22-07-2009, 09:58 AM
angelique.vampire - oooo inca mai citesti. Sunt un om fericit. Pai, toate descriile sunt concepute de mine. Pai, nu pot sa nu mai scriu asa pentru ca asa cum am mai zis, tot ficul e descris deja pana la cap 29. Oricum, ma bucur ca e mai bine si ca iti place.
O sa postez tot doua capitole fiindca sunt cam micute :)
Capitolul 6
Timpul trecea: minutele, orele, zilele deveneau insoportabile pentru Sora. Tot ceea ce isi amintea era ca parintii ei au murit si ca are o surioara mai mica. Cateodata imagini vechi, prafuite ii apareau in minte. Insa nu isi dadea seama ce ar putea insemna.
Un suflet atat de pur, sentimente nevinovate… Toate acestea urmau sa fie pangarite de rautatea altora. Micul inger statea linistita si privea pe fereastra. Cerul parca era mai albastru decat de obicei iar norii mai albi ca spuna valurilor. O imagine desprinsa sintr-o poveste… Te face sa te pierzi in ea cu toata fiinta. Vantul era linistit azi, mult prea linistit. Pe frunteai fetei se observau cateva picaturi de sudoare. Era cald afara. Cerul parea ca o mare in flacari.
Trecuse 2 saptamani de cand se afla in spital iar spectacolul care avea sa urmeze le Kaleido Stage era compromis. Kalos era hotarat ca spectacolele sa nu continue pana cand Sora nu avea sa se recupereze, dar ea hotara ca trebuia sa se faca ceva pentru ca circul sa isi continuie spectacolele. Nu putea lasa totul sa vina de la sine. Daca facea asta putea da faliment.
[Flashback]
- Sora intelege ca nu putem continua spectacolele fara tine, tu ai fost, esti si vei ramane Kaleido Star, nu putem si mai ales nu vreau sa fac spectacolele fara tine! spuse Kalos, enervat. Din cand in cand mai sorbea cate un pic din ceasca de cafea.
- Nustiu despre ce este vorba exact, insa este clar ca trebuie sa continuati fara mine. Nustiu ce e Kaleido Stage si nici Kaleido Star, poate ca am fost, dar doctorii au spus ca mi-am pierdut memoria.
- De unde stii ?intreba Kalos uimit…
- Mi-as soptit o pasarica, spuse fata razand si uitandu-se spre Leon care asista stupefiat la toata scena. Acum nu mai conteaza, trebuie sa continuati, Trebuie! spuse roscata hotarata. Nu imi pasa daca aduceti pe altcineva in locul meu, insa locul acesta ar putea da faliment si esti constient de asta. Nu mai fii asa incapatant si accepta adevarul. Crezi ca mie imi convine sa stau ca o leguma si sa privesc neputincioasa. Te inseli. Nu imi convine deloc. Insa… nu am ce fac. Si daca spuneti ca am tinut, ma rog tin atat la el, veti face un spectacol demn de Kaleido Stage. Leon va va ajuta, de asemeanea Anna si Mia, poate si domnisoara Layla.
- Ce?Parca nu iti aduceai aminte de nimic, spuse acesta arcuind un pic spancele groase si negre ca taciunele.
- Leon mi-a explicat totul, bineinteles cu ajutorul lui Ken. Mi-au povestit tot ce am facut din clipa in care am ajuns la acest Kaleido Stage. Ma astept sa dati tot ce este mai bun din voi.
Kalos era uimit. Sora accepta asta deci cred ca era nevoit sa aduca cativa acrobati in plus, pentru noul spectacol,pana cand isi va reveni aceasta. Era ultima lui salvare
[ End of Flashback]
Deci era clar.Kalos trebuia sa se apuce de treaba si sa aduca acrobatii cei noi care veneau din Japonia. Spera doar sa se ridice la asteptarile tuturor, si sa nu-l dezamageasca.
Capitolul 7
Dupa doua zile de cautari in sfarsit Kalos gasise acrobatii perfecti. Erau specialisti in trapez si trambuline, Cd-ul lor fiind excelent.
Luni dimineata in aeroport stateau 2 tineri de 17 respectiv 18 ani. Amandoi asteptau asta inca de la inceput: Sa joace intr-o piesa cu celebra Sora Naegino, insa se parerea ca aveau sa ii tina locul.
- Bine ati venit la Kaleido Stage spuse un om inalt, cu ochelari negri, parul tepos, si haine demodate, acelesi haine din totdeauna
- Buna ziua spuse o fata vesela, de numai 17 ani. Eu sunt Jaqline imi pare bine sa va cunosc domnule Kalos.
- Iar eu sunt Julien, incat e cunostiinta de asemea donmule , se auzi vocea unui baiat care statea mai retras si nu ii dadeai mai mult de 18 ani, varsta pe care o si avea.
- Va rog terminati cu domnule spuse Kalos zambind, ma faceti sa ma simt batran, va rog doar Kalos.
- Bine! spuse in cor.
In drum spre Kaleido Stage fiecare avu timp sa isi poveasta viata de pana acum, cel putin Jaqline avea o viata tare interesanta.
Kaleido Stage se zarea la orizont. Copii se ingramadi sa il vada .Arata ca un palat. Erau de-a dreptul uimiti de ceea ce vedeau. Toti membrii erau in fata intrarii asteptand sa ii cunoasca pe noii veniti.
In sfarsit masina se opri, iar cei doi cobora in sfarsit din masina. Anna si Mia erau foarte nerabdatoare sa ii cunoasca, asa ca trecuse deja la prezentari. Singurul care nu era interesat de toata aceasta ‘’sarada’’ asta credea desre toate acestea era Leon, care ii studie un pic atent iar apoi se facu nevazut. Inima lor tresalta de bucurie,aveau sa joace alaturi de cele mai mari stari ale cirlui, cum ar fi Layla Hamilton , Yuri Kilian, Leon Oswald, Sora Naegino … Si toate acestea doar pentru ca Sora se accidentase, trebuia sa ii multumeasca cumva.
_________
Se plimaba pe malul marii. Valurile se izbeau cu putere de stancile din apropire, facandu-le sa para invincibile si nobile. Valurile erau spulberata ca si visurile Sorei, care acum zacea intr-o camera de spital.
„Nu pot sa-mi iert ce am facut ,nu si de data asta. Am gresit, nu trebuia sa fiu de acord cu ea, trebuia sa ma impun doar sunt barbat. La naiba! Am spulberat visurile ei la fel cum se spulbera si valurile ,lovindu-se de stancile cele nobile. Poate ca nu sunt demn sa ii fiu partener, cred ca ar fi mai bine sa ma retrag pentru o vreme ,pentru o perioada de timp, care nu stiu cat va dura…â€
_________
 Singura care observa ca Leon plecase era Jaqline. Era uimita de acest lucru. e astepta ca macar sa le ureze "bun venit". Era fermecata de aura misterioasa care il inconjura. Ochii lui reci ca gheata, buzele rozii si moi, corpul bine facut, acel costum negru ca zmoala... Era clar ca se indragostise de Zeul Mortii, insa avea sa devina un Demon pentru el?
Ja ne...
O sa postez tot doua capitole fiindca sunt cam micute :)
Capitolul 6
Timpul trecea: minutele, orele, zilele deveneau insoportabile pentru Sora. Tot ceea ce isi amintea era ca parintii ei au murit si ca are o surioara mai mica. Cateodata imagini vechi, prafuite ii apareau in minte. Insa nu isi dadea seama ce ar putea insemna.
Un suflet atat de pur, sentimente nevinovate… Toate acestea urmau sa fie pangarite de rautatea altora. Micul inger statea linistita si privea pe fereastra. Cerul parca era mai albastru decat de obicei iar norii mai albi ca spuna valurilor. O imagine desprinsa sintr-o poveste… Te face sa te pierzi in ea cu toata fiinta. Vantul era linistit azi, mult prea linistit. Pe frunteai fetei se observau cateva picaturi de sudoare. Era cald afara. Cerul parea ca o mare in flacari.
Trecuse 2 saptamani de cand se afla in spital iar spectacolul care avea sa urmeze le Kaleido Stage era compromis. Kalos era hotarat ca spectacolele sa nu continue pana cand Sora nu avea sa se recupereze, dar ea hotara ca trebuia sa se faca ceva pentru ca circul sa isi continuie spectacolele. Nu putea lasa totul sa vina de la sine. Daca facea asta putea da faliment.
[Flashback]
- Sora intelege ca nu putem continua spectacolele fara tine, tu ai fost, esti si vei ramane Kaleido Star, nu putem si mai ales nu vreau sa fac spectacolele fara tine! spuse Kalos, enervat. Din cand in cand mai sorbea cate un pic din ceasca de cafea.
- Nustiu despre ce este vorba exact, insa este clar ca trebuie sa continuati fara mine. Nustiu ce e Kaleido Stage si nici Kaleido Star, poate ca am fost, dar doctorii au spus ca mi-am pierdut memoria.
- De unde stii ?intreba Kalos uimit…
- Mi-as soptit o pasarica, spuse fata razand si uitandu-se spre Leon care asista stupefiat la toata scena. Acum nu mai conteaza, trebuie sa continuati, Trebuie! spuse roscata hotarata. Nu imi pasa daca aduceti pe altcineva in locul meu, insa locul acesta ar putea da faliment si esti constient de asta. Nu mai fii asa incapatant si accepta adevarul. Crezi ca mie imi convine sa stau ca o leguma si sa privesc neputincioasa. Te inseli. Nu imi convine deloc. Insa… nu am ce fac. Si daca spuneti ca am tinut, ma rog tin atat la el, veti face un spectacol demn de Kaleido Stage. Leon va va ajuta, de asemeanea Anna si Mia, poate si domnisoara Layla.
- Ce?Parca nu iti aduceai aminte de nimic, spuse acesta arcuind un pic spancele groase si negre ca taciunele.
- Leon mi-a explicat totul, bineinteles cu ajutorul lui Ken. Mi-au povestit tot ce am facut din clipa in care am ajuns la acest Kaleido Stage. Ma astept sa dati tot ce este mai bun din voi.
Kalos era uimit. Sora accepta asta deci cred ca era nevoit sa aduca cativa acrobati in plus, pentru noul spectacol,pana cand isi va reveni aceasta. Era ultima lui salvare
[ End of Flashback]
Deci era clar.Kalos trebuia sa se apuce de treaba si sa aduca acrobatii cei noi care veneau din Japonia. Spera doar sa se ridice la asteptarile tuturor, si sa nu-l dezamageasca.
Capitolul 7
Dupa doua zile de cautari in sfarsit Kalos gasise acrobatii perfecti. Erau specialisti in trapez si trambuline, Cd-ul lor fiind excelent.
Luni dimineata in aeroport stateau 2 tineri de 17 respectiv 18 ani. Amandoi asteptau asta inca de la inceput: Sa joace intr-o piesa cu celebra Sora Naegino, insa se parerea ca aveau sa ii tina locul.
- Bine ati venit la Kaleido Stage spuse un om inalt, cu ochelari negri, parul tepos, si haine demodate, acelesi haine din totdeauna
- Buna ziua spuse o fata vesela, de numai 17 ani. Eu sunt Jaqline imi pare bine sa va cunosc domnule Kalos.
- Iar eu sunt Julien, incat e cunostiinta de asemea donmule , se auzi vocea unui baiat care statea mai retras si nu ii dadeai mai mult de 18 ani, varsta pe care o si avea.
- Va rog terminati cu domnule spuse Kalos zambind, ma faceti sa ma simt batran, va rog doar Kalos.
- Bine! spuse in cor.
In drum spre Kaleido Stage fiecare avu timp sa isi poveasta viata de pana acum, cel putin Jaqline avea o viata tare interesanta.
Kaleido Stage se zarea la orizont. Copii se ingramadi sa il vada .Arata ca un palat. Erau de-a dreptul uimiti de ceea ce vedeau. Toti membrii erau in fata intrarii asteptand sa ii cunoasca pe noii veniti.
In sfarsit masina se opri, iar cei doi cobora in sfarsit din masina. Anna si Mia erau foarte nerabdatoare sa ii cunoasca, asa ca trecuse deja la prezentari. Singurul care nu era interesat de toata aceasta ‘’sarada’’ asta credea desre toate acestea era Leon, care ii studie un pic atent iar apoi se facu nevazut. Inima lor tresalta de bucurie,aveau sa joace alaturi de cele mai mari stari ale cirlui, cum ar fi Layla Hamilton , Yuri Kilian, Leon Oswald, Sora Naegino … Si toate acestea doar pentru ca Sora se accidentase, trebuia sa ii multumeasca cumva.
_________
Se plimaba pe malul marii. Valurile se izbeau cu putere de stancile din apropire, facandu-le sa para invincibile si nobile. Valurile erau spulberata ca si visurile Sorei, care acum zacea intr-o camera de spital.
„Nu pot sa-mi iert ce am facut ,nu si de data asta. Am gresit, nu trebuia sa fiu de acord cu ea, trebuia sa ma impun doar sunt barbat. La naiba! Am spulberat visurile ei la fel cum se spulbera si valurile ,lovindu-se de stancile cele nobile. Poate ca nu sunt demn sa ii fiu partener, cred ca ar fi mai bine sa ma retrag pentru o vreme ,pentru o perioada de timp, care nu stiu cat va dura…â€
_________
 Singura care observa ca Leon plecase era Jaqline. Era uimita de acest lucru. e astepta ca macar sa le ureze "bun venit". Era fermecata de aura misterioasa care il inconjura. Ochii lui reci ca gheata, buzele rozii si moi, corpul bine facut, acel costum negru ca zmoala... Era clar ca se indragostise de Zeul Mortii, insa avea sa devina un Demon pentru el?
Ja ne...
![[Imagine: teosigcopy.png]](http://i525.photobucket.com/albums/cc338/bloody_teo/Avatare%20si%20semnaturi/teosigcopy.png)