fiu nasa!
Rase. Era acelasi raset cristalin pe care il stiam. Nu m-am putut abtine sa nu rad cu ea. Fara sa fiu atenta m-am bagat intr-un tip. Se pare ca era un nou venit la noi in liceu. Arata ca un emo. Fata lui era palida, avea cearcane si pe maini era plin de rani. Ma intrebam ce-i cu el. Nici nu am apucat sa zic nimic ca el isi facuse loc printre multimea de elevi din curtea scolii si disparu.
-Ciudat tip! Spun mai mult pentru mine.
Fara sa-mi dau seama eram deja in clasa. Imi arunc ghiozdanul in peultima banca de pe randul de la geam si ma asez pe scaun ganditoare. Daca stateam mai bine sa analizez urmele de pe bratele tipului care arata ca un emo erau mai degraba intepaturi si cred ca erau facute de seringi. Daca luam in calcul si felul in care arata era clar, se droga. Acum nu ca ar fi trebui sa-mi bag eu nasul unde nu-mi fierbe oala, tipul are viata lui, dar totusi nu era bine ce facea. Am renuntat sa ma mai gandesc la asta, pana la urma cine eram eu sa-i judec pe altii plus ca poate trageam si concluzii pripite. Ora de romana a trecut repede. Ma bucuram ca profa ne-a luat mai usor ca, deh, era prima ora din saptamana ce naiba! Dupa ce iasa scorpia din clasa ies si eu impreuna cu Ela pe coridor. Nici nu pun bine piciorul afara din clasa ca iar se baga cineva in mine. Asta era bataie de joc! Ce naiba ca era a doua oara pe ziua de azi.
- Vezi pe unde mergi, tembelule! Zic si ma uit surprinsa la cel care se bagase in mine, era varul meu.
- Frumos mod de ati saluta rudele vara-mea. Tot asa. Si eu ma bucur sa te vad, spuse el amuzat de situatie.
- Aaa, salut! Ce mai faci?
- Bine acum am scapat de ora de mate, hip-hip-ura! Spuse foarte vesel.
Bucuria lui cateodata chir imi dadea fiori, pe bune. Omu` asta mereu se baga in toate belele existente dar le depasea cu un zambet. Si daca te uitai bine, vai ce zambet frumos avea! Se potrivea perfect cu chipul bland, corpul bine lucrat si atitudinea de macho. Vazand ca stau asa atenta si-l analizez incearca sa faca o noua gluma.
-Ma, vara-mea stiu ca ai la ce sa te uiti, dar vezi ca suntem rude.
Incep sa rad si ii dau un pumn usor in umar. Pe langa el trege tipul in care m-am bagat eu azi-dimineata si vad ca Alex il saluta. Aha, deci il cunostea. Mi-am gasit fantana de informatii.
Alex nici nu stii ce te asteapta. O sa scot de la tine totul despre acel tip. De ce ? Nu stiu, dar cert e ca baiatul acela ma intriga si voiam sa alfu cat mai multe.
-Hei, auzi varu` azi ai treaba? Intreb pe un ton dragut. Daca era mai destept isi dadea seama ca voiam ceva de la el, dar ce sa-i faci, nu toti gandim.
-Aaa, nu cred, venise si raspunsul lui scurt.
-Ok atunci la 17:00 in parc, unde ne intalnim de obicei. Ne vedem acolo, pa!
-Dar de ....
Nu am auzit ce a mai bombanit ca am luat-o la fuga spre baia fetelor sa ii spun si Elei planul meu. Incredibil este ca bruneta m-a urmat fara sa mai stea sa-l admire pe Alex, de care era indragostita lulea, nu alta. Dar asta era o alta mancare de peste.
Life is not about finding yourself, is about creating yourself!

Blog :]
Nebunie in cuvinte! <3

#2
Helaau sisu :3
Incep prin a-ti spune ca m-a deranjat putintel ca ai avut cifre in capitol, dar n-are nimic :-j. [Desi sper sa nu mai apara =/]
Sincer, chiar mi-a placut. Genul de fata inabordabila, ma intreb daca var`su , respectiv Alex , ii va spune ceva despre drogatu`/emologu`, ce`o fi ala :)) . Desi, la cum l-a descris Ana pe el , as putea considera ca are minte cat un bat [Metaforic vorbind, inca nu stiu prea multe despre el].
Pai descriere ai, actiunea [mie personal] nu mi s`a parut grabita, iar dialogul nu e sec.
Per total, mie mi-a placut. Astept nextuu` and spor la scris. Ja! >:D<

#3
Sisu merci de comm :*. Ma bucur ca ai rabdare sa citesti toate balivernele pe care le scriu. Ei bine... am adus si capitolul doi >:D< Sper sa va placa.

Cap 2.

-Ana, esti nebuna?! Cine te crezi F.B.I-ul ?
- Se poate zice si asa. Dar planul e relativ simplu. Scot tot ce pot de la varu`mio si incerc sa ma infiltrez in gasca lor. Ii distrug din interior.
- Nu mai vorbi in rime, sti ca ma enerveaza! Revenind iti dai seama la ce pericol te expui? Daca vor sa te bage la trafic de carne vie? Sau daca vor sa te drogheze?
-Haide Ela! Nu sunt proasta, stiu ce fac! Imi asum toate riscurile.
-Mda, hai nu zau?! Tu pana nu mori nu te potolesti!
-Poate si asta e drept, dar mi s-a pus pata pe tipu` asta si stii ca, ce-mi intra in cap nu mai scoate nici naiba de acolo. Acum hai ca s-a sunat si avem ora cu vrajitoarea de diriga.
Dupa acest schimb de replici atat de”constructiv” cu buna mea prietena am mers in clasa. Deja diriginta era acolo. Ura, n-am ce zice.
- Ana , Mihaela acum la raspuns! De cate ori sa va spun ca la ora mea nu se intarzie?
Perfect! Nu stiam nimic din lectia stupida ce ne-a predat-o. Ei bine, voi vorbi din amintiri. Dupa tone si tone de intrebari din recapitulare ne-a lasat sa mergem la loc. Am impuscat un 9. O da! Uneori imi ador memoria de elefant! Desi in unele cazuri e chiar urat sa-ti amintesti si ce sosete avea profu` de sport acum doua luni sau cu ce ceas venise la ora profa de fizica. Numai ce imi zice mama nu retin, dar asta e altceva. De obicei ce zice mama nu e important si nu trebuie sa-mi obosesc neuronii sa retin.
Orele treceau asa de greu, de fapt ca sa fiu sincera numai mie mi se parea. Ardeam de nerabdare sa-mi pun planul in actiune. Aveam nevoie de adrenalina, multa adrenalina. Viata mea incepea sa devina monotona si ma plictisea al dracu` de tare. Soneria se aude. Imi iau repede ghiozdanul si ies pe usa inainte profesorului. Era deja ora 15:00. Cred ca drumul pana acasa mi s-a parut foarte scurt. Poate si datorita faptului ca fugeam, dar stiu sigur ca in mod normal imi lua cam jumatate de ora sa ajung acasa si de data aceasta mi-a luat 10 minute. Record personal! Deschid repede usa si intru in casa. Imi arunc ghiozdanul si geanta in mijlocul holului. Sincer speram sa se impiedice Ioana de ele cand vine de la scoala. Ajung la mine in camera si fac un dus. Ies din baie si aud telefonul sunand. Ah, mereu ma intrebam de ce am nevoie de aparatul asta galagios care imi da numai batai de cap. De multe ori am vrut sa ma scap de el, dar de fiecare data mama imi lua altul mai nou si mai performant, desi pentru mine era doar mai complicat. Cred ca mi-am stricat cinci telefoane doar sperand ca nu mai primesc altul, dar nu am avut noroc si porcaria asat galagioasa inca imi mananca zilele.
-Alo! Spun plictisita de situatie.
-Buna, Ana, scumpa mea! Ce faci ai ajuns acasa de la scoala? Cum a fost azi?
Mda, asta era mama. Ca de obicei, vesnicele intrebari. Nu e nimic, termin repede convorbirea acesta.
- Salut, mami! Spun pe un ton normal cu o tentativa de prea dulce,bleah! Uram sa folosesc apelativul “mami”, dar doamnei avocate ii placea si ma credea fetita ei micuta atat de inocenta cand ii spuneam asa. Macar sa-i fac si eu o placere. Da am ajuns, continui eu pe acelasi ton prefacut. A fost bine m-a acultat vra.... adica diriginta si mi-a dat un 9.
-Ok, ma bucur, draga mea. Ne vedem pe seara sau maine dimineata. Pa!
-Mda, pa!
Bla, bla, bla.... mereu ma plictisea. O iubeam mult pe mama, dar deja nu mai aveam nevoie de ea sa ma protejeze. Relatia dintre noi era mai calda in trecut, dar mai nou ea s-a distanta si de mine si de Ioana. Sta toata ziua cu nasu` in hartii si mereu are procese peste procese. Eu si sora mea am inceput sa credem ca acolo e viata ei, nu langa noi. De fiecare data cand ii ziceam ca vrem sa petrecem mai mult timp cu ea ne raspundea ca nu sunteam recunoscatoare pentru munca ei ca ea tot ce face, face pentru noi. Mda, povesti de adormit copii. Eu aveam nevoie de o mama nu de un sponsor. Deja era tarziu. Ma imbrac repede cu o pereche de pantaloni de trening un maieu si imi iau bluza in mana. Alerg pe scari si dintr-o data ma trezesc pe burta in fata usii.
-Ghiozdan tampit, nu eu trebuia sa ma impiedic de tine, ci Ioana, am inceput sa vorbesc cu lucrul acela fara viata de pe jos. Cred ca incepeam sa-mi pierd mintile.
Ii dau un sms surorii mele sa-i spun ca ma intalnesc cu varul nostru in parc si ii spun unde ii las cheile. Puteam foarte bine sa o las sa stea in curte pana vin eu, dar am zis sa nu fiu foarte nesimtita. Ies pe poarta vilei si imi bag castile in urechi. Pe strada salut toti vecinii, pana la urma nici nu o cunostea pe renumita avocata Maria si pe cele doua fete ale ei? Sa fim seriosi cred ca si cainii de pe strada daca ar putea vorbi m-ar saluta. Imi indrept picioarele spre locul stabilit. Era 16:45. O data in viata nu eram si eu in intarziere. In mai putin de 10 minute am fost in parc. M-am aseazat pe o banca si am inceput sa ma uit la cer. Era o zi frumoasa. Soarele isi arunca razele sale fierbinti peste trupul meu care parea lipsit de vlaga. Mainile atarnau pe langa spatarul bancii si capul imi era lasat pe spate. Ochii mei verzi inca cercetau cerul numarand pasarile care trec. Dintr-o data soarele nu imi mai rasfata fata, ceea ce inseamna ca cineva s-a pozitionat in fata mea.
-Hei, te dai? Imi iei soarele?
- Si daca nu vreau ce-mi faci papusa?
Era un tip cu tupeu, nu gluma. Ridic ochii si in fata mea era acelasi tip de care am dat de dimineata. Vai, copile! La cat de slab esti sa-ti trag o palma pici pe jos. M-am abtinut sa-i zic asta, dar nu m-am putut abtine sa nu-i zic altceva.
-Te bag undeva si te dau dracu. Si nu sunt papusa pentru toti fraierii. Acum hai pa pana nu ma ridic la tine.
-Ai tupeu in vene, imi place de tine. Ia zi vrei sa vi la o plimbare.
Alt prost. Deja chiar ma sacaie si imi pune la incercare rabdarea.
- Iti bati joc de mine? De fapt iti bati joc de tine, daca crezi ca ma ridic de aici pentru a ma plimba cu un fraier. Hai pleaca azi! Ca nu vorbesc cu toti cocalarii.
- In locul tau as asculta-o, se aude o voce din spatele lui. Era Alex. Nu iti forta norocul Andrei, ca nu mai suntem asa buni prieteni, continua el. De vara-mea nu se ia nimeni cu mine prin preajma. Acum lasa-ne singuri!
Nici nu a terminat bine Alex fraza, ca tipul acela, Andrei parca, disparu-se.
-Era si timpul nu crezi? Ii spun destul de iritata varului meu.
-Scuze, Ana, mici probleme. Deci despre ce voiai sa vorbim?
-Simplu, despre tipul acela care m-a enervat. Ceva nu e inregula cu el. Varsa tot ce sti! Spun autoritara. Alex inghite in sec si se uita in ochii mei. Nu glumeam, vedea asta. Daca ma mintea stia ca nu o sa-i fie bine. Era varul meu, dar am mai spus ca stiu sa obtin ce vreau.
-Ok.... dar trebuie sa promiti ca nu mai zici la nimeni.
-Asta eu decid, depinde cat de grava e chestia. Se drogheaza, nu ?
- Da, asa e. Face parte dintr-o retea de traficanti de dorguri si carne vie. Viata lui nu a fost tocmai usoara. Parintii i-au murit intr-un incediu cand el avea 6 ani. Apoi a fost crescut de bunici, dar si ei s-au stins. Au facut un imprumut mare de la un traficant si membru in mafia din Romania si au fost ucisi pentru ca nu au mai putut da inapoi suma. Asta s-a intamplat chiar sub ochii lui Andrei. A ramas cu sechele. Apoi omul care i-a omorat bunicii l-a luat sub aripa lui, cum ar veni, dar nu il invata lucruri bune. L-a invatat sa se drogheze si sa faca trafic cu droguri si carne vie. Isi alege tintele chiar la noi in liceu. Stii ca anul trecut se zvonea ca cele mai populare fete s-au transferat de la scoala noastra? Ei bine asta era doar pentru ochii lumii, de fapt ele au fost recoltate pentru traficul de carne vie. Si tu era-i in plan, dar cum eu si Andrei suntem amici te-au lasat in pace.
Am inghitit in sec. Era sa fiu si eu o curva? Sa ma ia din lumea mea si sa ma oblige sa ma culc cu toti nespalatii si mafiotii? Ne plimbam amandoi cu mainile in buzunar prin parcul pustiu si ne uitam la asfalt. Simteam ca tremur. Nu de frig, ci de frica. Poate pentru propria viata, dar si pentru viata celorlalte colege ale mele. Si nu numai! Baietii in scurt timp puteau deveni toti niste drogati. Asta nu era de bine, situatia era mai grava decat credeam.
-De unde stii toate astea? Esti si tu implicat? Spun soptit inca socata de cele auzite.
-Nu, nu sunt bagat in astea, dar mi-a spus Andrei tot intr-o zi cand l-am salvat dintr-o incaierare. De atunci intr-un fel ma venereaza. A incercat sa ma faca sa ma droghez si eu, dar bineinteles ca am refuzat. Imi spune totul pentru ca are incredere in mine, dar daca stie ca a aflat cineva imi taie capul, de aceea te rog sa nu mai spui la nimeni.
-Alex, stii ca nu putem lasa asta asa, nu ? il intreb privindu-l adanc in ochi.
-Si ce sa facem? Ana sa te pui cu mafia e sinucidere. Si daca ii denuntam si ii prind tot va ramane unul dintre ei liber si acela ne va pune capat vietilor. Nu fi proasta!
-Nu fi tu las! Eu nu am de gand sa las asta asa. Ma ajuti sau nu ?
- Ei bine.... nu te pot lasa singura in asta. Dar avem nevoie de ajutor. Acum hai sa mergem spre casa si sa inchidem subiectul.
Life is not about finding yourself, is about creating yourself!

Blog :]
Nebunie in cuvinte! <3

#4
Ooo sisu, ai venit cu nextu` :3 .
Mi-a placut enorm, adica chiar sunt curioasa daca Ana va pati ceva . Nasoala treaba cu mama Anei, si trecutul lui Andrei e si el infiorator.
Dialogul nu a fost sec, descriere ai avut, desi se putea si mai bine, actiunea e oke. ;;)
Spor la scris, and astept nextu.
Ja sisu >:D<!

#5
Mai, dar tu primesti commuri vesele la comanda :)).
Ey bine au am ceva de zis pe aici.
Incep cu titlul: Doamne ajuta! Cineva cu o idee!
Imi place titlu nu este banal, ci special. ;;) Povestea inca e in decurs, desi putin mai mult suspans, nar strica. Actiunea este buna, nu e fugarita de gaste :)). Descrierea este buna, dar nu perfecta, dar imi place.
Dialogul pai este putin si sec, puteai sa mai pui replici legate de situatie. Totusi imi place ca dupa ce scrii o replica mai zici si de personaj, ca ceva de genul:''Salut, mami! Spun pe un ton normal cu o tentativa de prea dulce''....
Naratiunea se imbina cu actiunea. Si cam atat pe moment
O da! Nextul :x
...............[Imagine: bnkWUB1.png?1]


#6
Nu credeam ca e asa greu sa faci un fic singura -.-". Ma rog... am adus capitolul nou. Dupa veacuri, stiu... oricum lectura placuta ! ^^

Cap 3.

“Alerg. Incerc sa scap, dar nu pot, nu gasesc iesirea. Aud gloante, muzica si tipete. Descarcarile armelor sunt tot mai frecvente. Vreau sa ies. Lacrimi mari imi curg pe obrajii palizi. Nu e bine ce fac, trebuie sa ma intorc. Nu sunt o lasa! Nu si de data asta!”
Ma trezesc speriata. Picaturi de sudoare mi se prelingeau pe frunte. A fost un vis, un cosmar, mai bine zis. Nu imi plac visele prea realiste, mereu imi dau de gandit. Ce vor sa exprime? Au vreun inteles? Are rost sa ma agit asa mult pentru un simplu vis, o scapare a subconstientului meu? Deja ma ia durerea de cap, prefer sa nu ma mai gandesc la asta. M-am ridicat alene din pat si m-am tarat pana la baie. Dupa toaleta de dimineata am luat la intamplare niste haine pe mine, am aruncat cartile in geanta si mi-am bagat castile in urechi. Cobor repede scarile si vad un bilet:
“Scumpo sunt plecata in Anglia cu afaceri. Un client important. Sora ta e cu mine. M-am gandit ca va fi o experienta buna pentru ea. Te rog nu da foc la casa si ai grija de tine.
Cu drag, mama”
Tipic! Imi iau cheile de langa bilet si ies din casa. Inchid usa si ma indrept spre locul unde ma intalneam cu Ela. Ajung si vad ca don`soara punctualitate in persoana nu sosise inca. Mai astept vreo cinci minute, dar tot nu apare. Am scos telefonul pregatita sa o sun, dar inainte sa apas pe “Apeleaza” ea era langa mine. Parea total lipsita de vlaga si avea ochii rosii si incercanati.
-Ce ai patit? Intreb inghtind in sec, parca aveam o fantoma in fata nu pe cea mai buna prietena.
-Nimic! Mergem azi? Hai ca n-am chef sa intarziem, imi raspunde rece. Parca vorbea cu un strain nu cu mine. Ce avea?
Ziua aceasta nu a avut un inceput prea promitator. Ajungem in clasa cu cinci minute inainte sa se sune. Ma pun la locul meu si dau volumul castilor mai tare. Ora incepe. Nu am auzit nimic din ce bombanea profesorul. Eram prinsa in gandurile mele. De ce voiam asa mult sa ma bag in belele. Ce treaba aveam eu cu traficantii? Nici una, dar lipsa aceea de adrenalina crestea tupeu`n mine. Inafara de asta stiam ca nu e corect, dar pana la urma viata nu e corecta, nu ? Dar daca noi o facem si mai incorecta atunci cum e? Oricum un lucru am stiut mereu: eu mai sunt inca aici sa fac ceva. Astazi era ziua cea mare. Planul meu trebuia pus pe roate. Trebuia sa fiu discreta si sa nu dau de banuit nimic.
Un tarait ruginit imi aminteste ca ora s-a sfarsit. Ies din clasa si ma indrept spre clasa lui Alex. Intru si ii fac un semn discret sa vina afara.
-Incepem? Il intreb direct
-Da! Ai grija, te rog, imi spune si ma strange cu putere in brate.
-Stai mai usor ca nu ma duc sa ma sinucid...
-Ba, chiar asta faci!
-Taci si nu ma mai intrerupe! Inainte de asta vorbesti te rog cu Ela? De dimineata nu arata prea bine. E in clasa.
Alex ma priveste nedumerit.
-Fa ce zic, te rog! Cred ca acum ti-ar zice tie mai degraba ce are, decat sa-mi zica mie.
-Ok, o fac. Auzi ia asta. Am facut rost de niste tigari, stai calma, nu sunt nici cu iarba in ele nici cu tutun. E pur si simplu ceai de menta. Tipu` care le-a facut e un geniu. Succes!
Am luat pachetul de tigari si m-am indreptat cu pasi marunti spre spatele scolii. Pana la urma acolo se aduna toti chiulangii si drogatii scolii. Nici cu ajung bine si deja sunt intampinata cu o gramada de fluieraturi si exclamatii. Il zaresc pe Andrei stand sprijinit de un gard si ma duc spre el. Ii cer un foc. Trebuia sa par si eu “tru” printre atatia fumatori de iarba, nu ? Tipul imi da bricheta si imi aprind tigara de menta. In orice caz tigara aia era dementa. Mirosea ca si cum ar fi fost de tutun, desi gustul era total diferit.
- Stiam eu ca nu-mi rezisti, papusa! Spune el cu o voce de “bad boy”
- Cum sa iti rezist? Esti de pe alta planeta! Spun si il trag mai aproape de mine. Imi lipesc buzele de ale lui si incerc sa-l sarut cat sa para mai credibila minciuna. Toti de pe acolo au ramas cu gura cascata, mai ales cateva pitipoance care il admirau pe tipu` asta, din cate se vede. In mod oficial sau neoficial acum eram cu el. Ufff, ce nu fac eu pentru un caz nobil ? Dar in orice caz va fi primu` pe lista cu “Cei mai naspa iubiti, ever!” . Numai sa traiesc sa pot sa fac si lista aia. Da` ce tot vorbesc? Clar ca ies din asta fara nici o zgarietura. Simt cum ma ridica usor de pe gard si ma ia in brate. Stau acolo cuminte tragand ultimu` fum din tigara mea. Arunc chistocul pe jos si calc cu varful pe el. Daca m-ar fi vazut cineva ar fi zis ca fumez de ani de zile. Andrei vorbea pe acolo cu cativa baieti in timp ce eu m-am dus la un grup de pitipoance. Acum trebuie sa fac pe pitipoanca. “Ce bucurie!”.
-Hei fetelor, ce mai faceti? Intreb cu cel mai lingusitor glas si cel mai dulce in acelasi timp. Cred ca am sa vomit!
- Buna, draga! Da` uite stam sa barfim si noi. Eu sunt Ema.
Fata care tocmai a vorbit era pitipoanca sefa, cred. Tocurile de 10 cm, maieul decoltat mult si blugii cu talie foarte joasa, nemai punand la socoteala si machiajul prea strident in toate culorile curcubeului, m-au ajutat sa imi fac aceasta parere. Avea parul blond inchis putin mai jos de mijlocul spatelui lasat desprins. Ochii ei de un caprui ciocolatiu erau prost pusi in contrast cu machiajul de paun. Avea un corp cu forme bine accentuate si o fata perfecta. Nu era urata fata, dar era blonda si la par si la minte.
- Eu sunt Ana. Pe cine barfiti fara mine ?
-Pai, oare tu o stii pe Mihaela aia din a 9 a sau a 10 a? Ma intreaba alta fata, doar ca aceasta era bruneta cu ochii negrii ca pana corbului.
Si stati putin, pe cine barfeau? Pe draga mea prietena Ela? A-si sari la paru` lor ala vopsit si revopsit de n ori dar trebuie sa-mi pastrez calmul. Inafara de asta se pare ca nu o prea suportau pe amica mea. Trebuia sa-mi intru in rol, scuze Ela.
-A, fatuca aia proasta rau? Cum sa nu, mai stau cu ea ca sa o mai bage lumea in seama, saraca e la fel ca un perete. Trece lumea pe langa ea si nici nu isi da seama ca exista.
Gasca de piti incepe sa rada la gluma mea atat de prosteasca. Astea ar rade si daca le-as spune ca sunt tarfe.
-Deci, pe aia a avut boss onoarea sa o dezvirgineze ieri noapte. Saraca fata a facut-o pentru prima oara si a facut-o fortat. Desi as fi vrut sa fiu in locul ei. Cand isi baga boss o data p*** in tine uiti de toate grijile si esti fericita. Oricum sa revenim... deci tipa asta se plimba pe strada ca tocmai venea de la mall parca si cand s-a despartit de prietenele ei boss a urmarit-o si a prins-o. S-a cam zbatut fatuca pana a adus-o la noi. Dupa ce i-am zis tot ce sa faca, boss a luat-o in primire. Vai, ce noapte splendida a avut boss cu ea! Zice ca e o partida buna rau!
Imi picase fata. Am inghitit in sec. Ela, draga mea Ela sa pateasca asa ceva, acum era personal. Pana astia nu ajung toti sa infunde puscarie eu nu mor. Si acel mare boss va fi primu` pe care il voi denunta la politie. Andrei vine si ma saruta apasat pe buze spandu-mi ca pleaca pentru ca are treaba. Le zic si eu “pa” noilor mele “prietene” si ma indrept spre clasa. Inainte sa ajung, fac o escala la baie ca sa-mi scot, cat de cat, mirosul de fum din haine si sa-mi clatesc gura. Speram sa scap de gustul rau si de aprenta buzelor acelui tampit drogat, dar din cate se vede ceream prea mult. Ma mai uit o data in oglinda si merg in clasa. Planul decurge bine deocamdata.
Life is not about finding yourself, is about creating yourself!

Blog :]
Nebunie in cuvinte! <3

#7
Hellow ^^. Am venit cu nextu`. Oricum se pare ca nu va prea intereseaza :-j. Capitolul acesta are o micuta tenta de hentai in el, dar nu chiar cat sa pun avertisment. Am anuntat doar, cine nu vrea sa nu citeasca. Aaa....scuze pentru eventualele greseli de tastare, dar nu sunt acasa si e mai greu pe un calculator strain. Enjoy!
Cap 4

-Ce miroase asa a fum? Deschide-ti un geam, ca ne intoxicam! rasuna vocea profesoarei de bio care avea un nas de caine detectiv, pe cuvant!
Puteam sa jur ca am avut suficenta grija sa-mi acopar urmele. Se pare ca mai am de invatat la capitolul asta. Mana mea scria automat, eu neintelegand nici un cuvant din ce mazgaleam pe foaie. Incepeam sa cred ca mi se urcase fumul acela inhalat la cap. Nu mai gandeam logic, toate gandurile zburau de la una la alta fara sa aiba nici o legatura intre ele. Ma gandeam la accidentul de masina care mi-a furat de langa mine poate singura fiinta care ma intelegea, care ma iubea si care stia cand trebuie sa fie langa mine si cand sa ma lase singura. Apoi ca un traznet gandul imi fugea la fata alba ca varul a Elei azi-dimineata. Imi imaginam scena violului si ma ingrozeam cu fiecare secunda tot mai mult. Urasc lumea asta! Atat de rea si de malefica. In care daca esti un om linistit si timid nu ai sanse sa supravietuiesti. O lume in care doar cei puternici rezista, in care domina legea junglei: "Mananca ca sa nu fi mancat", putin editat ar veni cam asa "Ucide ca sa nu fi ucis!". Asta e lumea in care traim, adevarul doare, dar nu-l putem ascunde. Ziua parea tot mai urata. Incepuse sa ploua. Cerul varsa lacrimi mari, cristaline, parca incercand sa spele lumea de pacate. In departari se auzeau tunetele strigand in vazduh acompaniate de lumina orbitaore a fulgerelor care parca crepau cerul in doua. Vantul suiera prin geamurile intre deschise ale clasei si toti elevii incepeau sa simta fiori reci cand auzeau puterea furtunii de afara. Chiar si profesoara s-a cutremurat la un tunet mai puternic, scapand creta din mana. Orele au trecut, intr-un final si toti elevii bucurosi au iesit pe usa scolii sperand sa nu mai auda de ea pana a doua zi. Pe coridoarele pustii mai eram doar eu. Nu avea rost sa ma grabesc, nu aveam de ce. Nimeni nu ma astepta acasa. Un oftat prelung imi iasa din gura si pasesc afara din cladirea de un bej spalacit in care imi petreceam aproape jumatate din zi. Mania naturii nu se mai linistise, din contra pornise mai aprig si cu mai multa forta. Picurii cadeau zdrobindu-se de pamant unul cate unul. Imi pun gluma pe cap si castile in urechi. Nu aveam de gand sa merg cu taxi acasa. Mai bine mergeam pe jos, sa simt cum ploaie imi uda fata si cum baltile se cutremura cand sar in ele. Da, voiam sa sar in balti precum un copil mic, sa ma invart in ploaie, voiam sa scap. Nici o balta pe care o zaream nu scapa de contactul cu adidasii mei. Eram uda pana in maduva oaselor dar nu imi pasa. Dansul meu inconstient se potrivea perfect cu muzica care rasuna in casti. Tot sarind prin balti si dansand in ploaie am ajuns in fata casei. Deschis usa cu o urma de ezitare sau mai bine zis cu o urma de speranta. Voiam atat de mult sa gasesc pe cineva acasa, dar nu era nimeni. Doar eu si cu mine. Imi las adidasii la intrare si urc scarile spre camera mea. Imi arunc hainele ude pe pat si ma duc sa fac un dus normal. Dupa cinci minute in care apa mi-a incalzit corpul, mi-am luat haine curate si mi-am facut un ceai. Acum numai de o raceala nu mai am nevoie. M-am trantit pe canapeau din sufragerie si am dat drumul la TV. Era un film interesant. Incep sa imi simt pleoapele de plomb si ma las cuprinsa de a somnului vraja. Visam ca eram pe o campie, era numai iarba cat vedeai cu ochii. Una-doua vacute rumegau undeva prin apropiere si pe mine ma astepta cineva cu bratele deschise. Era el! Tata! Voiam sa merg la el, creierul comanda picioarelor sa inceapa sa alerge si mainilor sa se deschida intr-o imbratisare, dar membrele nu voiau sa il ascute. Stateam in mijlocul campiei uitandu-ma la el. Dintr-o data vad cum trece o masina de mari dimensini peste el.
Melodia telefonului meu ma trezise. Alex era cel care ma suna. Am apasat pe butonul verde si am raspuns adormita.
-`Neata la amiaza! Hai deschide dracu` usa de la casa ca sunt ud pana la piele si simt cum ma racesc. Azi, te rog! Vocea lui nu parea prea incantata de situatie, de fapt nici nu il condamn daca eram in locul lui de mult spargeam usa. Ma duc si descui usa. Dragul meu var se uita la mine cum putea el mai urat. Daca nu eram rude, sigur sarea sa ma bata.
-Uite o mata plouata! Ia zi, pisi, vrei niste laptic? spun incercand sa fac o gluma. I-am scos limba jucaus si m-am ferit cu agilitate de adidasul care imi era destinat.
-Ok, acum ca tot ai fost asa draguta sa ma primesti in casa fa-mi si mie un ceai si da-mi niste haine uscate, bineinteles daca nu cer prea mult, spuse Alex ironic.
-Orice pentru o mata ploauta asa draguta ca tine!
Ma indrept sper bucatarie si pun intr-o cana niste ceai de menta. Ii duc cana in sufragerie si urc repede scarile in cautare de niste haine. Problema era ca nu aveam decat haine de dama in casa. M-am uitat prin dulap si cu putin noroc am gasit o pereche de pantaloni care mie imi erau mari, deci lui ii erau buni, cel putin asa credeam. Am mai scotocit si dupa un tricou si am coborat. I-am dat hainele si am asteptat pe canapea pana s-a schimbat. Eram curioasa ce avea sa imi zica ca doar nu venise pana la mine prin ploaie sa ma salute.
Vad cum intra in camera si se tranteste langa mine pe canapea. Trage aer in piept ca si cum ar avea multe de zis si incepe sa vorbeasca:
-Am vorbit cu Ela mi-a spus intocmai ce a patit. La un moment dat tremura toata si plangea. Mi-a fost asa mila de ea. A zis ca dupa ce s-a intors de la mall un individ cu un jeep negru a prins-o si a bagat-o cu forta in masina. Apoi a zis ca a dus-o undeva inafara Bucurestiului si ca au ajuns la marginea unei paduri. A dat-o jos din masina si a dus-o pana la o casa din mijlocul padurii. Parca era un bordel acolo. A trimis cateva tipe,care erau de la noi din scoala parca din a 12 a, iar alea i-au zis ca daca nu face intocmai ce zic ele "boss" o omoara. Ela nu a avut de ales si a facut exact ce au zis alea, nu voia sa moara. Ala si-a tras-o cu ea toata noaptea. Mi-a zis ca plangea ca tipa, ca era asa brutal. A zis ca nu ii pasa cat de tare o doare, el continua treaba. Mi-a povestit si cum a taiat-o cu cutitul pe sani. Cum o musca be buza si o lovea cu pumnii daca comenta ceva. Ii zicea sa nu tipe ca oricum nu o aude nimeni. Ana crede-ma ca m-am cutremurat tot cand am auzit. Daca il prind pe tipul ala ii zbor creierii in urmatoare secunda dupa ce il vad. Ela a mai zis si ca a legat-o de pat si ca o lovea cu biciul peste spate doar ca sa se excite el. Ma crezi ca numai sa o ascult a fost ingrozitor. Si la sfarsit a amenintat-o ca daca nu se comporta normal dupa noaptea acea si daca zice ceva o omoara.
Eram ingrozita. Cum poate fi cineva asa brutal?! Am inceput sa tremur. Alex m-a luat in brate incercand sa ma calmeze, dar nu ii reusea. Era la fel de speriat ca mine.
Life is not about finding yourself, is about creating yourself!

Blog :]
Nebunie in cuvinte! <3

#8
Hellău sisu :3
Ţi-era dor de mine? ;;). ei lasă că nu contează asta acum, eu tot trec p'aici :)).
Să vedem, :-??. Greşeli de tastare ai avut, dar nu stau să le enumăr, căci eşti şi tu conştientă că le ai.
Descriere, ai, şi e mai bună decât în capitolul anterior. Acţiunea nu mi s-a părut grăbită. :-?.
Cum să nu aşteptăm nextu?. Eee, te înşeli.
Ac~uum hai cu nextu' că te şi mănânc.
Chuu' sisu. :*



Subiecte de discuție similare...
Subiect: Autor Răspunsuri: Vizite: Ultimul răspuns
  [Yaoi] Pariu cu moartea Clau~ 13 7.762 05-07-2013, 04:53 PM
Ultimul răspuns: Kira's Scarlet
  Pana cand moartea ne va desparti Beatrix LaVey 23 12.318 29-12-2011, 08:13 AM
Ultimul răspuns: AbiiShu'
  Moartea ÅŸi alte droguri. Lust. 6 2.981 22-03-2011, 10:16 PM
Ultimul răspuns: Katniss
  Hai sa ne jucam cu moartea andera 1 3.384 22-11-2007, 01:21 PM
Ultimul răspuns: Jigoku


Utilizatori care citesc acest subiect:
1 Vizitator(i)