I'll deal with your queries.
Din pacate pentru marea masa a userilor putini sunt constienti ce implica de fapt genul fantasy, fiindu-le frica sa il aleaga, orbiti de perspectiva unei alte teme ce poate parea usoara la suprafata, dar fara sa aiba macar o doza mica de idee ca ar insemna mult mai mult lucru si cercetare pentru o lucrare demna de un concurs la scala mare.
Nu va pripiti in a lua decizii subite fara sa va interesati putin. Da, desigur, toti ati citit o carte sau doua ce apartine genului Crime sau Mystery, sau chiar ati urmarit seriale si filme in tema respectiva. Problema este ca e foarte greu de creeat o lucrare credibila, autentica, lipsita de eternele clisee pentru ca trebuie sa existe o fundatie solida ancorata in realitate.
Pe cand cu fantasy poti sa te joci cum te taie capul.
Ai in functie de lumea in care este incadrata povestea:
- high fantasy ca: operele lui J.R.R. Tolkien (e.g. Lord of the rings trilogy, The Hobbit, Children of Hurin etc) , J.K. Rowling (Harry Potter saga), C.S Lewis (Narnia), Terry Pratchett (Discworld series), George R.R. Martin (A song of Ice and Fire pentology - so far) etc;
- low fantasy cu exemplele: Neil Gaiman (mai mult Coraline in cazul asta), Stephen King chiar (cu Green Mile) desi in cazul termenului 'low' este in ziua de azi inlocuit de 'contemporary;
- historical fantasy si aici o sa incerc sa dau ceva exemple chiar daca nu e vorba de autori de carti: Hayao Miyazaki (sunt sigura ca toti ati auzit sau vazut Mononoke Hime), Michael Morpurgo (Warhorse, vezi ecranizarea din 2011 a lui S. Spielberg), aici ar intra chiar si subgenul Steampunk, desi exista o mare relationare cu science fiction si e greu de stapanit.
- urban fantasy: Charlaine Harris (Southern Vampire series), Jim Butcher (The Dresden Files), L.J. Smith (The Vampire Diaries)
Diferentele dintre cele patru mari categorii sunt date de lumea in care totul este creeat dupa cum am specificat si mai sus.
-High fantasy are loc intr-o lume noua in care cea primara cunoscuta de noi nu exista (Discworld, Lord of the rings, A song of Ice and fire) sau trecerea in lumea secundara/paralela este facuta printr-un portal (Chronicles of Narnia, Alice in Wonderland) sau o lume distincta in interiorul celei existente (Harry Potter, Percy Jackson).
- Low fantasy este setat in schimb in lumea reala in care sunt prezente doar cateva elemente fantastice, accentul fiind pus mai mult pe personaje. Doar indeajuns de multe intruziuni fantastice incat sa faca bariera dintre fantastic si non-fantastic foarte vaga.
- Historical fantasy care face uz de detalii istorice reale setate intr-o lume alternativa similara cu a noastra, dar totusi diferita. Sa ii zicem istorie alternativa. Sau un exemplu concret ar fi o lupta istorica din cel de-al doilea razboi mondial care prezinta in loc de nave, dragoni, chiar si un personaj istoric real capabil sa foloseasca magie.
- Urban fantasy este stransa legata de low fantasy cu diferenta ca toate lucrarile sunt relationate in mod contemporan cu orasele, metropolele. Uneori chiar o lume mitica, fantastica invizibila de care umanitatea nu are cunostiinta si cu care nu intra in contact.
In functie de tema exista:
- epic fantasy: J.R.R. Tolkien (The Lord of the Rings), Terry Goodkind (Sword of truth), Steven Erikson (Mazalan book of the fallen), George R.R. Martin (A song of Ice and Fire), Robert Jordan (Wheel of time), Roger Zelaszny (Chronicles of Amber), Ursula K. Le Guin (Earthsea, a carei ecranizare poate o stiti ca Gedo Senki)
- comic fantasy: Christopher Moore (The stupidest Angel, A dirty Job), Terry Pratchett (Discworld series), Tom Holt (Snow White and the Seven Samurai), Neil Gaiman (Anansi Boys), Lemony Snicket (A series of unfortunate events)
- dark fantasy: Anne Rice (The Vampire Chronicles), Joseph Delaney (Wardstone Chronicles), Stephen King (The Dark Tower), Clive Barker (Weaveworld), Neil Gaiman (American Gods)
- supernatural fantasy: Kelley Armstrong (Women of the Underworld series), Charlaine Haris (Southern Vampire series)
- fairy tales: Marion Zimmer Bradley (Avalon Series, rusinica pentru cei care nu au vazut filmul ecranizat dupa carte), Neil Gaiman (American Gods), Orson Scott Card (Enchantment)
- sword and sorcery fantasy: Robert E. Howard (Conan the Barbarian), Roger Zelazny (Chronicles of Amber), David Gemmel (Legend, desi personal consider Winter Warriors o alegere mai buna)
Sunt mai multe subgenuri, dar daca as sta sa le insir pe toate v-as baga pe necunoscatori in ceata, desi sa fiu sincera uneori sunt si eu confuza in ceea ce priveste unele carti.
Dupa cum observati unele exemple de titluri sunt prezente in mai multe categorii in functie de tema. Motivul pentru care asta se intampla este ca lucrarile de obicei sunt un hibrid intre teme si sunt categorizate in functie de nivelul de existenta a anumitor elemente.
Voi incerca sa dau ceva detalii fata de subgenurile expuse:
- epic fantasy: este una dintre cele mai populare forme de de fictiune fantastica luandu-si formula de la povestile antice, combinate cu legenda si istorie, producand opere care uimesc, educa si distreaza. O componenta majora a acestor lucrari este lupta eterna dintre bine si rau, desi nu intotdeauna interpretata necesar din punctul de vedere moral al lumii reale. Lumea este de obicei una secundara, cea primara (reala) putand fi foarte rar mentionata sau legata intr-un fel de cea creata.
Nivelul de magie prezent: de obicei magia este un punct forte, dar este utilizata dupa anumite reguli si principii. Pentru ca imi e greu sa gasesc o alternativa expresiei rin limba romana, voi numi aici asta: magic lore (daca gaseste cineva o explicatie mai buna, rog sa ma ajute).
Nivelul caracterizarii personajelor: avand in vedere ca majoritatea contin un numar foarte mare de personaje (vezi AsoIaF, LOTR etc), multe dintre ele sunt uni-dimensionale. In schimb personajele principale, sau cel putin cele recurente des, sunt dinamice si rotunde (parca asta era termenul opus ideii de personaj plat in limba romana).
Nivel de complexitate a firului epic: de obicei scopul intregii relatari este unul singur, dar avand in vedere numarul mare de fire epice secundare si personaje este de obicei incredibil de complex si necesita concentrare pentru a tine pasul pe toate planurile.
- comic fantasy: este probabil cel mai usor (din punct de vedere al seriozitatii si al perspectivei din care este tratat subiectul, nu al dificultatii) dintre toate subgenurile fictiunii fantastice, idea de baza fiind: distractia prima, fantasticul pe locul doi. Practic reprezinta un mediu proaspat si interesant perfect pentru a genera un umor diferit de cel obisnuit. Spre exemplu se folosesc foarte des jocurile de cuvinte pentru a creea comicul de limbaj sau pentru a parodia alte lucrari. Alta metoda e de a marca protagonistul cu un defect exagerat care il pune in dificultate in foarte multe situatii (Rincewind de exemplu in seria Discworld). Multi autori recurg la comedia absurdului in care situatiile sunt prezentate atat de bizar si ridicol incat rasul este o reactie iminenta (operele lui Christopher Moore).
Nivelul de magie prezent: daca magia este un element in poveste va fi exploatat doar pentru potentialul umoristic, cum ar fi incantatii nereusite (Rincewind //laughs) sau consecinte neplanificate (Practical Demonkeeping a lui Moore).
Nivelul caracterizarii personajelor: majoritatea personajelor sunt usor identificabile, stereotipuri sau bazate pe un anumit tipar al ciudateniei.
Nivelul complexitatii firului epic: desi tonul este unul foarte delasat si de obicei lucrarile sunt usor de parcurs, exista un nivel la care pot fi considerate intelectuale si chiar merita un pic de efort de a descoperi acel factor extra.
- dark fantasy: implica de obicei activitati supranaturale ce se petrec intr-o atmosfera intunecata, dezolanta, sumbra. De obicei sunt prezente multe elemente gotice si aspectul operei este cel al unei povesti de groaza. Pentru a fi clasificate in gen cel mai usor de identificat este faptul ca protagonistul este un personaj ce apartine supranaturalului, misticului iar povestea este spusa din punctul lui de vedere ( spre exemplu Lestat, Armand, Louis din The Vampire Chronicles).
Nivelul de magie prezent: pentru unii oameni termenii magie, ocult si paranormal sunt interschimbali, insa aici veti vedea ca magia e mai putin pronuntata spre deosebire de celelalte doua practici. Supranaturalul domina.
Nivelul caracterizarii personajelor: nu este nevoie de o foarte mare complexitate a personajelor, dar anumite lucrari explora decizii morale foarte dificile, ceea ce inseamna ca personajele sunt mult mai bine conturate.
Nivelul de complexitate a firului epic: destul de scazut in ceea ce priveste rasturnarile de situatie, firele epice secundare si sunt menite sa sperie, socheze, iar decizia legata de complexitate ii apartine de obicei cititorului in functie de gustul fiecaruia. Un nivel destul de pronuntat al violentei in schimb, deseori combinat cu unul la fel de ridicat in cazul sexualitatii.
- supernatural fantasy: strans legat de dark fantasy doar ca atmosfera este diferita. Nu cred ca mai este nevoie de detalii.
- fairy tales: este acea parte a literaturii fantastice pe care cred ca o cunoastem cu totii, atat basmele traditionale romanesti cat si cele moderne straine, spre exemplu canonicele povesti ale Fratilor Grimm si cele ale lui Hans Christian Andersen. Sunt perfecte ca subgen a fantasy-ului tocmai pentru ca baza lor consista in magie in forma animalelor, plantelor, fortelor naturii si creaturilor mitologice toate antropomorfizate (umanizate).
Nivelul de magie prezent: este practic coloana vertebrala a acestor lucrari, punctul in jurul caruia este construit basmul.
Nivelul caracterizarii personajelor: din moment ce povestea de obicei nu este extrem de vasta, mai multe detalii despe personajele principale (fie protagonist sau antagonist) sunt oferite pentru a centraliza mai exact cum functioneaza si pe ce principii morale.
Nivelul de complexitate a firului epic: de obicei foarte simpliste, insa sunt scriitori moderni ce preiau lucrarile traditionale si le dau mai multa forma, adaugand personaje mai complexe si planuri secundare.
- sword and sorcery fantasy: este un subgen complex si este foarte greu de stabilit ferm ce este mai exact. Spre deosebire the subgenul epic fantasy, acest subgen nu este preocupat de evenimente ce se intampla la o scara grandioasa punand intreaga lume fantastica in pericol, insa se axeaza pe evenimente mult mai mici si personale, dar importante pentru personaj/e.
Stiu ca este cam multa informatie, dar sper sa cititi si ca v-ati lamurit putin cum stau lucrurile. Ceea ce am scris vine din ore de cercetari, cunostiinte personale si o cateva cafele puternice.
Voi mai redacta putin textul cand ma trezesc.
Din pacate pentru marea masa a userilor putini sunt constienti ce implica de fapt genul fantasy, fiindu-le frica sa il aleaga, orbiti de perspectiva unei alte teme ce poate parea usoara la suprafata, dar fara sa aiba macar o doza mica de idee ca ar insemna mult mai mult lucru si cercetare pentru o lucrare demna de un concurs la scala mare.
Nu va pripiti in a lua decizii subite fara sa va interesati putin. Da, desigur, toti ati citit o carte sau doua ce apartine genului Crime sau Mystery, sau chiar ati urmarit seriale si filme in tema respectiva. Problema este ca e foarte greu de creeat o lucrare credibila, autentica, lipsita de eternele clisee pentru ca trebuie sa existe o fundatie solida ancorata in realitate.
Pe cand cu fantasy poti sa te joci cum te taie capul.
Ai in functie de lumea in care este incadrata povestea:
- high fantasy ca: operele lui J.R.R. Tolkien (e.g. Lord of the rings trilogy, The Hobbit, Children of Hurin etc) , J.K. Rowling (Harry Potter saga), C.S Lewis (Narnia), Terry Pratchett (Discworld series), George R.R. Martin (A song of Ice and Fire pentology - so far) etc;
- low fantasy cu exemplele: Neil Gaiman (mai mult Coraline in cazul asta), Stephen King chiar (cu Green Mile) desi in cazul termenului 'low' este in ziua de azi inlocuit de 'contemporary;
- historical fantasy si aici o sa incerc sa dau ceva exemple chiar daca nu e vorba de autori de carti: Hayao Miyazaki (sunt sigura ca toti ati auzit sau vazut Mononoke Hime), Michael Morpurgo (Warhorse, vezi ecranizarea din 2011 a lui S. Spielberg), aici ar intra chiar si subgenul Steampunk, desi exista o mare relationare cu science fiction si e greu de stapanit.
- urban fantasy: Charlaine Harris (Southern Vampire series), Jim Butcher (The Dresden Files), L.J. Smith (The Vampire Diaries)
Diferentele dintre cele patru mari categorii sunt date de lumea in care totul este creeat dupa cum am specificat si mai sus.
-High fantasy are loc intr-o lume noua in care cea primara cunoscuta de noi nu exista (Discworld, Lord of the rings, A song of Ice and fire) sau trecerea in lumea secundara/paralela este facuta printr-un portal (Chronicles of Narnia, Alice in Wonderland) sau o lume distincta in interiorul celei existente (Harry Potter, Percy Jackson).
- Low fantasy este setat in schimb in lumea reala in care sunt prezente doar cateva elemente fantastice, accentul fiind pus mai mult pe personaje. Doar indeajuns de multe intruziuni fantastice incat sa faca bariera dintre fantastic si non-fantastic foarte vaga.
- Historical fantasy care face uz de detalii istorice reale setate intr-o lume alternativa similara cu a noastra, dar totusi diferita. Sa ii zicem istorie alternativa. Sau un exemplu concret ar fi o lupta istorica din cel de-al doilea razboi mondial care prezinta in loc de nave, dragoni, chiar si un personaj istoric real capabil sa foloseasca magie.
- Urban fantasy este stransa legata de low fantasy cu diferenta ca toate lucrarile sunt relationate in mod contemporan cu orasele, metropolele. Uneori chiar o lume mitica, fantastica invizibila de care umanitatea nu are cunostiinta si cu care nu intra in contact.
In functie de tema exista:
- epic fantasy: J.R.R. Tolkien (The Lord of the Rings), Terry Goodkind (Sword of truth), Steven Erikson (Mazalan book of the fallen), George R.R. Martin (A song of Ice and Fire), Robert Jordan (Wheel of time), Roger Zelaszny (Chronicles of Amber), Ursula K. Le Guin (Earthsea, a carei ecranizare poate o stiti ca Gedo Senki)
- comic fantasy: Christopher Moore (The stupidest Angel, A dirty Job), Terry Pratchett (Discworld series), Tom Holt (Snow White and the Seven Samurai), Neil Gaiman (Anansi Boys), Lemony Snicket (A series of unfortunate events)
- dark fantasy: Anne Rice (The Vampire Chronicles), Joseph Delaney (Wardstone Chronicles), Stephen King (The Dark Tower), Clive Barker (Weaveworld), Neil Gaiman (American Gods)
- supernatural fantasy: Kelley Armstrong (Women of the Underworld series), Charlaine Haris (Southern Vampire series)
- fairy tales: Marion Zimmer Bradley (Avalon Series, rusinica pentru cei care nu au vazut filmul ecranizat dupa carte), Neil Gaiman (American Gods), Orson Scott Card (Enchantment)
- sword and sorcery fantasy: Robert E. Howard (Conan the Barbarian), Roger Zelazny (Chronicles of Amber), David Gemmel (Legend, desi personal consider Winter Warriors o alegere mai buna)
Sunt mai multe subgenuri, dar daca as sta sa le insir pe toate v-as baga pe necunoscatori in ceata, desi sa fiu sincera uneori sunt si eu confuza in ceea ce priveste unele carti.
Dupa cum observati unele exemple de titluri sunt prezente in mai multe categorii in functie de tema. Motivul pentru care asta se intampla este ca lucrarile de obicei sunt un hibrid intre teme si sunt categorizate in functie de nivelul de existenta a anumitor elemente.
Voi incerca sa dau ceva detalii fata de subgenurile expuse:
- epic fantasy: este una dintre cele mai populare forme de de fictiune fantastica luandu-si formula de la povestile antice, combinate cu legenda si istorie, producand opere care uimesc, educa si distreaza. O componenta majora a acestor lucrari este lupta eterna dintre bine si rau, desi nu intotdeauna interpretata necesar din punctul de vedere moral al lumii reale. Lumea este de obicei una secundara, cea primara (reala) putand fi foarte rar mentionata sau legata intr-un fel de cea creata.
Nivelul de magie prezent: de obicei magia este un punct forte, dar este utilizata dupa anumite reguli si principii. Pentru ca imi e greu sa gasesc o alternativa expresiei rin limba romana, voi numi aici asta: magic lore (daca gaseste cineva o explicatie mai buna, rog sa ma ajute).
Nivelul caracterizarii personajelor: avand in vedere ca majoritatea contin un numar foarte mare de personaje (vezi AsoIaF, LOTR etc), multe dintre ele sunt uni-dimensionale. In schimb personajele principale, sau cel putin cele recurente des, sunt dinamice si rotunde (parca asta era termenul opus ideii de personaj plat in limba romana).
Nivel de complexitate a firului epic: de obicei scopul intregii relatari este unul singur, dar avand in vedere numarul mare de fire epice secundare si personaje este de obicei incredibil de complex si necesita concentrare pentru a tine pasul pe toate planurile.
- comic fantasy: este probabil cel mai usor (din punct de vedere al seriozitatii si al perspectivei din care este tratat subiectul, nu al dificultatii) dintre toate subgenurile fictiunii fantastice, idea de baza fiind: distractia prima, fantasticul pe locul doi. Practic reprezinta un mediu proaspat si interesant perfect pentru a genera un umor diferit de cel obisnuit. Spre exemplu se folosesc foarte des jocurile de cuvinte pentru a creea comicul de limbaj sau pentru a parodia alte lucrari. Alta metoda e de a marca protagonistul cu un defect exagerat care il pune in dificultate in foarte multe situatii (Rincewind de exemplu in seria Discworld). Multi autori recurg la comedia absurdului in care situatiile sunt prezentate atat de bizar si ridicol incat rasul este o reactie iminenta (operele lui Christopher Moore).
Nivelul de magie prezent: daca magia este un element in poveste va fi exploatat doar pentru potentialul umoristic, cum ar fi incantatii nereusite (Rincewind //laughs) sau consecinte neplanificate (Practical Demonkeeping a lui Moore).
Nivelul caracterizarii personajelor: majoritatea personajelor sunt usor identificabile, stereotipuri sau bazate pe un anumit tipar al ciudateniei.
Nivelul complexitatii firului epic: desi tonul este unul foarte delasat si de obicei lucrarile sunt usor de parcurs, exista un nivel la care pot fi considerate intelectuale si chiar merita un pic de efort de a descoperi acel factor extra.
- dark fantasy: implica de obicei activitati supranaturale ce se petrec intr-o atmosfera intunecata, dezolanta, sumbra. De obicei sunt prezente multe elemente gotice si aspectul operei este cel al unei povesti de groaza. Pentru a fi clasificate in gen cel mai usor de identificat este faptul ca protagonistul este un personaj ce apartine supranaturalului, misticului iar povestea este spusa din punctul lui de vedere ( spre exemplu Lestat, Armand, Louis din The Vampire Chronicles).
Nivelul de magie prezent: pentru unii oameni termenii magie, ocult si paranormal sunt interschimbali, insa aici veti vedea ca magia e mai putin pronuntata spre deosebire de celelalte doua practici. Supranaturalul domina.
Nivelul caracterizarii personajelor: nu este nevoie de o foarte mare complexitate a personajelor, dar anumite lucrari explora decizii morale foarte dificile, ceea ce inseamna ca personajele sunt mult mai bine conturate.
Nivelul de complexitate a firului epic: destul de scazut in ceea ce priveste rasturnarile de situatie, firele epice secundare si sunt menite sa sperie, socheze, iar decizia legata de complexitate ii apartine de obicei cititorului in functie de gustul fiecaruia. Un nivel destul de pronuntat al violentei in schimb, deseori combinat cu unul la fel de ridicat in cazul sexualitatii.
- supernatural fantasy: strans legat de dark fantasy doar ca atmosfera este diferita. Nu cred ca mai este nevoie de detalii.
- fairy tales: este acea parte a literaturii fantastice pe care cred ca o cunoastem cu totii, atat basmele traditionale romanesti cat si cele moderne straine, spre exemplu canonicele povesti ale Fratilor Grimm si cele ale lui Hans Christian Andersen. Sunt perfecte ca subgen a fantasy-ului tocmai pentru ca baza lor consista in magie in forma animalelor, plantelor, fortelor naturii si creaturilor mitologice toate antropomorfizate (umanizate).
Nivelul de magie prezent: este practic coloana vertebrala a acestor lucrari, punctul in jurul caruia este construit basmul.
Nivelul caracterizarii personajelor: din moment ce povestea de obicei nu este extrem de vasta, mai multe detalii despe personajele principale (fie protagonist sau antagonist) sunt oferite pentru a centraliza mai exact cum functioneaza si pe ce principii morale.
Nivelul de complexitate a firului epic: de obicei foarte simpliste, insa sunt scriitori moderni ce preiau lucrarile traditionale si le dau mai multa forma, adaugand personaje mai complexe si planuri secundare.
- sword and sorcery fantasy: este un subgen complex si este foarte greu de stabilit ferm ce este mai exact. Spre deosebire the subgenul epic fantasy, acest subgen nu este preocupat de evenimente ce se intampla la o scara grandioasa punand intreaga lume fantastica in pericol, insa se axeaza pe evenimente mult mai mici si personale, dar importante pentru personaj/e.
Stiu ca este cam multa informatie, dar sper sa cititi si ca v-ati lamurit putin cum stau lucrurile. Ceea ce am scris vine din ore de cercetari, cunostiinte personale si o cateva cafele puternice.
Voi mai redacta putin textul cand ma trezesc.
![[Imagine: sigforme.png]](http://img836.imageshack.us/img836/3286/sigforme.png)
probabil n-ai primit niciodata
telegramele mele sau poate
nu credeai ca e vital cand
lumea mea se descompunea
in ceasuri si goluri
de mine
au imbatranit in cadente
si sentimentele mele
sub greutatea
atator vieti netraite...
telegramele mele sau poate
nu credeai ca e vital cand
lumea mea se descompunea
in ceasuri si goluri
de mine
au imbatranit in cadente
si sentimentele mele
sub greutatea
atator vieti netraite...
Clicky