20-07-2008, 12:56 AM
Pentru inceput ,doua comentarii, e bun:))...adevarul ca nu-i nici interesant si inteleg interesul atat de scazut...
Pun continuarea sa va mai aburesc un pic, o sa vedeti ca de la a treia postare se schimba lucrurile:X
Oricum merci fetelor, sunteti scumpe ca ati citit si ati comentat:), multumesc.
II
Dupa ce am tras un pui de somn, somnoros m-am trezit cu o falca-n cer si cu una-n pamant, deranjat de picaturile de ploaie, mari si zgomotoase ce se auzeau pe pervazul ferestrei si care imi impiedicau intalnirea cu Mihai. Pe Mihai l-am sunat dupa cateva minute bune de dezmeticire si i-am impartasit parerea mea de rau cu privire la cele intamplate si i-am promis ca o sa ma revansez. El, baiat bun, nu s-a suparat asa ca a ramas pe alta data.
In timp ce mancam, ma gandeam la plecare mea la tara. Trebuia sa-mi fac bagajele, trebuia sa-mi fac cumparaturile si tot ce era necesar pentru plecare. Ploaia nu inceta asa ca incep sa-mi aranjez totul. Bagajele mi-au luat mai putin timp de cat ma asteptam si acum eram gata. Am inchis centrala, am scos din prize aparatele si am deconectat totul. La 19:00 eram in masina, gata de plecare. Ploua inca asa ca nu am mai oprit nicaieri si mi-am vazut de drum. Eram odihnit, apt de a conduce si binedispus. Am iesit din Bucuresti fara probleme, lasand in urma casa, prietenii si grija, indreptandu-ma spre o alta viata. Drumul noaptea era mai linistit si mai sigur, desi intalnesti multe tiruri si camioane, grija pe care trebuie sa o ai este considerabil mai mica. Inaintand am observat ca ploaia se diminua radical si intr-un sfarsit se intrerupse. Eram fericit ca stergatoarele nu trebuiau sa mai fluture pe geam si asa puteam sa vad mai bine totul. In patru ore am parcurs jumatate din distanta pana la destinatie.
Pe la 12:00 cand faceam o pauza langa o padure de brazi imi zbiara telefonul. Incercam sa adorm un pic, macar cat de putin pentru a-mi pastra din energie. Nu vroiam inca sa apelez la porcaria de energizant care statea in masina. Telefonul era de la parinti ce imi comunicau ca vor ajunge acasa intr-o zi sau doua. M-au sunat sa ma intrebe unde sunt si ce fac. Cand le-am spus ca mai am ceva si ajung la tara nu le-a venit sa creada. Mama spunea ca daca nu-si gaseste cheile de la apratament vin si ei incoace.
Pe la 02:00 un camion ma trezeste din somn si incep sa merg mai departe. Nu am mai facut niciun popas si am recuperat din timpul pierdut. Cand am intrat in oras, nicio masina nu se misca iar oamenii dormeau dusi. Intr-adevar era 06:00 si nici animalele nu erau treze. Drumul pana la bunici l-am facut in scurt timp si pe la 06:30 eram in fata porti, blestemand ziua in care am ajuns aici. Din centru si pana la vreo 4 km departare unde e casa, asfaltul inca nu a ajuns, asa ca mi-am stricat frumusete de masina pana aici. La poarta ma intampina doi caini, nu mari, unul roscat cu o coada mare si stufoasa pe care o tinea mereu in sus si unul mai micut decat roscatul cu blana fina si deasa, alb cu pete negre. Baietii ca de fiecare data m-au primit bine, m-au lins pe fata si s-au gudurit la picioarele mele. Desi nu se inteleg bine, au acceptat sa stea unul langa altul pentru a primi mangaieri si vorbe dulci. Si ei, ca si mine, se bucurau de intalnirea noastra. Aici ma primeste bunica cu bucurie si caldura, sarutandu-ma cald si zgomotos pe ograjii si asa infierbantati. Am schimbat cateva vorbe, legate de drum si de sanatate si ea, grijulie mi-a aratat camera in care obisnuiam sa dorm si mi-a pregatit patul.
In casa, era o zarva de nedescris, pentru ca buimac de somn puteam sa aud cum vorbeau cei de afara, usile cum se tranteau si zgomotul produs de alte lucruri. Pe la 16:00 m-am trezit, un pic ingandurat, dar cu intreg corpul refacut.
-Ehe, s-a trezit nepotul! Cum ai dormit nepoate? ma intreaba unchiul meu iesindu-mi in intampinare.
Un barbat robust, nu inalt, dar nici scund, cu parul scurt, ochii un caprui sters si falci mari si rumene. Era casatorit cu o femeie buna, gospodina desavarsita, ce tine la curatenie, strangatoare si cateodata mai guraliva, dar asta doar cand isi apara interesele.
- Buna unchiule Ion, am dormit eu ceva, dar m-au trezit zgomotele pe aici. La voi se face treaba si duminica? i-am raspuns razand, amuzat de toata patania.
- Nepoate ai picat la fix, de maine incep treburile pe camp si cum stii, bunica-ta are mult de adunat, asa ca o sa ne dai si tu o mana de ajutor, imi spune ferm, privindu-ma in ochi, dar pastrandu-si zambetul de odinioara.
- Nu se poate, eu am venit la liniste si odihna, si voi ma puneti la treaba! ma rezolt, zambind.
- Eh, la tara alta-i viata nepoate! mi-o taie scurt si dupa intra in casa.
Ma indrept spre masina din fata gardului, masina mea, care cred ca s-a copt, la figurat vorbind, de atata caldura. Si nu am exagerat, pentru ca atunci cand am deschis portierele un val de caldura a iesit din saraca masina.
Imi fac toaleta de dimineata si apoi mananc ceva. Bunica imi facuse un ceai iar dulceata de capsuni prospata, facuta anul acesta, cu recolta din gradina ma incanta din nou. Am observat ca de la o vreme imi place dulceata, mai ales cea de capsuni si ca ma atrag si dulciurile. Ma imbrac lejer, cu pantalonii scurti, maieu si in picioare adidasii si incep calatoria. De fiecare data cand vin aici imi place sa merg pe dealuri, sa colind padurea, sa privesc magnificul peisaj, sa fac poze si sa-mi relaxez muschii. Am urcat dealul din spatele casei, am mancat ceva aer curat si dupa am revenit inapoi. Am inceput sa fac o vizita neamurilor de prin apropiere. Am mers la Ana si Vasile, matusa si unchiul meu din partea mamei. Matusa cand m-a vazut a venit intr-un foc la mine sa ma pupe, sa ma intrebe ce am mai facut. Unchiul nu era acasa, fiind plecat pana in oras.
- Hai in casa Cristi, mi-a zis matusa facandu-mi semn.
- Lucrurile nu prea s-au schimbat de cand nu am mai fost pe aici, am inceput eu sa-i zic, dar cand am intrat in camera m-am oprit, putin confuz.
- Nu te speria, asta e baiatul fratelui meu de la Constanta, faceti cunostinta!...
- Cristian Popescu, incantat de cunostinta, imi intind mana politicos in timp ce imi pronunt numele.
Barbatul, ma priveste lung, din cap pana in picioare, imi zambeste si imi prinde mana intr-o strangere ferma si hotarata.
- Ovidiu Iordache, incantat de cunostinta.
- Ovidiu, eu am plecat, am niste treaba prin sat, tu ai grija de nepotul meu cat sta pe aici, ii spune matusa iesind pe usa.
In casa o racoare perfecta ma prinde intr-o imbratisare tandra si imbietoare. Si acum ii mai simteam fierbinteala mainii. Ovidiu, statea picior peste picior in pat, intre doua perne moi de puf care se modelau dupa formele lui, bine conturate, si citea un roman gros, dar al carui titlu sau autor nu l-am vazut. Dupa cum l-am perceput parea inalt, de la primul contact cu el i-am vazut ochii verzi, luminosi, cu tente de albastru, fata rotunda si imbujorata, iar parul castaniu putin lung ma ducea cu gandul ca baiatul poate asculta rock.
- Ce te aduce pe aici, adica nu te-am vazut niciodata pe la matusa mea?incep eu din plictiseala sa vorbesc, incercand cat de cat sa ma intorc si sa-l privesc.
- Am terminat facultatea si am nevoie de relaxare, aer liber, ceva munca si am vorbit cu Ana daca nu ma primeste si pe mine macar cateva saptamani, asa ca am venit aici, imi raspunde dupa o pauza de cateva secunde, ce mie mi se parea de cateva minute, fiind cu gandul in alta parte.
- Ai terminat facultatea? Ce facultate? il intreb cu interes, uitand ca totusi vorbesc cu un strain.
- Drept, imi raspunde plictisit sau poate prea prins in lectura pentru a mai da importanta celor exterioare.
Obserb si in glasul lui asta si decid ca e mai bine sa il las sa citeasca linistit si eu sa imi vad de drum.
- Eu am plecat, nu te mai retin, spor la citit, ne mai vedem...
Ma apropii de usa si aud cum fosnesc pernele in pat, semn ca Ovidiu isi gasise o pozitie mai buna. Imi flutur mainile pe langa corp si le las sa ajunga cat de departe vor. Intr-o secunda am simtit mana stanga cuprinsa de ceva, defapt palma lui Ovidiu imi cuprinse palma si simt fierbinteala de acum cateva minute. M-a prins in bratele lui si atunci am simtit ca intreg corpul mi se incinge si devin unul cu el.
Nu am spus nimica vreme de un minut deoarece nu stiam ce as putea spune. S-a despartit de mine si mi-a pus mana pe umar. Timp de cinci minute, cred, am stat asa, el cititnd din carte in spatele meu, iar eu mai aveam un pic si ma trezeam iar imbratisat de el.
Nici nu-mi vine sa cred. Cum a putut sa faca asa ceva nici nu stiu, dar ce ma sperie cel mai rau este senzatia pe care o am, pentru ca nu am reactionat in niciun fel de parca mi-a placut ce mi-a facut. Dupa cele cinci minute de tortura s-a asezat langa mine, si-a pus cartea pe noptiera si m-a privit cu un zambet larg.
Pun continuarea sa va mai aburesc un pic, o sa vedeti ca de la a treia postare se schimba lucrurile:X
Oricum merci fetelor, sunteti scumpe ca ati citit si ati comentat:), multumesc.
II
Dupa ce am tras un pui de somn, somnoros m-am trezit cu o falca-n cer si cu una-n pamant, deranjat de picaturile de ploaie, mari si zgomotoase ce se auzeau pe pervazul ferestrei si care imi impiedicau intalnirea cu Mihai. Pe Mihai l-am sunat dupa cateva minute bune de dezmeticire si i-am impartasit parerea mea de rau cu privire la cele intamplate si i-am promis ca o sa ma revansez. El, baiat bun, nu s-a suparat asa ca a ramas pe alta data.
In timp ce mancam, ma gandeam la plecare mea la tara. Trebuia sa-mi fac bagajele, trebuia sa-mi fac cumparaturile si tot ce era necesar pentru plecare. Ploaia nu inceta asa ca incep sa-mi aranjez totul. Bagajele mi-au luat mai putin timp de cat ma asteptam si acum eram gata. Am inchis centrala, am scos din prize aparatele si am deconectat totul. La 19:00 eram in masina, gata de plecare. Ploua inca asa ca nu am mai oprit nicaieri si mi-am vazut de drum. Eram odihnit, apt de a conduce si binedispus. Am iesit din Bucuresti fara probleme, lasand in urma casa, prietenii si grija, indreptandu-ma spre o alta viata. Drumul noaptea era mai linistit si mai sigur, desi intalnesti multe tiruri si camioane, grija pe care trebuie sa o ai este considerabil mai mica. Inaintand am observat ca ploaia se diminua radical si intr-un sfarsit se intrerupse. Eram fericit ca stergatoarele nu trebuiau sa mai fluture pe geam si asa puteam sa vad mai bine totul. In patru ore am parcurs jumatate din distanta pana la destinatie.
Pe la 12:00 cand faceam o pauza langa o padure de brazi imi zbiara telefonul. Incercam sa adorm un pic, macar cat de putin pentru a-mi pastra din energie. Nu vroiam inca sa apelez la porcaria de energizant care statea in masina. Telefonul era de la parinti ce imi comunicau ca vor ajunge acasa intr-o zi sau doua. M-au sunat sa ma intrebe unde sunt si ce fac. Cand le-am spus ca mai am ceva si ajung la tara nu le-a venit sa creada. Mama spunea ca daca nu-si gaseste cheile de la apratament vin si ei incoace.
Pe la 02:00 un camion ma trezeste din somn si incep sa merg mai departe. Nu am mai facut niciun popas si am recuperat din timpul pierdut. Cand am intrat in oras, nicio masina nu se misca iar oamenii dormeau dusi. Intr-adevar era 06:00 si nici animalele nu erau treze. Drumul pana la bunici l-am facut in scurt timp si pe la 06:30 eram in fata porti, blestemand ziua in care am ajuns aici. Din centru si pana la vreo 4 km departare unde e casa, asfaltul inca nu a ajuns, asa ca mi-am stricat frumusete de masina pana aici. La poarta ma intampina doi caini, nu mari, unul roscat cu o coada mare si stufoasa pe care o tinea mereu in sus si unul mai micut decat roscatul cu blana fina si deasa, alb cu pete negre. Baietii ca de fiecare data m-au primit bine, m-au lins pe fata si s-au gudurit la picioarele mele. Desi nu se inteleg bine, au acceptat sa stea unul langa altul pentru a primi mangaieri si vorbe dulci. Si ei, ca si mine, se bucurau de intalnirea noastra. Aici ma primeste bunica cu bucurie si caldura, sarutandu-ma cald si zgomotos pe ograjii si asa infierbantati. Am schimbat cateva vorbe, legate de drum si de sanatate si ea, grijulie mi-a aratat camera in care obisnuiam sa dorm si mi-a pregatit patul.
In casa, era o zarva de nedescris, pentru ca buimac de somn puteam sa aud cum vorbeau cei de afara, usile cum se tranteau si zgomotul produs de alte lucruri. Pe la 16:00 m-am trezit, un pic ingandurat, dar cu intreg corpul refacut.
-Ehe, s-a trezit nepotul! Cum ai dormit nepoate? ma intreaba unchiul meu iesindu-mi in intampinare.
Un barbat robust, nu inalt, dar nici scund, cu parul scurt, ochii un caprui sters si falci mari si rumene. Era casatorit cu o femeie buna, gospodina desavarsita, ce tine la curatenie, strangatoare si cateodata mai guraliva, dar asta doar cand isi apara interesele.
- Buna unchiule Ion, am dormit eu ceva, dar m-au trezit zgomotele pe aici. La voi se face treaba si duminica? i-am raspuns razand, amuzat de toata patania.
- Nepoate ai picat la fix, de maine incep treburile pe camp si cum stii, bunica-ta are mult de adunat, asa ca o sa ne dai si tu o mana de ajutor, imi spune ferm, privindu-ma in ochi, dar pastrandu-si zambetul de odinioara.
- Nu se poate, eu am venit la liniste si odihna, si voi ma puneti la treaba! ma rezolt, zambind.
- Eh, la tara alta-i viata nepoate! mi-o taie scurt si dupa intra in casa.
Ma indrept spre masina din fata gardului, masina mea, care cred ca s-a copt, la figurat vorbind, de atata caldura. Si nu am exagerat, pentru ca atunci cand am deschis portierele un val de caldura a iesit din saraca masina.
Imi fac toaleta de dimineata si apoi mananc ceva. Bunica imi facuse un ceai iar dulceata de capsuni prospata, facuta anul acesta, cu recolta din gradina ma incanta din nou. Am observat ca de la o vreme imi place dulceata, mai ales cea de capsuni si ca ma atrag si dulciurile. Ma imbrac lejer, cu pantalonii scurti, maieu si in picioare adidasii si incep calatoria. De fiecare data cand vin aici imi place sa merg pe dealuri, sa colind padurea, sa privesc magnificul peisaj, sa fac poze si sa-mi relaxez muschii. Am urcat dealul din spatele casei, am mancat ceva aer curat si dupa am revenit inapoi. Am inceput sa fac o vizita neamurilor de prin apropiere. Am mers la Ana si Vasile, matusa si unchiul meu din partea mamei. Matusa cand m-a vazut a venit intr-un foc la mine sa ma pupe, sa ma intrebe ce am mai facut. Unchiul nu era acasa, fiind plecat pana in oras.
- Hai in casa Cristi, mi-a zis matusa facandu-mi semn.
- Lucrurile nu prea s-au schimbat de cand nu am mai fost pe aici, am inceput eu sa-i zic, dar cand am intrat in camera m-am oprit, putin confuz.
- Nu te speria, asta e baiatul fratelui meu de la Constanta, faceti cunostinta!...
- Cristian Popescu, incantat de cunostinta, imi intind mana politicos in timp ce imi pronunt numele.
Barbatul, ma priveste lung, din cap pana in picioare, imi zambeste si imi prinde mana intr-o strangere ferma si hotarata.
- Ovidiu Iordache, incantat de cunostinta.
- Ovidiu, eu am plecat, am niste treaba prin sat, tu ai grija de nepotul meu cat sta pe aici, ii spune matusa iesind pe usa.
In casa o racoare perfecta ma prinde intr-o imbratisare tandra si imbietoare. Si acum ii mai simteam fierbinteala mainii. Ovidiu, statea picior peste picior in pat, intre doua perne moi de puf care se modelau dupa formele lui, bine conturate, si citea un roman gros, dar al carui titlu sau autor nu l-am vazut. Dupa cum l-am perceput parea inalt, de la primul contact cu el i-am vazut ochii verzi, luminosi, cu tente de albastru, fata rotunda si imbujorata, iar parul castaniu putin lung ma ducea cu gandul ca baiatul poate asculta rock.
- Ce te aduce pe aici, adica nu te-am vazut niciodata pe la matusa mea?incep eu din plictiseala sa vorbesc, incercand cat de cat sa ma intorc si sa-l privesc.
- Am terminat facultatea si am nevoie de relaxare, aer liber, ceva munca si am vorbit cu Ana daca nu ma primeste si pe mine macar cateva saptamani, asa ca am venit aici, imi raspunde dupa o pauza de cateva secunde, ce mie mi se parea de cateva minute, fiind cu gandul in alta parte.
- Ai terminat facultatea? Ce facultate? il intreb cu interes, uitand ca totusi vorbesc cu un strain.
- Drept, imi raspunde plictisit sau poate prea prins in lectura pentru a mai da importanta celor exterioare.
Obserb si in glasul lui asta si decid ca e mai bine sa il las sa citeasca linistit si eu sa imi vad de drum.
- Eu am plecat, nu te mai retin, spor la citit, ne mai vedem...
Ma apropii de usa si aud cum fosnesc pernele in pat, semn ca Ovidiu isi gasise o pozitie mai buna. Imi flutur mainile pe langa corp si le las sa ajunga cat de departe vor. Intr-o secunda am simtit mana stanga cuprinsa de ceva, defapt palma lui Ovidiu imi cuprinse palma si simt fierbinteala de acum cateva minute. M-a prins in bratele lui si atunci am simtit ca intreg corpul mi se incinge si devin unul cu el.
Nu am spus nimica vreme de un minut deoarece nu stiam ce as putea spune. S-a despartit de mine si mi-a pus mana pe umar. Timp de cinci minute, cred, am stat asa, el cititnd din carte in spatele meu, iar eu mai aveam un pic si ma trezeam iar imbratisat de el.
Nici nu-mi vine sa cred. Cum a putut sa faca asa ceva nici nu stiu, dar ce ma sperie cel mai rau este senzatia pe care o am, pentru ca nu am reactionat in niciun fel de parca mi-a placut ce mi-a facut. Dupa cele cinci minute de tortura s-a asezat langa mine, si-a pus cartea pe noptiera si m-a privit cu un zambet larg.