15-07-2008, 02:16 AM
Maya a tresarit uimita,dupa care i-a strans puternic mana.
Au stat asa cateva minute.
Takudo era ca o statuie,cu privirea legata de Taylor,cateva suvite negre incercau sa-i acopere chipul,sa-l fereasca de un contact direct,insa deja era prea tarziu.
Tanarul blond privea fara sa clipeasca,pregatit fiind pentru orice.
-Nu,vei fi bine!sopti parca strangulat brunetul,amintindu-si de promisiunea facuta.
Fata ii privi zambind,pe rand,dupa care se apleca asupra lui Taylor si-l saruta usor.
Un alt doctor a intrat.
Avea privirea inghetata,ochii argintii,parul carunt si scurt,avea miscari rapide si exacte,se putea observa ca e chirurg,dupa precizia actiunilor si concentrarea continua.
-Tinere,parintii tai sunt aici si vor sa te vada.spuse rapid Domnisoara,ma tem ca trebuie sa iesiti.continua el, aratand catre usa,printr-un gest rapid .
Maya se supuse fara nici o obiectie,parasi camera si se aseza pe o canapea,fiind urmata de cei patru colegi ai blondului.
-Papusa,cum se simte Taylor?intreba Tony ducandu-si mana in jurul gatului ei.
-E bine acum, doctorii vor avea grija de el.raspunse ea,luandu-i calm mana .
Ceilalti trei baieti s-au uitat destul de ciudat la satena,intelegand ca il respingea elegant pe seful lor.
-Daca vrea ceva de la tine,ai face bine sa te supui,ii sopti la ureche unul din ei,care parea dealtfel cel mai linistit.
Maya se intoarse catre el,il analiza o secunda,dupa care ii raspunse:
-Nu am de gand sa ma supun nimanui,nici macar lui.
Tony a auzit insa replica fetei,cat si sfatul destul de intelept al camaradului sau.A vrut sa o dreseze putin,insa a hotarat ca nu era momentul atunci si s-a multumit prin a-i arunca o privire plina de superioritate,in care se putea citi jignirea adusa.
Tipul care o pregatise parea unul linistit,calm,care nu ar rani pe nimeni.
Avea ochii albastri si parul brunet,iar cateva suvite ii acopereau chipul,reusind sa mascheze o cicatrice care parea fi acolo de foarte mult timp.Privirea ii era plina de mila,indiferent la cine sau la ce s-ar fi uitat,isi tinea mereu mainile incrucisate,ca pentru rugaciune.
Parintii au parasit incaperea cu zambetul pe buze,fiind instiintati ca baiatul va scapa viu si probabil fara alte hemoragii.
Doctorii si-au dat seama intr-un final ca tot ce aveau de facut au facut,acum nu trebuia decat ca el sa ia niste pastile pentru un an sau poate toata viata.
Mai avea de stat in spital pana seara,cand,dupa unele calcule,sangele si energia ar trebui sa se refaca.
Fratele Mayei alerga mereu pe hol, cu baiatul din camera in care dormise ea.Il facea sa se simta bine,sa se simta util si iubit totodata.
-Stai!Alergi prea repede! Se audea uneori ca un ecou pe holuri,ecou urmat de tipete ale asistentelor care vroiau sa fie liniste,insa nimeni nu le baga in seama.
Soarele iesise in sfarsit,picaturile de ploaie ramase pe frunze straluceau,pasarile au inceput sa cante vesele, pacientii paraseau spitalul pe rand,bucurandu-se de vremea favorabila,rezultat al unei furtuni intunecate.
Tony a discutat cu doctorii,avand grija ca prietenul sau va fi tratat cu cea mai mare grija,pe cand Maya nu putea sa inteleaga ce cauta Taylor in gasca individului astuia ciudat.
Pentru a nu incetini refacerea,nimeni nu a mai avut voie sa intre in camera blondului timp de sase ore,pentru ca el sa poata dormi in liniste.
-Cafea?intreba Tony intainzand un pahar alb,de plastic,plin cu acea bautura aburinda,moment in care Maya l-a privit ciudat,dupa care a luat-o bucuroasa,multumindu-i.
Au stat asa cateva minute.
Takudo era ca o statuie,cu privirea legata de Taylor,cateva suvite negre incercau sa-i acopere chipul,sa-l fereasca de un contact direct,insa deja era prea tarziu.
Tanarul blond privea fara sa clipeasca,pregatit fiind pentru orice.
-Nu,vei fi bine!sopti parca strangulat brunetul,amintindu-si de promisiunea facuta.
Fata ii privi zambind,pe rand,dupa care se apleca asupra lui Taylor si-l saruta usor.
Un alt doctor a intrat.
Avea privirea inghetata,ochii argintii,parul carunt si scurt,avea miscari rapide si exacte,se putea observa ca e chirurg,dupa precizia actiunilor si concentrarea continua.
-Tinere,parintii tai sunt aici si vor sa te vada.spuse rapid Domnisoara,ma tem ca trebuie sa iesiti.continua el, aratand catre usa,printr-un gest rapid .
Maya se supuse fara nici o obiectie,parasi camera si se aseza pe o canapea,fiind urmata de cei patru colegi ai blondului.
-Papusa,cum se simte Taylor?intreba Tony ducandu-si mana in jurul gatului ei.
-E bine acum, doctorii vor avea grija de el.raspunse ea,luandu-i calm mana .
Ceilalti trei baieti s-au uitat destul de ciudat la satena,intelegand ca il respingea elegant pe seful lor.
-Daca vrea ceva de la tine,ai face bine sa te supui,ii sopti la ureche unul din ei,care parea dealtfel cel mai linistit.
Maya se intoarse catre el,il analiza o secunda,dupa care ii raspunse:
-Nu am de gand sa ma supun nimanui,nici macar lui.
Tony a auzit insa replica fetei,cat si sfatul destul de intelept al camaradului sau.A vrut sa o dreseze putin,insa a hotarat ca nu era momentul atunci si s-a multumit prin a-i arunca o privire plina de superioritate,in care se putea citi jignirea adusa.
Tipul care o pregatise parea unul linistit,calm,care nu ar rani pe nimeni.
Avea ochii albastri si parul brunet,iar cateva suvite ii acopereau chipul,reusind sa mascheze o cicatrice care parea fi acolo de foarte mult timp.Privirea ii era plina de mila,indiferent la cine sau la ce s-ar fi uitat,isi tinea mereu mainile incrucisate,ca pentru rugaciune.
Parintii au parasit incaperea cu zambetul pe buze,fiind instiintati ca baiatul va scapa viu si probabil fara alte hemoragii.
Doctorii si-au dat seama intr-un final ca tot ce aveau de facut au facut,acum nu trebuia decat ca el sa ia niste pastile pentru un an sau poate toata viata.
Mai avea de stat in spital pana seara,cand,dupa unele calcule,sangele si energia ar trebui sa se refaca.
Fratele Mayei alerga mereu pe hol, cu baiatul din camera in care dormise ea.Il facea sa se simta bine,sa se simta util si iubit totodata.
-Stai!Alergi prea repede! Se audea uneori ca un ecou pe holuri,ecou urmat de tipete ale asistentelor care vroiau sa fie liniste,insa nimeni nu le baga in seama.
Soarele iesise in sfarsit,picaturile de ploaie ramase pe frunze straluceau,pasarile au inceput sa cante vesele, pacientii paraseau spitalul pe rand,bucurandu-se de vremea favorabila,rezultat al unei furtuni intunecate.
Tony a discutat cu doctorii,avand grija ca prietenul sau va fi tratat cu cea mai mare grija,pe cand Maya nu putea sa inteleaga ce cauta Taylor in gasca individului astuia ciudat.
Pentru a nu incetini refacerea,nimeni nu a mai avut voie sa intre in camera blondului timp de sase ore,pentru ca el sa poata dormi in liniste.
-Cafea?intreba Tony intainzand un pahar alb,de plastic,plin cu acea bautura aburinda,moment in care Maya l-a privit ciudat,dupa care a luat-o bucuroasa,multumindu-i.
![[Imagine: hentai1.png]](http://i423.photobucket.com/albums/pp315/denjinokokoro/hentai1.png)