Am spus clar ca dupa cap 18, toate capitolele vor vi scrise din P.O.V. Sasuke, cadou pentru voi de la mine, de ziua mea
[center]Capitolul 21[/center]
Stateam in biroul intunecos din casa si priveam geamul, in timp ce ma gandeam la ce mi-a spus iubirea vietii mele despre Kaya. Se parea ca acea curva ordinara si sugatoare de pule, ambulanta, si-a facut niste relatii de-a lungul carieriei ei de trafa de lux, iar chestia asta nu prea imi convenea aproape defel. Si aceste relatii le-a lasat fratelui ei si totodata marea ei dragoste, Orochimaru, ce ma facu sa ma gandesc serios la ucidearea lui. Cu toate acestea, eram curios pe cine vroia fratele meu sa imi arate la ora trei si ceva dimineata. Ii aud bastonul cum bocanea pe scari, apoi pe laminate, urmate de niste pasi mai greoi. Un ciocanit usor in usa de la birou imi atrase atentia si nu intra in camera pana nu i-am dat voie.
- Sasuke o rezolvam si pe asta, ii aud glasul calm si soptit al ingerului meu, cand ochii sai imi vazura cearcanele din jurul ochilor.
- Stiu, dar..., ma opresc, ridicandu-ma in picioare, dand peste cap cafeaua rece ce o aveam pe birou si ma duc la fratele meu, imbratisandu-l cu grija, apoi sarutandu-l trandru si protector, dar scurt pe buzele acelea apetisante si moi. Nu imi convine sa te stiu amenintat, sa ma stiu amenintat, ii raspund pana la urma, la intrebarea nerostita, ce am putut sa o citesc in ochii din spatele ochelarilor. Apropo, tu de cand porti carjie? Il intreb curios, fiindca am auzit zgomotul bastonului pe scari si acum nu il vedeam in mana.
Brunetul incepu sa rada si imi arata o katana cu maner negru cu romburi rosii si tais negru, dandu-mi seama ca aceea era vestita katana a fratelui meu, numita Shinigami. Imi pupa fruntea, apoi am iesit din birou, indreptandu-ne spre garaj.
Opresc masina in fata unui depozit si coboram din ea, urmandu-l pe Itachi spre intrarea in depozit. Acesta apasa pe un buton al interfonului si o voce de tanar, calma ca si a fratelui meu, raspunse si brunetul se prezenta cine era. Aud un clik si intram in interiorul depozitului intunecos. Vreau sa imi scot pistonul de la spate, dar iubirasul meu ma opri, apucandu-ma de mana, dand negativ din cap, ce ma facu sa ma incrunt.
- Anki, te rog eu nu te mai furisa prin spatele meu, ca nu vreau sa te ranesc, il aud pe barbat cum spune, iar din spatele nostru se materializa din intuneric un pusti de vreo saispe ani cel mult.
Parul movaliu, lung pana la omoplati, prins intr-o coada pe ceafa si cu bretonul ce ii intra in ochii, il facea sa fara foarte inofensiv, dar in schimb ochii negrii, ageri si reci, imi aminteau de cei ai fratelui meu, cand era pregatit sa ucida sau cand pleca in misiunile date de idiotul ala de Madara. Pustiul ranji si cand arunca un cutitas in aer, Itachi se misca fulgerator pentru cineva cu dificutate in miscari, scotand katana din teaca, lovind cutitasul si puse taisul la gatul pustiului. Cum tinea cu mana stanga manerul katanei, mana dreapta se afla pe partea netaioasa a armei, asteptand doar un mic impuls din partea creierului, sa loveasca marginea si taisul sa ii intre in gatul lui Anki. Cutitasul movaliului era infipt in niste lazi la nici trei metri de noi, vibrand usor.
- Am o misiune pentru tine, ii spune scrut, luand katana de la gatului sau, apoi scoase de la spate o mata, ce i-o dadu tanarului.
- Nu te voi dezamagi, tati, spuse tanarului, lasandu-ma stana de piatra.
Nu imi venea sa cred ca fratiorul meu scump are un fiu, asta inseamna ca are si o sotie sau o iubita, dar cine ii era iubita? Tresar cand Itachi isi pune mana pe umarul meu si imi spune ca este timpul sa mergem acasa. Imi misc umarul, dandu-i jos mana de pe el si pornesc apasat spre masina, plin de draci, fiindca nu avea cum Itachi sa fie tatal biologic al pustiului, fiindca nu avea cum si era imposivila chestia asta. Poate l-a adoptat cand el insasi era un copil si l-a crescut in secret, iar baiatul a fost obisnuit sa ii spuna tata, ma linsitesc singur in gand, dar ma incrunc cum il vad pe pusti urcand in spate, iar fratele meu langa mine.
- Te deranjeaza ca il voi lua pe Anki cu mine? Ma intreba brunetul, iar eu dau automat ca nu, fiindca nu imi vroiam sa imi supar fratele.
Pornesc masina si plecam spre vila.
- Sakura! Strig, cum am pus piciorul pe usa, iar rozalia aparu in fuga, doar intr-un capot de casa, cu un cordon in jurul ei.
Cand il vazu pe movaliu, se duse la el, imbratisandu-l si incepand sa planga in hohote, in timp ce baiatul o batea usor pe spate, incercand sa o linisteasca. Ii spun rozaliei ca o astept in birou, apoi ma duc in incapere. Nu bine m-am asezat pe scaun si pe usa intra Sakura cu o cana de cafea, facandu-ma sa zambesc cat de cat bucuros pentru cafeina.
- Ce s-a intamplat Sasuke? Ma intreba, asezandu-se pe fotoliul din fata mea, picior peste picior si isi sterse nsite lacrimi din coltul ochiului.
- Cine este Anki? Intreb direct, facand-o pe femeie sa se intunece la fata, apoi sa zambeasca trist.
- Anki este fiul meu biologi cu Itachi, spuse pe un ton tremurat si bucuros, iar eu maresc ochii de uimire.
Niciodata nu as fi crezut ca fratele meu sa fi avut vreo relatie cu Sakura si aceasta sa ii faca un copil...
[center]Capitolul 21[/center]
Stateam in biroul intunecos din casa si priveam geamul, in timp ce ma gandeam la ce mi-a spus iubirea vietii mele despre Kaya. Se parea ca acea curva ordinara si sugatoare de pule, ambulanta, si-a facut niste relatii de-a lungul carieriei ei de trafa de lux, iar chestia asta nu prea imi convenea aproape defel. Si aceste relatii le-a lasat fratelui ei si totodata marea ei dragoste, Orochimaru, ce ma facu sa ma gandesc serios la ucidearea lui. Cu toate acestea, eram curios pe cine vroia fratele meu sa imi arate la ora trei si ceva dimineata. Ii aud bastonul cum bocanea pe scari, apoi pe laminate, urmate de niste pasi mai greoi. Un ciocanit usor in usa de la birou imi atrase atentia si nu intra in camera pana nu i-am dat voie.
- Sasuke o rezolvam si pe asta, ii aud glasul calm si soptit al ingerului meu, cand ochii sai imi vazura cearcanele din jurul ochilor.
- Stiu, dar..., ma opresc, ridicandu-ma in picioare, dand peste cap cafeaua rece ce o aveam pe birou si ma duc la fratele meu, imbratisandu-l cu grija, apoi sarutandu-l trandru si protector, dar scurt pe buzele acelea apetisante si moi. Nu imi convine sa te stiu amenintat, sa ma stiu amenintat, ii raspund pana la urma, la intrebarea nerostita, ce am putut sa o citesc in ochii din spatele ochelarilor. Apropo, tu de cand porti carjie? Il intreb curios, fiindca am auzit zgomotul bastonului pe scari si acum nu il vedeam in mana.
Brunetul incepu sa rada si imi arata o katana cu maner negru cu romburi rosii si tais negru, dandu-mi seama ca aceea era vestita katana a fratelui meu, numita Shinigami. Imi pupa fruntea, apoi am iesit din birou, indreptandu-ne spre garaj.
Opresc masina in fata unui depozit si coboram din ea, urmandu-l pe Itachi spre intrarea in depozit. Acesta apasa pe un buton al interfonului si o voce de tanar, calma ca si a fratelui meu, raspunse si brunetul se prezenta cine era. Aud un clik si intram in interiorul depozitului intunecos. Vreau sa imi scot pistonul de la spate, dar iubirasul meu ma opri, apucandu-ma de mana, dand negativ din cap, ce ma facu sa ma incrunt.
- Anki, te rog eu nu te mai furisa prin spatele meu, ca nu vreau sa te ranesc, il aud pe barbat cum spune, iar din spatele nostru se materializa din intuneric un pusti de vreo saispe ani cel mult.
Parul movaliu, lung pana la omoplati, prins intr-o coada pe ceafa si cu bretonul ce ii intra in ochii, il facea sa fara foarte inofensiv, dar in schimb ochii negrii, ageri si reci, imi aminteau de cei ai fratelui meu, cand era pregatit sa ucida sau cand pleca in misiunile date de idiotul ala de Madara. Pustiul ranji si cand arunca un cutitas in aer, Itachi se misca fulgerator pentru cineva cu dificutate in miscari, scotand katana din teaca, lovind cutitasul si puse taisul la gatul pustiului. Cum tinea cu mana stanga manerul katanei, mana dreapta se afla pe partea netaioasa a armei, asteptand doar un mic impuls din partea creierului, sa loveasca marginea si taisul sa ii intre in gatul lui Anki. Cutitasul movaliului era infipt in niste lazi la nici trei metri de noi, vibrand usor.
- Am o misiune pentru tine, ii spune scrut, luand katana de la gatului sau, apoi scoase de la spate o mata, ce i-o dadu tanarului.
- Nu te voi dezamagi, tati, spuse tanarului, lasandu-ma stana de piatra.
Nu imi venea sa cred ca fratiorul meu scump are un fiu, asta inseamna ca are si o sotie sau o iubita, dar cine ii era iubita? Tresar cand Itachi isi pune mana pe umarul meu si imi spune ca este timpul sa mergem acasa. Imi misc umarul, dandu-i jos mana de pe el si pornesc apasat spre masina, plin de draci, fiindca nu avea cum Itachi sa fie tatal biologic al pustiului, fiindca nu avea cum si era imposivila chestia asta. Poate l-a adoptat cand el insasi era un copil si l-a crescut in secret, iar baiatul a fost obisnuit sa ii spuna tata, ma linsitesc singur in gand, dar ma incrunc cum il vad pe pusti urcand in spate, iar fratele meu langa mine.
- Te deranjeaza ca il voi lua pe Anki cu mine? Ma intreba brunetul, iar eu dau automat ca nu, fiindca nu imi vroiam sa imi supar fratele.
Pornesc masina si plecam spre vila.
- Sakura! Strig, cum am pus piciorul pe usa, iar rozalia aparu in fuga, doar intr-un capot de casa, cu un cordon in jurul ei.
Cand il vazu pe movaliu, se duse la el, imbratisandu-l si incepand sa planga in hohote, in timp ce baiatul o batea usor pe spate, incercand sa o linisteasca. Ii spun rozaliei ca o astept in birou, apoi ma duc in incapere. Nu bine m-am asezat pe scaun si pe usa intra Sakura cu o cana de cafea, facandu-ma sa zambesc cat de cat bucuros pentru cafeina.
- Ce s-a intamplat Sasuke? Ma intreba, asezandu-se pe fotoliul din fata mea, picior peste picior si isi sterse nsite lacrimi din coltul ochiului.
- Cine este Anki? Intreb direct, facand-o pe femeie sa se intunece la fata, apoi sa zambeasca trist.
- Anki este fiul meu biologi cu Itachi, spuse pe un ton tremurat si bucuros, iar eu maresc ochii de uimire.
Niciodata nu as fi crezut ca fratele meu sa fi avut vreo relatie cu Sakura si aceasta sa ii faca un copil...
If I can't move Heaven, I'll raise Hell... - Sebastian Morgenstern (The mortal instruments)
Perfect enemyMy fan fic blogYo man, chibi Manu^.^