In dragoste nu exista limite...

[~FreaKy and CuTe~xD]

Hello xD! Next is hereee : )) Scuze de intarziere dar...am avut ceva probleme cu netul o.o
Capitolul 7
P.O.V BY SASUKE UCHIHA
Firar! Nu pot...nu pot! Nu pot sa nu ma gandesc la Sakura! De ce nu am ramas cu ea la spital? De prost ce am fost! Dau cu pumnul in bara de metal,cu forta.Ma pun jos langa perete si incep sa ma gandesc la rozalia mea...Numai suport,trebuie sa ma duc la ea,sa vad cum se simte,daca a patit ceva grav...dar e prea devreme,la cinci dimineata.Ma ridic de langa perete si ies din nou pe balcon.Ah...cat de repede a trecut vara,strazile sunt acoperite de zapada alba,imaculata,si pura ca si cristalul,soarele se ridica incet iar razele sale faceau ca neaua sa para ca de cristal.Doar cand priveam omatul de afara imi aduceam aminte cand eu si Naruto ne bateam cu bulgarii de zapada,era razboi,cum zicea Naruto...Oftez lung si imi duc mana in par,indreptandu-ma spre dulapul negru si mare.Ma uit cateva minute si apoi imi iau o pereche de jeansi negri,un plovar negru cu dungi verzi-albastrui,si o jacheta cu blana.Imi iau telefonul de pe noptiera si vad ca Sakura imi trimise 2 mesaje.Nu ma uit ce scrie,oricum am sa ma duc la ea acum.Ma incalt si cu tenisi si ies pe usa.Afara dau de o liniste mortuara,nici o masina,nimic,doar munti de zapada,pasesc usor pe zapada pufoasa,lasand urme in spatele meu.
~~~~~
Iata ca am ajuns in fata casei Sakurei,draperiile erau trase la fiecare geam...hmm dubios.Ma uit prin jur si tot nu vad pe nimeni.Unde naiba a disparut toata lumea? Oftez lung si apas pe sonerie.Uf,haide Saku'...haide! Degeaba.Mai sun odata si degeaba.Incepe sa ma calce pe nervi.Mai bine intru neinvitat,numai am rabdare.Pun mana pe clanta usii,si vad ca se deschide,iau repede mana de pe clanta si asteptam sa vad cine era.In fata mea...era rozalia,dar cu totul schimbata.Chipul ei vesel si mereu cu fericire in privire acum era palida,tristetea din ochii ei se putea observa cu usurinta,numai zambea,parul ei roz si-a pierdut stralucirea aceea deosebita.Ce s-a intamplat cu ea? Simteam cum inima mi se spulbera in mii de bucatele cand o vedeam asa,incerc sa schitez un zambet dar nu pot.Ma apropii usor de ea si o iau la pieptul meu,sarutandu-i crestetul capului.Simteam cum si ea ma tine strans,si auzind-o ca suspina.
-Sakura de ce plangi?...spun incercand sa ii vad chipul.
-Nu! Nu ma mai lasa! Vreau sa ramai cu mine Sasuke,te rog! Spune cu durere in glas si printre lacrimi si suspine,tragandu-ma tot mai aproape de ea.
-Bine,promit ca nu am sa te mai las niciodata.Bine? Ii zic rozaliei in timp ce o luam in brate,incercand sa o duc in living.Aceasta se uita la mine si parca zambea.Zambea dulce,din inima,simteam asta.O las usor pe canapeaua din piele,de culoare mov inchis.Ma asez si eu langa ea,si imi dau jacheta jos.Rozalia vine mai aproape de mine si isi pune capul pe umarul meu,si eu nu faceam nimic.Inghit in sec si apoi o iau din nou in brate.
-Sakura...imi pare rau ca nu am stat cu tine la spital,dar nu puteam sa stau si sa vad ca nu te trezesti.
-Mi-am dat seama dragule.Dragule? De cand imi zice asa...bine, nu ca nu mi-ar placea.-Dar vroiam sa iti multumesc ca totusi m-ai salvat,daca nu erai tu,sigur as fi murit.Dupa ce spune acestea se apropie de buzele mele,si...nu stiu cum sa va spun,dar cred ca m-am inrosit,eu,un baiat de 17 ani,si nu s-a inrosit ea? Ce-mi face fata asta...nu stiu!
-Saku...Nici nu termin ca isi uneste buzele sale rozalii cu ale mele intr-un sarut dulce si apasat.Buzele noastre faceau un joc nebunesc,isi duce mainile prin parul meu negru,tragandu-ma cateodata.Apoi intrerupe usor sarutul si incepe sa rada,si sare la gatul meu,tinandu-ma strans.In acel moment,chiar m-a simteam atat de fericit,si nu imi mai pasa de nimic,doar de ea.Era ca si cum luasem un drog...sau poate ca Sakura e drogul meu.Ii mangaiam parul atat de catifelat ca si matasea,cu acele suvite negre parea o fata rea,dar defapt de un inger...Ii iau chipul in mainile mele.As privi-o fara incetare daca as putea,nu ma mai saturam de zambetul ei unic,de ochii ei atat de superbi,buzele ei dulci ca mierea...
-Sakura,sti...de cand te-am intalnit prima oara,numai la tine ma gandesc,ori ce as face...Parca ai fi drogul meu,si eu un dependent.Te iubesc Saku'...ii spun acesteia sarutand-o usor.Se uita la mine cu acelasi zambet dulce pret de cateva secunde.
-Si eu te iubesc Sasuke! Nu stiu ce m-as face fara tine.Si o lacrima cristalina ii se surge pe chip,i-o sterg cu usurinta.Apoi se aude soneria.Rozalia se ridica repede si se duce la usa.Cat timp era ea la usa mi-e imi suna telefonul.Ii scot repede si ma uit cine era.Cine sa fie..Naruto Uzumaki,se putea...
-Da Naruto?...ii spun acestuia cu indiferenta.
-Hei Sasuke! Unde esti frate?Te asteptam de o ora sa mergem la Kiba.
-Ha? Ce tot vorbesti acolo? De ce sa mergem la Kiba?
-Of Sasuke...trebuie sa mergem cu el sa il ducem la aeroport! Azi pleaca in Hong Kong! Sasuke cum ai putut sa uiti?!
-AZI?! Spun eu alarmat ridicandu-ma de pe canapea.-Parca trebuia maine sa plece!
-Ba nu amorezule! Ce ti-a facut Sakura?
-Dute naibi! Inchid telefonul si imi iau jacheta.Cand sa ies Sakura,era la usa si vorbea cu Karin.Fara sa stie,o iau in brate pe la spate,si ii intorc capul spre mine sarutand-o lung.Cu coltul ochiului o vad pe Karin care murea de invidie.Ii spun Sakurei de ce plec si ies pe usa lasandu-le pe cele doua singure.Acum alerg catre casa si apoi sa plec dupa Naruto si Kiba.