Foarte, foarte, foarte in mare:
Bineinteles, (virgula) de fiecare data cand apare cate un zvon legat de chestii paranormale, apar si persoane curioase, care vor sa vada si sa demonstreze cat sunt de ,,curajoase'' si ca fantomele, strigoii, vampirii sau zombii, (fara virgula) (sa nu vad unul ca fac infarct) nu exista.
1. "Bineinteles" e cuvant incident, deci se izoleaza de restul propozitiei prin virgula.
2. Ultima virgula e pusa prost. Intre subiect (fantomele, strigoii, vampirii si zombii) si predicat (nu exista), mai precis.
"am decis sa le dovedim tuturor fricosilor ca nu exista fenomene paranormale" (deci cei cinci nu cred in existenta fantomelor, strigoilor, vampirilor sau a zombilor), iar un caracter mai tarziu dau peste "Ne-am echipat cam cu tot ce ar fi nevoie, lanterne, franghii, spray cu piper(ideea Andei), un briceag, si un GPS." Sau asta era asa... pentru orice eventualitate? + Virgula dinaintea lui "si" e in plus.
Asa-zisa casa bantuita era chiar pe strada noastra asa ca nu ne-a luat mai mult de 7 minute sa ajungem acolo.
Um... si la ce intentionau sa foloseasca GPS-ul? + De obicei, in texte ca asta al tau, cifrele se scriu cu litere.
Casa era veche, darapanata, geamurile erau sparte, si peretii desenati cu desene pe care nu le intelegeam, copacii erau lipsiti de viata, la fel ca si restul plantelor care inconjurau casa, in curte se afla un balansoar vechi, iar langa el o papusa murdara cu ochii albastri care iti dadea impresia ca e vie.
Daca nu ar fi fost desenati cu desene, atunci cu ce? Asta lasand la o parte faptul ca de obicei cand folosesti prepozitia "cu" te (ma? Ca poate tu nu te.) gandesti la cu totul altceva. Cum ti se pare "foaie desenata cu copaci"? (fie desenezi impreuna cu copacii, fie desenezi cu copacul pe post de creion/pensula/chestie)
David...el incerca sa le calmeze, sau mai degraba sa se calmeze.
Nu-i nicio problema cu sensul aici, da' e cu virgulele.
Cu fiecare pas pe care il faceam se facea mai frig, lucru extrem de ciudat deoarece era iunie.
In majoritatea caselor mai vechi vara (ziua) e racoare/frig.
Am deschis incet usa neagra care parea sfasiata de o pisica turbata, cu mici picaturi rosiatice si niste afise vechi lipite pentru a acoperii gaurile.
1. Turbata sau nu, pisica e totusi doar o pisica si, in general, pisicile nu sfasie usi.
2. A acoperi (un singur i). E infinitiv. (Se scrie cu doi i doar la perfect simplu, persoana I singular: eu acoperii)
In filmele de groaza e o regula : sa ramnem toti impreuna orice ar fi.
Um, esti sigura?
Am urcat cu totii pe scarile prafuite care duceau la etaj, unde am dat de mai multe camere a caror usi erau incuiate cu lacate, lucru mult prea ciudat.
1. Daca au urcat, nu ma asteptam sa ajunga la subsol.
2. Camere ale caror usi. Doar intrebi "ale cui usi" si raspunzi "ale camerelor", nu?
-Bine, nu e cazul sa ne alarmam, dar hai sa : O LUAM LA FUGA , striga si D.j.
E suficient ca ai spus ca striga, intelegem.
Chestii si mai generale:
- nu vad rostul folosirii ghilimelelor la inceput
- punctele de suspensie sunt trei, intotdeauna, altfel nu mai sunt puncte de suspensie
- uneori legi prea multe propozitii si te alegi cu o fraza imensa si cam trasa de par
- ai probleme cu virgulele + inainte de conjunctia "si" se pune virgula (special pentru "si") doar daca are valoare adversativa
- sunt cazuri in care dupa semnul intrebarii sau cel al exclamarii se continua cu litera mica, dar "ma rog, se presupune ca e o casa bantuita, ce naiba? deci lucrurile stranii ar trebui sa fie la ordinea zilei, nu? corectati-ma daca gresesc" nu e unul dintre ele
- ai niscai repetitii suparatoare
Spor la scris!
Bineinteles, (virgula) de fiecare data cand apare cate un zvon legat de chestii paranormale, apar si persoane curioase, care vor sa vada si sa demonstreze cat sunt de ,,curajoase'' si ca fantomele, strigoii, vampirii sau zombii, (fara virgula) (sa nu vad unul ca fac infarct) nu exista.
1. "Bineinteles" e cuvant incident, deci se izoleaza de restul propozitiei prin virgula.
2. Ultima virgula e pusa prost. Intre subiect (fantomele, strigoii, vampirii si zombii) si predicat (nu exista), mai precis.
"am decis sa le dovedim tuturor fricosilor ca nu exista fenomene paranormale" (deci cei cinci nu cred in existenta fantomelor, strigoilor, vampirilor sau a zombilor), iar un caracter mai tarziu dau peste "Ne-am echipat cam cu tot ce ar fi nevoie, lanterne, franghii, spray cu piper(ideea Andei), un briceag, si un GPS." Sau asta era asa... pentru orice eventualitate? + Virgula dinaintea lui "si" e in plus.
Asa-zisa casa bantuita era chiar pe strada noastra asa ca nu ne-a luat mai mult de 7 minute sa ajungem acolo.
Um... si la ce intentionau sa foloseasca GPS-ul? + De obicei, in texte ca asta al tau, cifrele se scriu cu litere.
Casa era veche, darapanata, geamurile erau sparte, si peretii desenati cu desene pe care nu le intelegeam, copacii erau lipsiti de viata, la fel ca si restul plantelor care inconjurau casa, in curte se afla un balansoar vechi, iar langa el o papusa murdara cu ochii albastri care iti dadea impresia ca e vie.
Daca nu ar fi fost desenati cu desene, atunci cu ce? Asta lasand la o parte faptul ca de obicei cand folosesti prepozitia "cu" te (ma? Ca poate tu nu te.) gandesti la cu totul altceva. Cum ti se pare "foaie desenata cu copaci"? (fie desenezi impreuna cu copacii, fie desenezi cu copacul pe post de creion/pensula/chestie)
David...el incerca sa le calmeze, sau mai degraba sa se calmeze.
Nu-i nicio problema cu sensul aici, da' e cu virgulele.
Cu fiecare pas pe care il faceam se facea mai frig, lucru extrem de ciudat deoarece era iunie.
In majoritatea caselor mai vechi vara (ziua) e racoare/frig.
Am deschis incet usa neagra care parea sfasiata de o pisica turbata, cu mici picaturi rosiatice si niste afise vechi lipite pentru a acoperii gaurile.
1. Turbata sau nu, pisica e totusi doar o pisica si, in general, pisicile nu sfasie usi.
2. A acoperi (un singur i). E infinitiv. (Se scrie cu doi i doar la perfect simplu, persoana I singular: eu acoperii)
In filmele de groaza e o regula : sa ramnem toti impreuna orice ar fi.
Um, esti sigura?
Am urcat cu totii pe scarile prafuite care duceau la etaj, unde am dat de mai multe camere a caror usi erau incuiate cu lacate, lucru mult prea ciudat.
1. Daca au urcat, nu ma asteptam sa ajunga la subsol.
2. Camere ale caror usi. Doar intrebi "ale cui usi" si raspunzi "ale camerelor", nu?
-Bine, nu e cazul sa ne alarmam, dar hai sa : O LUAM LA FUGA , striga si D.j.
E suficient ca ai spus ca striga, intelegem.
Chestii si mai generale:
- nu vad rostul folosirii ghilimelelor la inceput
- punctele de suspensie sunt trei, intotdeauna, altfel nu mai sunt puncte de suspensie
- uneori legi prea multe propozitii si te alegi cu o fraza imensa si cam trasa de par
- ai probleme cu virgulele + inainte de conjunctia "si" se pune virgula (special pentru "si") doar daca are valoare adversativa
- sunt cazuri in care dupa semnul intrebarii sau cel al exclamarii se continua cu litera mica, dar "ma rog, se presupune ca e o casa bantuita, ce naiba? deci lucrurile stranii ar trebui sa fie la ordinea zilei, nu? corectati-ma daca gresesc" nu e unul dintre ele
- ai niscai repetitii suparatoare
Spor la scris!