[Yuri] Nici un pret prea mare

[CyBeR]

Da, e o treaba si asta. Nu ma plang, sa vedem cum merg mai departe lucrurile.
Multumesc tuturor de comentarii. Le apreciez mult.

Si hai sa continuam.

Capitolul I - Zi ploioasa de vara

Pana in amiaza se lasa pagubasa de orice incercare de a mai obtine ceva bun din textele lui Skinner. Prea plictisitoare, prea cliche, prea lipsite de noima, prea violente, gandea la fiecare din ele, facand-o in cele din urma sa-si piarda buna dispozitie de dimineata. Chitaristul le promisese ca se va ocupa el de versuri inca de pe vremea cand cantau doar coveruri, si totusi tot ce trimitea era absolut ingrozitor, muzica demna de cluburi atat de underground de ar fi putut la fel de bine sa fie cavouri. Nu putea sa scape de impresia ca erau concepute toate de mintea subdezvoltata a unui adolescent un pic prea obsedat de macabru infantil.
Ploua in continuare, cand mai puternic, cand mai putin. Dupa cat transpirase toata vara pana atunci in august, nu o mai deranja un pic de racoare. Dar chiar si cu picioarele trase sub ea si a doua cana de cafea inca calduta langa, incepu sa simta piscatura frigului pe pielea expusa, mai ales coapse si stomach, urcand pe sub camasa asemeni unor atingeri in miezul iernii. Nu avea chef sa-si caute imbracaminte mai groasa, deci se multumi sa rascoleasca prin dulap doar dupa chiloti si o pereche de pantaloni scurti, cat sa poata sa se plimbe prin casa fara frica perversului de la cinci.
Isi stranse paginile din bucatarie si le ingramadi intr-un mic ghiozdan – sa i le indese pe gat lui Skinner, isi zicea, mai ales ca incepuse sa-si aminteasca de ce era si mai suparata pe el – si spala ce mai ramasese din vase. Ar fi vrut sa compuna ea insasi niste melodii, mai ales ca stia ca Virgo incepuse sa discute pentru niste concerte prin diferite locuri, dar nu putea gasi vointa s-o faca. Rapaitul ploii o distragea si o amortea, ca si cum Trinica luase cu ea tot ce era culoare si viata si inspiratie din apartament.
Se plimba din camera in camera, strangand paharele ramase in fata televizorului, revistele imprastiate de iubita ei prin baie si jucariile lor erotice ramase langa pat. Ultimele reusisera s-o supere si mai mult decat era deja. Nu le prea aprecia ea dar Trinicai ii placeau. „Avea chef aseara si eu eram prea muta ca sa ma conformez. Il omor pe Skinner azi.” Gandi tot mai suparata pe chitarist. „Il rog o chestie si el face pe mama dracului pe dos. Ii fac scandal azi de nu stie ce-i cu el cand il vad. Il strang de gat cu corzile de la chitara.”

Putin dupa amiaza isi facu aparitia si mesterul trimis de Daniel. Un barbat roscovan, gras si mustacios, se puse pe treaba fara aproape nici un cuvant, nearuncand decat priviri fugare catre Jinx, care il privea rabdatoare asezata pe un taburet in baie. Inca mirosea a gel de dus cu miere si nuca de cocos, cel pe care-l folosea Trinica dimineata, si asta o inveselea usor.
Nu era ca n-avea incredere in ce urma sa faca mesterul, dorea doar sa priveasca triumfatoare catre nenorocitul ce le facuse viata intima un calvar de cand se mutasera acolo. Erau instalate un fel de jaluzele mici ce puteau fi trase jos la fel de bine ca oricare altele, inchizandu-i perversului orice punct de vedere in locuinta lor. Mai ales ca Daniel vorbise sa fie puse si-n dormitor unele ce puteau fi rotite orizontal, permitand lumina inauntru, dar nici o vedere din exterior.
Putea sa-l vada pe grasan cum turba in balconul lui, izbindu-si binoclul de podea si tipand cat il tineau plamanii. Iesi o femeie slabuta sa vada ce-i cu el. Pe ea n-o vazuse niciodata Jinx inainte, mai ca-i parea rau pentru ea, probabil sotia.
„Suportati-l dracului singura acasa. Ia-i reviste porno daca tu singura nu esti in stare sa ti-l tii in pat.” Gandi, nu cu putina simpatie pentru ea. Din punctul ei de vedere o incanta ca nu mai erau nevoite sa bajbaie prin intuneric oricand doreau sa faca dragoste seara cu geamul deschis.
-Sah mat, porc balos ce esti. Rosti cu voce tare, inca privind pe geam cum grasul se certa cu sotia lui. Aparent ea nu stia cu ce-si ocupa el ziua afara pe balcon.
-Pardon, domnisoara? Mesterul – Nae se prezentase, ea nu reusi sa retina – se intoarse spre ea si o privea mirat. Am gresit lucrarea cu ceva?
Jinx surase si dadu din mana cum ca nu era important.
-Mi-o explicat Daniel cam cum ii cu...domnul respectiv. Cu astea instalate n-ar trebui sa va mai poata deranja niminea cand faceti dus.
-Nici nu stiti cat ne incanta asta, credeti-ma. Sa-mi pregatiti va rog si factura cat mai curand. S-ar putea sa trebuiasca sa cobor sa scot niste bani.
Nae se cobori de pe scaunul unde era cocotat si se intinse, tragandu-si pantalonii scurti mai sus.
-Nu, nu, domnisoara. Daniel mi-i prieten bun di cand am venit aicia. Avem in surplus la firma din astea asa ca nu mi-i greu sa vi li pun.
Jinx il lasa sa mai vorbeasca o vreme, nefiind atenta in mare la ce zicea. Omul era de prin Moldova, dupa cate isi putea da seama dupa accent, si fusese in Bucuresti suficient timp sa stie ca e bine sa aiba grija de prietenii pe care si-i facea. Se gandi daca ar avea timp sa-l schiteze cum lucreaza, dar schimba gandul la fel de rapid pe cat venise. N-avea chef.
-Va servesc cu o cafea domnu’? E facuta de dimineata, deci nu-i tocmai fierbinte, da-i facuta de Trin si-i buna tare.
Fu refuzata pe motiv de regim, sau ceva, nu reusi sa inteleaga prin torentul de explicatii a mesterului Nae. Il lasa sa-si termine lucrarea si mai urmari o vreme, cu satisfactie, cearta perversului de la cinci. Realiza ca de luni bune ar fi putut afla cine era si numarul apartamentului dar totusi n-o facusera. Ar trebui sa-i trimita un tort cu textul „Speram sa te ia dracu’, tampit impotent ce esti!”. Usor ii revenea buna dispozitie, planuind in minte cum sa-l racaie pe nebun, zambind prosteste, cu privirea pierduta in gol.

Nae isi termina lucrarea putin dupa ora trei, isi strase sculele si pleca la fel de grabit pe cat sosise. Ploaia devenise o rapaiala mocaneasca ce nu parea sa dea semne ca ar dori sa inceteze prea curand.
Pentru micuta bruneta cheful de a mai participa la repetitii era undeva sub nivelul gleznelor, dar totusi se imbraca si isi pregati umbrela pentru iesit. Pantaloni scurti de blugi, egari colorati curcubeu – Trinica avea s-o omoare cu ceaiuri daca ar fi reusit sa raceasca -, un tricou Stratovarius ceva mai gros si o camasa indesata in ghiozdan, doar in caz ca se facea insuportabil de rece. Renunta la adidasi in favoarea ghetelor, doar pentru a preintampina baltile etern prezente dupa orice ploaie in Bucuresti.
„Il omor pe Skinner. Apoi il iau frumos de gat pe Virgo, ca nici el nu scapa basma curata. Si parca vad ca ne-a pregatit iar ceva pentru care trebuie sa ne pregatim in doua zile si apoi sa iasa totu cu curu-n sus ca s-a miscat el ca un melc.” Pana la parter reusi sa-si organizeze neplacerile atat cu chitaristul cat si cu basistul. Cu Switch nu reusi sa gaseasca nimic care s-o fi iritat in ziua precedenta. „A facut si el ceva, sunt sigura, doar nu-mi vine acum. Sa-l manance naiba daca iar se apuca de solouri de tobe cat incercam sa repetam ceva.” Isi fixa castile in urechi, atenta sa nu agate cablul in vreunul din pierceuri si lasa muzica sa acopere cu totul sunetele realitatii –mereu considerase ca iesi in lume mai vesela cu Master of Puppets –.
Pana la statia de metrou nu erau decat cativa pasi, dar fura destui incat sa se ude mai mult decat suficient atat in ghete cat si pe egari. Cat timp avea insa umbrela, nu o deranja apa intr-atat de mult. Mai mult o deranjau oamenii, eternii romani prea grabiti pentru a vedea pe unde merg, mai ales daca-n calea lor se afla o tanara de nici un metru saizeci si slabuta de s-o sufle vantul.
Desi a lor nu era una dintre statiile cele mai aglomerate, pe timp de ploaie tot reusea sa se umple de lume. Peronul era ticsit iar mirosul general de om ud era mai pregnant decat cel de vaselina ce emana mereu din sine si din tunel. Gasi insa suficient spatiu intr-un colt incat sa poata pune umbrela in buzunarul ei de la ghiozdan si sa-si scoata micul carnetel de schite, impreuna cu creionul 3B ros aproape complet la un capat. Unii citeau in metrou, altii ascultau muzica, lui Jinx ii placea sa deseneze.

In metrou isi gasi un loc unde sa stea asezata si studie rand pe rand fetele din jurul sau. Un tanar mai plinut citind foarte concentrat o carte invelita intr-o coperta de hartie – il schita ganditor, doar in linii mari, un ganditor de la Hamangia de metrou –, o doamna in varsta, grasuta, cu figura foarte aspra, privind in jur cu ochi rautaciosi – si-o imagina in postura de vrajitoare din basmele copiilor, gata sa infulece pe oricine indraznea sa faca contact vizual cu ea –, cativa adolescenti discutand zgomotos, fiecare din ei incercand sa-i acopere in harmalaie pe ceilalti trei, reusind doar sa irite pe toata lumea – imaginea unor goblini ce se bateau pe o bratara de tinichea –. Cumva ultima idee o atragea cel mai mult si petrecu restul calatoriei detaliind desenul, adaugandu-le personajelor detalii cat mai caraghioase, pe cat de caraghiosi ii considera si pe cei care o deranjau in fiecare zi in metrou. Miscarile de leagan si curbele stranse n-o mai deranjau de mult la mana cat tragea linii, adaptandu-si stilul ritmului trenului.
Cu cat vagonul se umplea mai mult, cu atat mirosul de transpiratie, amestecat cu fel de fel de parmuri si deodorantae, si cu mirosul aspru de imbracaminte si par ud, o agasa tot mai rau. Prefera sa mearga cu Trinica cu masina, sa simta doar parfumul ei discret si odorizantul de masina cu miros de ceai verde, printre putinele care nu-i faceau rau la stomac. Ii era dor de ea.
Desenand isi lua mintea de la faptul ca Trinica n-o sunase intreaga zi, si nici nu daduse vreun mesaj. Se temea ca era inca suparata pe ea pentru seara precedenta, dar de asemenea rationaliza ca probabil era ocupata. Poate afara ploua, dar comenzile si contractele se miscau intotdeauna, indiferent de vreme. „Sau de dorintele unei brunete de a petrece o zi ploioasa in pat cu iubita ei.” Gandi, usor necajita, aproape ratand coborarea la Semanatoarea – ii venea greu sa se obisnuiasca cu noul nume dat de edili, mai ales ca acesta pentru ea nu avea nici o insemnatate reala –.
Sema Parc colcaia de activitate in interior, desi prin ploaie nu se aventura nimeni. Mica lor hala de repetitii era in spate, departe de Splaiul Independente si printre cele mai ingrozitoare balti din intreg orasul. Era intr-o cladire alba, nondescriptiva, cu geamuri acoperite din interior. Apartinea firmei parintilor lui Skinner, dar nu era folosita in nici un scop precis. Asadar fusese adoptata ca si studio de repetitii pentru ei, chiar si inregistrari cateodata, desi sonorizarea le dadea ore de lucru de fiecare data.
Se opinti incercand sa deschida usa masiva de metal dar nu reusi decat sa-si scape umbrela in cea mai apropiata balta. Batu cu putere in usa in timp ce incerca sa se stranga cat mai sub streasina ingusta, sa evite apa. Nu se opri din batut pana nu simti usa miscandu-se.
-Doamne Jinx, mai usor cu zgomotul. Deja mor de cap, nu trebuie sa-mi mai adaugi si tu. Te-am auzit din prima.
Fata ii tranti in brate lui Virgo umbrela uda si intra suparata.
-Ciocu mic Virgo, ajung la tine imediat. SKINNER!
-Ce-i? Vocea chitaristului era la fel de chinuita si stinsa ca a lui Virgo. Era tolanit in unul din fotoliile acoperite in folie de plastic, cu cateva lamai taiate intr-un bol langa el. Inalt, slab, barbos si chelios, era imbracat intr-o pereche de blugi rupti in diverse locuri si acelasi tricou pe care si-l amintea ca-l purtase si-n seara precedenta.
-Skinneeer... - vocea ei devenise mieroasa in timp ce se apropie de el, lasandu-si ghiozdanul sa cada pe podea - de dimineata ma tot gandesc la tine sa stii.
Il incaleca pe fotoliu, punandu-si palmele pe gatul lui si se apleca zambind spre el.
-Uh-oh. Reusi sa ingane acesta inainte ca mainile ei sa stranga cu putere.
-Tu, Skinner, dragul meu, nu te mai dai la mine. E clar? Pentru ultima oara? – vocea ii ramasese mieroasa, dar cuvintele veneau printre dinti inclestati – Daca o singura data tu mai incerci sa ma saruti, chiar si beata fiind, eu iti rup ce ai tu mai drag si-mi bag picioarele in formatia asta. Clar, draga Skin?
De partea sa Skinner devenea usor albastrui, mai ales cum Jinx reusise sa se aseze in asa fel peste el incat ii proptise bratele sub genunchii ei. Dadu energic din cap ca accepta termenii, desi Jinx nu parea sa vrea sa-i dea drumul. Switch ii privea de pe fotoliul de vizavi, cu laptopul in brate, abia abtinandu-se de la a rade. Nu dorea sa-si arate Jinx iubirea si fata de el.
-Bun. Rosti in cele din urma micuta si sari vesela din poalele osoase.
-De partea mea, eu ti-am zis de aseara c-are sa-ti para rau cand vine azi gagica, Skin. Virgo lua o lamaie si se tranti in ultimul fotoliu.
La fel de inalt si slab ca si chitaristul, era de asemenea imbracat ca si-n seara precedenta, pantaloni camuflaj cu un tricou cu motive intunecata si un text ce probabil zisese candva Trivium, inainte de a fi spalat de zeci de ori. Lui Jinx ii placea dihotomia intre chitarist si basist: unul era chel bec si barbos, celalalt purta pleata si era constant barbierit curat, fara macar o urma de par facial.
-Du-te naibii Jinx. A fost o gluma.
-Du-te tu naibii Skinner si gaseste-ti vreo puicuta. E Regia aproape, ai de unde alege. Nu te mai da la mine, n-are sa-ti mearga vreodata.
Jinx era asezata pe bratul fotoliului lui Virgo si se juca cu jumate de lamaie, privindu-l la fel de dragastos si pe acesta. Acesta ii prinse privirea si se dadu usor intr-o parte.
-Eu ce ti-am mai facut? Intreba, usor alarmat cand Jinx incepu sa-i traga coada peste spatarul scaunului. Faptul ca era foarte zambitoare il alarma.
-Pe tine ce te-am rugat si eu aseara? Mm? Iti mai amintesti cumva?
Virgo deja se gandea cum sa se ridice, pana simti cum e tras de cap peste marginea fotoliului.
-Saaaa...nu-l las pe Skin sa se dea la tine?
-Eeee, nu. Intrebam publicul? Switch, tu ai vreo idee?
Bateristul ii privi peste ecranul laptopului si zambi.
-Iar te-au dus manga acasa, asa-i? S-a suparat Trin?
Jinx zambi si mai larg, privind in jos catre basistul care incerca sa se faca mic in scaun, cu o mana tinandu-l de coada, cu cealalta jucandu-se cu telefonul propriu, tinand si lamaia intre doua degete. Trinicai ii placeau indemanarea mainilor ei.
-Sa-i zic cumva Anei ca te-ai tarat practic pana aici aseara si ai dormit in hainele de ieri de beat ce erai?
Acesta aproape sari ca ars cand auzi numele prietenei.
-Nu nu nu, nu fa prostii Jinx. Am uitat si eu, nu-i nevoie sa mi-o coci chiar asa.
Skinner se simti obligat sa-si ajute partenerul de crime, dar nu vroia s-o mai intarate pe Jinx mai mult decat era asa ca se multumi doar sa suga in continuare o bucata de lamaie, luptandu-se cu greata de la mahmureala. Mai c-o ura ca se putea imbata iar a doua zi sa fie fresh fara nici o problema.
-EU te-am rugat frumos aseara Virgo sa nu ma lasi sa beau, oricata cinste faceai tu. O bere imi era suficient, nu trebuie sa-mi aduci whiskey cu Cola. Stii foarte bine ca eu nu-l simt. Si da, s-a suparat Trin pe mine si am fost privata de o seara foarte misto cu ea.
Il lasa in pace in cele din urma, mai ales ca avea decenta de a parea spasit.
-Ies cu voi sa beau ca ma simt in siguranta si nu trebuie sa-mi fac griji de cine stie ce nespalat care nu stie sa accepte un refuz. Dati-o naibii, chiar m-ati suparat. Si aveti dracului nevoie de un dus. Duhniti amandoi.
-De parca n-ai sti ca nu poti da doi bani pe astia doi dupa doua beri Jinx. E si vina ta. De cand bei tu vreun Cola care ti-e adus de asta intr-un bar?
Jinx puse botic si-si ridica ghiozdanul.
-Berea imi face sete.
Scoase foile lui Skinner si i le arunca in brate.
-Nu e nimic bun aici de cantat pentru publicul larg. Ti-am subliniat cateva pasaje care mi-au placut, si cateva care i-au placut Trinicai. Daca vrei sa incerci sa faci ceva din ele, bine, daca nu ma ocup eu in weekend cat sunteti voi plecati la mare.
Virgo lua cateva foi si se uita si el.
-Baby, baby, baby, yo’ so fine, I want your bones to grind?! Ce fumasi mai omule?
-Hai du-te naibii Virgo. Scrie tu mai bine daca te dai rotund.
Chitaristul era clar dezamagit ca atat de putin iesise bine, dar dupa ce ultimele lui melodii originale fusesera hulite invatase sa aiba grija in ce-i zicea bruneta. Chiar si un geniu creator are nevoie sa fie tinut in frau cateodata.
-Singura chestie rotunda de pe aici e bila aia de popice pe care o numesti tu chelie.
Atmosfera se destinse usor, glumind cu totii pe cateva din exemplele mai nefericite din ce scrisese acesta. Switch nu participa, dar in cele din urma puse laptopul deoparte si batu din palme, facandu-i pe baieti sa se crispeze de durere de cap.
-Avem vesti bune copii. Pe la finele lunii mergem sa ne plimbam prin tara.
-Nu era treaba lui Virgo sa se ocupe de stabilirea de concerte? Intreba Jinx, acum asezata pe genunchii basistului – cu el era sigura mereu ca n-are sa puna mana vreodata pe ea sau Ana avea sa-l lase fara degete, sau mai rau –.
Switch o privi peste ochelari si arata cu degetul inspre basist.
-Tu ai avea incredere sa raspunda asta la vreun email azi? Sunt sigur ca nu-i in stare sa-si scrie numele corect pana nu-i trece de mahmureala boului.
-Si asta-i drept. Unde plecam?
Switch zambi larg.
-Cluj. Sibiu. Piatra Neamt. Suceava. Ne baga intr-un fel de turneu, cu alte cateva formatii. Indie Summer Tour, sau ceva de genul.
Toti trei se strambara la auzirea numelui.
-Noi nu cantam indie. Indie e naspa.
-Crezi ca are vreo treaba asta? Ne plimbam prin tara si asta-i tot ce conteaza. Ne mai vede lumea, mai viziteaza pagina de Facebook, mai cumpara un tricou, se mai holbeaza la Jinx. Ah...zi-i lui Trin c-o sa avem nevoie de cateva tricouri de vanzare....tu ce te ranjesti asa?
Pentru solista, partea cea mai frumoasa era ca stia ca Trin avea zile de concediu de luat. Tremura de nerabdare sa-i zica.

...