Ingerul iubirii[gravitation]

[Argenta]

Capitolul 5 Umbra ingrijorarii

Shuichi se trezii din somn cu senzatia ca este privit. Deschise ochii si vazu chipul celei mai dragi fiinte din lume.
-Buna dimineata, Yuki!
-Buna dimineata! Te-ai trezit in sfirsit, Shu! Te simti bine?
-Ma simt foarte odihnit.
-Pai...e si normal . Ai dormit mai mult de 30 de ore.
-Cum? De ce m-ai lasat sa dorm atit de mult? Am filmari... Doar ti-am spus...!
Shuichi se ridica din pat si incepu sa-si caute hainele. Yuki ii puse o mana pe umar si il opri.
-Potoleste-te! Faci un dus, te imbraci, mergem la un restaurant sa mancam si te duc eu la filmari.
-Dar hainele mele sunt la Ayaka!
-Nu mai sunt .Le-au dus ea si Hiro la noi acasa si ti-au lasat aici doar haine de shimb
-Trebuie sa vorbesc si cu medicul despre actele de externare...
-Am rezolvat eu totul. Nu te mai agita atit de mul!

Mai tarziu , in restaurant, Shuichi incepu iar sa-si faca griji:
-Filmarile vor dura mult... s-a pierdut mult timp pretios din cauza mea... Probabil K este foarte suparat...
-A fost si el ingrijorat pentru tine ca toti ceilalati. Nu i-a placut de loc ca nu i-ai spus ca esti bolnav. Cat despre filmari... cand a venit la spital sa vada cum te simti spunea ca au lucrat deja tot ce nu necesita prezenta ta, au schimbat putin scenariul si nu mai este prea mult de filmat. Astazi se vor termina filmarile.
-Asta chiar este grozav! Nu voi ajunge acasa prea tirziu. Am sa-l rog pe Hiro sa ma aduca si pe mine in oras cu motocicleta.
-Sa crezi tu , Shu! Am sa vin sa te iau eu de la filmari. Nu am de gand sa te scap din ochi, mai ales ca trebuie sa am grija ce faci cu tratamentul.
Ochii lui Shuichi se umplura de lumina.
- Chiar faci tu asta pentru mine?
-Sigur... Si regret ca nu am facut asa mai de mult.


Eiri opri masina in marginea drumului, inainte de a ajunge la locul unde au loc filmarile. Fara un cuvant isi lua iubitul in brate si-l saruta indelung. Se oprira intr-un tirziu cu parere de rau.
-Asta e un fel de sarutare de "La revedere! " Shu! Stiu cat de mult tii la chestia asta.
-Tie nu ti-a placut?
-Nu mi-a placut de loc... ca nu avem timp de mai mult de atat. Dar... ajungi tu acasa, iubitul meu!
Obarajii lui Shuichi devenira brusc purpurii.

La lucul unde este instalat studioul in aer liber Eiri sta pe unul dintre scaunele pentru staff si priveste spre locul unde se filmeaza. Touma se apropie de el.
-Iti place?
-Da... Am citit si scenariul . Cred ca va iesi un videoclip bun. Am vazut si ce au filmat pina acum. E bine!
-Ramai pana se termina filmarile?
-Nu. Am ceva de facut, dar ma intorc sa-l iau pe Shuichi.
-Ce ai tu de facut este in legatura cu comandarea unui pat nou, a cateva zeci de metrii de voal alb si violet, a zeci de lumanari parfumate, boluri de cristal si petale proaspete de trandafiri albi?
Eiri se incrunta:
-De unde stii tu despre asta, Touma?
Celalalt incepu sa rada:
-Se pare ca iubitul tau va avea parte de o noapte foate speciala cu ocazia impacarii voastre! Sa redecorezi dormitorul de dragul lui...
-Te-am intrebat ceva! spuse pe un ton periculos.
-Bine... bine... A fost doar o intamplare. Ai avut telefonul inchis cat ai fost la spital si furnizori au sunat la mine , pentru ca nu te gaseau. Asa am aflat ce ai comandat. Din cate se pare aveai de gand sa te impaci cu el oricum.
-Sigur ca asta vroiam sa fac. Tu nu intelegi,dar eu nu pot sa traiesc fara el.
-Am inteles, Eiri: Despartirea asta aproape v-a distrus pe amandoi... Nu am sa mai permit sa se intample una ca asta. Cred ca nu trebuia de la inceput sa fiti impreuna, dar, daca s-a intimplat... trebuie sa ramina asa.
-Ma bucur ca ai inteles intr-un final. Acum chiar trebuie sa plec.
S-au indreptat amindoi spre masina. Eiri mai privi o data spre iubitul sau , dar se incrunta brusc:
-Touma, cine este tipul care sta langa camera numarul 2 si nu-l scapa pe Shu din ochi?
-Un fan... Ii aduce mereu mereu mici cadouri si flori, dar Shuichi nu il baga in seama . I-a dat o data un autograf si atat.
-Nu-mi place cum il priveste.
-Cam la fel il privesti si tu, Eiri...
-Tocmai din cauza asta. Nu vreau sa-l vad in preajma lui Shu.
-Ti-am spus ca nu-l baga in seama!
-Nu-mi place sa-l vad langa el! Si nu cred ca eu il dezbrac din priviri.
A ridicat mana si i-a facut semn lui Shuichi. Acesta le spuse ceva celor de langa el, apoi veni in fuga.
-Pleci deja,Yuki?!?
-Da , dar ma intorc repede.
-Bine! spuse si il strinse de mina. La revedere!
-La revedere ,iubitul meu!


Eiri se dezmetici incet. Simti pe obraz un suflu usor. Zambi si deschise ochii. Shuichi doarme profund, ghemuit in bratele lui. Il saruta usor pe buze. Acesta a deschis ochii:
-Yuki... E dimineata?
-Nu, iubitul meu. E noapte.
-Te iubesc!
-Si eu te iubesc! Dormi!
Il lua iar in brate si il mangaie usor pe par pana ce il simti adormind iar.Ii aranja suvitele roz care ii cad peste ochi. Zambi privind chipul dulce pe care il adora. Incerca sa-ai aduca aminte cum si cand au ajuns in dormitor. Au plecat de la studioul de filmari direct la unul dintre cele mai scumpe restaurante din oras. Mirat Shuichi il intrebase: "Nu era mai comod sa mincam acasa? Crezi ca e bine sa iesim in oras atit de repede dupa ce presa a aflat despre impacarea noastra? " " Nu prea ma intereseaza ce crede presa despre noi. Vreau sa fiu sigur ca vei manca . " " Puteam manca acasa fara sa se uite toata lumea la noi. " Eiri zimbise: " Ma tem ca atunci cand vom ajunge acasa , eu cel putin nu am sa ma gandesc la mancare. "
Mancasera privindu-se in ochi, iar in lift se lasasera cuprinsi de pasiunea care mocnea de atata timp, sarutandu-se inebuniti. Se oprisera doar cat strabatusera holul pana la intrarea in apartament. Dincolo de usa orice opreliste disparuse. Din momentul in care usa se inchisese in urma lor
Eiri nu-si mai ducea aminte de nimic altceva decat de trupul fierbinte care palpita de dorinta in bratele sale si de infinita placere pe care i-o oferea. Rafinatul aranjament de boluri in care pluteau lumanari parfumate, petalele de trandafiri raspandite peste tot, patul cel nou cu stalpi inalti ornati cu voaluri ramasesera neobservate.

Cateva ore mai tarziu Shuichi se trezi din somn, deschise ochii si crezu ca viseaza. In lumina tulbure din camera plutesc in jurul lui voaluri albe si violet,iar camera este plina de un parfum ciudat, ametitor. A dat usor la o parte mana lui Eiri care se odihneste peste pantecele lui si s-a ridicat din pat. Privi uluit in jur .Patul in care au dormit este nou, asternutul si covorul sunt acoperite cu petale albe de trandafir, ditre care unele sunt lipite de corpurile lor, iar lumina vine din cateva boluri de cristal mat. Se aseza pe covor langa unul dintre ele si vazu ca inauntru plutesc luminari parfumate. Intinse mainile si se juca in fumul parfumat amuzandu-se privind umbrele de pe pereti.
Eiri se trezi si el. Simti imediat ca iubitul lui lipseste din pat.Se ridica speriat,dar se linsti vazandu-l langa bol jucindu-se cu umbrele.Simtii ca prin vene ii curge foc in timp ce-i priveste trupul gol in lumina tremuratoare a luminarilor.Cobora incet din pat, merse pana in spatele lui, il cuprinse in brate si incepu sa-i sarute gatul si umerii.In primul moment celalalt se incorda speriat,apoi se lasa moale in bratele lui. Ii lua mana si incepu sa-i sarute degetele unul cate unul. Isi intoarse capul si ii spuse incet:
-Yuki...Te vreau!... Acum!
Eiri il lua in brate si il intinse pe covorul acoperit cu petale parfumate si se supuse incantat porunci fierbinti ce-i fusese soptita .

E aproape seara, Eiri s-a trezit de putin timp. Privi livingul, apoi merse in hol. Aici sunt imprastiate pe jos hainele cu care pe care le-au purtat cu o zi inainte. Se apuca sa le stringa si le duse in masina de spalat. Se intoarse in living, lua telefonul, si suna la restaurant pentru a comanda ceva de mincare. Nu are de gind sa gateasca. Se intoarse cand auzi zgomot in spatele lui. Shuichi sta zambind in usa dormitorului.
-Te-ai trezit de mult?
-Nu. Cum te simti?
-Bine! Am sa fac un dus.
-Foarte bine. Eu astept sa vina mancarea comadata ,apoi pui tu masa pana ma spal si eu.
-Nu vrei sa asteptam sa vina mancarea si sa facem dus impreuna?
-Si sa mancam maine...? Nu! Treci la dus, ispita vie ce esti! spuse aruncand cu o perna spre el.
Dupa masa se asezara amandoi pe canapea. Shuichi se ghemui in bratele iubitului sau. Isi aseza capul pe umarul lui.
-Te simti bine, Shu?
-Da... De ce ma tot intrebi?
-Ai cearcane!
Shuichi zimbi :
-E numai vina ta! Dupa atatea ore de iubire... incepu sa rada.
-Ce e de ras?
-Cand ne schimbam, dupa filmari, baieti se amuzau. Spuneau ca ai sa ma tii in dormitor 3 zile si 3 nopti.
-Nu au gresit cu prea mult. Acum vorbind serios, inainte sa mancam erai alb ca varul. Mi-a fost frica sa nu lesini.
-Nu am lesinat.
-Stiu, dar ne-am pierdut capul amandoi si nu ti-ai luat medicamentele si nici nu ai mancat mai mult de 24 de ore. Nu trebuie sa se mai intample asa ceva.
-Mie mi-e bine! Nu-ti mai face griji!T u te simti bine? Stomacul tau e bine?
-Sigur ca da!
Cantaretul isi lipi obrazul de pieptul iubitului lui:
-E atit de bine cand ma tii in brate... spuse el. In noptile alea cand eram in casa lui Ayaka simteam ca nu ma vei mai tine in brate niciodata, ca nu mai vrei sa fiu iubitul tau.
Lacrimi fierbinti ii aluneca pe obraji. Celalat ii sterse fata cu blandete.
-De ce plingi acum?
Departe de a se opri, continua sa plinga incet:
-Acolo la spital, cand te-am vazut palid si ... medicii spuneau ca te vor opera... am crezut... am crezut ca mor de disperare. Nu vreau sa te pierd!
-Nimic rau nu se poate intimpla acum. Totul e bine. Trebuie sa te odihnesti! Ai primul concert din noul turneu peste doar cateva zile.
Shuichi il privi incantat :
-Imi dai voie sa merg in turneu? Parca ai spus ca...
-Ca eu voi hotari daca mergi sau nu. Daca te simti bine ai sa mergi. Ai spus ca esti bine!
-Grozav atunci!
Eiri il privi o clipa si se simtii tentat sa-l cuprinda in brate si sa-l sarute, dar in minte ii aparu imaginea lui zacand inconstient pe patul spitalui, cu masca de oxigen pe fata si perfuziile infipte in brat. Se opri si respira adanc incercand sa se linisteasca.
-S-a intimplat ceva, Yuki?
-Ma gandeam doar ca este minunat ca suntem iar impreuna. Nici noptile mele nu au fost prea bune in lipsa ta. Daca as fii stiut ca esti bolnav as fi inebunit de grija.
-Atunci... esti fericit ca stau acum in bratele tale?
-Sigur ca da , prostutul meu!
-Si eu sunt foarte fericit!
Isi propti capul pe umarul lui si inchise ochii. Curand adormi zambind. Celalalt continua sa-l tina in brate fara sa se sature sa priveasca trasaturile dulci ce pastreaza dupa atata timp acelasi aer de inocenta ca in noaptea in care s-au cunoscut.
Un timp continua sa stea asa, tinandu-si iubitul in brate, apoi brusc deveni atent. In ultimele raze ale asfintitului ce cad pe peretele livingului se proiecteaza o silueta, silueta unui barbat. Il aseza pe Shuichi pe canapea si se apropie incet de fereasra. Lasa jaluzele pana la podea si privi printre betele de bambus. Pe acoperisul cladirii de vis-a-vis sta un barbat care tine in mana o camera performanta de luat vederi. Desi nu se vede prea bine pana acolo a reusit sa-si dea seama ca este acelasi tip care ii paruse suspect pe platoul de filmari. Isi duse iubitul in dormitor si se sigura ca nu exista nici o cladire in jur de pe care sa poata fii urmariti, apoi lasa jaluzelele si aici. Se intoarse in living si privi incruntat pe ferastra. Tipul a disparut, dar asta nu-l linisteste de loc. Telefonul care a inceput sa sune brusc l-a facut sa tresara. Ridica imediat si raspunse incet:
-Alo?! Buna mister K! Tocmai voiam sa te sun.
-A... Buna , domnule Eiri! Am sunat sa intreb daca Shuichi s-a hotarit ce facem cu turneul.
-Daca eu am hotarat ce va fii cu turneul...
-Ma rog...
-Ei bine... Turneul va avea loc, desigur, dar eu ma ocup din acest moment de tot ce inseamna legatura lui Shuichi cu cariera lui muzicala si voi impune cateva conditii care nu vor fii negociate!
-Cum?!
-In cazul in care nu le acceptati , Shuichi nu va merge in nici un turneu!
-Sa auzim!...ofta K.
-In primul rand vreau ca timpul dintre doua concerte sa fie ceva mai mare. In nici un caz nu vor mai avea loc doua concerte intr-o zi. In al doilea rand , in timpul concertelor Shu va avea o jumatate de ora de pauza, in care sa se odihneasca . In al treilea rand vreau sa aiba garda de corp tot timpul, fara ca el sa stie...
-De ce ? S-a intimplat ceva?
-Am sa-ti explic eu. In ultimul rind... Am sa vin si eu cu el in turneu.
-Ce e cu garda de corp? Are legatura cu tipul despre care Touma spunea ca nu ti-a placut la filmari?
-Da! Tipul ne-a urmarit la restaurant si adineauri era pe acoperisul cladirii de vis-a-vis.
-Sigur nu era vre-un reporter?
-Absolut sigur!
-Bine! Totul va fii asa cum ai hotarat tu. Tipul ala nu se va mai apropia de el. Am eu grija de asta, spuse K aparent linistit, dar vocea ii e plina de ingrijorare.Stie foarte bine ca Eiri nu este un tip isteric, deci ceva grav se intampla.

Pe acoperisul cladirii, asezat pe jos si ascuns dupa balustrada de beton sta un barbat tanar, brunet, cu trasaturi aspre, dar destul de frumoase. Are la urechi castile unui aparat de ascultare la distanta, orientat spre apartamentul celebrului autor de romane de dragoste. Se incrunta auzind ce vorbeste acesta la telefon. " Deci s-a prins... Nu-i nimic" Privii o fotografie cu autograf din care Shuichi zambeste. "Vei fii ai meu! Am sa te fac sa intelegi ca tipu asta nu te merita, si am sa-ti ofer tot ce doresti tu! "