17-04-2011, 10:06 PM
Hey am venit cu next :*.
Capitolul 2
Temari:
In acel moment pe usa clubului isi face aparitia Karin. Ultima data cand Karin s-a intalnit cu Hinata si Sakura a iesit cu bataie. Pana la urma Karin a reusit sa ajunga la spital cu mari dureri de coloana. Fiind cea mai enervanta si antipatica persoana din oras, nimeni inafara de parintii ei nu a vizitat-o la spitalizare. Ea e cu gandul numai la baietii din oras, care dupa parerea ei arata ca niste "ingeri cazuti pe pamant", ceea ce pe prietenele mele le enerveaza foarte tare. Este incapatanata si nu asculta pe nimeni niciodata, mereu se imbraca intr-un roz tipator de te dor ochii. Toata lumea o uraste si din cauza asta i-a bataie mereu.
Dupa cum credeam aceasta a venit inspre noi cu pasul ei de gaina plouata, iar prietenele mele o priveau cu dispret total, mai sa vomite pe jos de greata. Ea era imbracata intr-o rochie de un roz strigator la cer, care se prindea la gat si lunga pana la genunchi. Sa asezat ca o pitipoanca la masa, fara acordul nostru si a inceput sa vorbeasca ca o idioata despre niste tipi cu care a vorbit. Hinata si Sakura stateau si aproape adormeam in timp ce Karin poveste cu vocea ei pitigaiata ce a mai facut. Enervata peste masura, Hinata a lua shake-ul si l-a arunca in cap la Karin. Aceasta semana ca un vulcan ce mai avea putin sa erupa, era toata rosie la fata de nervi si se uita cu dispret. Sakura vazand-o a inceput sa rada, parca scapata de la nebuni. Karin a inceput sa le injure de mama focului si sa se apropie de ele vrand sa le dea un pumn. Ce m-a impresionat cel mai mult e ca Karin stia atat de multe adjective ca sa spun asa. Se oproprie de Sakura vranda sa-i dea un pumn, dar fara noroc pentru ca Hinata ii prinde mainile la spate si o imobilizeaza. Sakura incepe sa dea cu picioarele in ea si asa a inceput o bataie de toata frumusetea. Karin pana la urma a cazut aproape moarta la pamant. Toata bataia a fost vizualizata de catre baietii carora le mai trebuia un popcor si parca erau la cinema. Pana la urma eu chem salvarea ce o i-a de jos pe Karin, iar noi ne propunem sa mergem in parcul din fata casei mele. Chiar daca era doisprezece noapte si era foarte intuneric, baietii au acceptat bucurosi propunerea.
Ajunsi acolo ne asezam pe banca si observam peisajul. Licuricii sclipitori zburau lin prin aer luminand calea. Luna si ficele ei, stelele, stau mandre pe cerul negru ca cel mai intunecat abis. Pe aici p-acolo zareai cate un felinar ce stralucea slab. Era un peisaj cu un aer misterios dar in acelas timp si romantic. Uitandu-ma mai atent la baieti observ ca parca vroiau sa ne spuna ceva, dar cuvintele lor parca li s-au oprit in gat. Arata de parca in interiorul lor s-ar fi dat o lupta. Ma uit in ochii lui Naruto si parca acestia s-au innegrit si aveau o sclipirea intunecata. Am simtit un fior pe sirea spinarii cand am vazut asta...baiatul acesta are ceva de ascuns, dar ce? Oare voi putea afla? Aceste intrebari ma macina, are un mister aparte, iar eu il voi afla. Ma uitam in ochii baietiilor cu o privire suspecta, iar cand sa ii intreb ce se intampla cu ochii lor, acestia si-au gasit cuvintele si ne-au spus calm si dragostos ca ne plac. Hmmm prea ciudat ochii lor si-au revenit la normal. Parca erau fortati sa spuna acele cuvinte, acele cuvinte pe care eu pana acum nu le-am inteles niciodata, sunt ca si Karin, niste chestii ce nu le inteleg.
Printre toate gandurile mele incurcate, ca si matematica, il aud pe Sasuke ce ne intreaba cum ne simtim stiind ca maine incepe scoala. Fac ochii cat cepele si ma uit mirata la el. Cred ca asta nu are calendar la el, cum adica maine incepem scoala?! Este imposibil, parca au trecut abea doua saptamani de cand am luat vacanta! Ma uit repede la telefon sa vad in ce data suntem, iar temerile mele se adeveresc, maine incepe cosmarul!
***
Razele calde ale soarelui imi mangaie obrajii fini. Este o zi atat de frumoasa, pacat ca un lucru strica asta: SCOALA. Poate ar trebui sa fiu fericita ca imi revad colegii, profesorii si alte chestii de care sigur nu am chef acum. Find in intarziere mi-am luat niste blugi skiny negri cu o camasa alba si in picioare niste adidasi albi, nimic special.
Dupa un lung drum si obositor, in care m-am miscat ca un melc, in sfarsit am ajuns la scoala. Ups am intarziat zece minute...oricum imi este prea somn ca sa imi pese. Ma uit la multimea de elevi si observ ceva ce ma incanta si imi aduce fericire in inima, Karin nu este in clasa ceea ce inseamna ca s-a mutat la alta scoala. Mai mare fericire nu putea sa aduca bunul Dumnezeu pe sufletul meu si al prietenelor mele. Kakashi, dirigintele nostru, ne-am anuntat ca avem trei colegi noi. Minuat pleaca Karin si vin inca trei ciudati, mai bine nu se putea! Dar se pare ca acei "ciudati" sunt Naruto, Sasuke si Shikamaru. Nu pot sa spun ca sunt fericita ca ei sunt in clasa cu noi, pentru ca au un mister, pe care nu il poti descoperii si nu sti nici odata cand spun adevarul.
Am stat asa tota ora vorbind despre ce am facut in vacanta si alte chestii, dupa care ne-a dat orarul. Defapt nu imi amintesc mare parte din ora pentru ca am adormit. Deodata ma trezeste clopotelul de pauza si sar ca arsa din banca mea intreband ce se intampla si daca a luat foc scoala. Toata lumea incepe sa rada. Se pare ca ora urmatoare avem o ora de dat cu capul de pereti si anume matematica.
Nici nu a intrat bine proful in clasa ca si incepe sa asculte colegii. Prima colega ascultata este chiar Sakura, din "intamplare" asa a "cazut" la catalog. Aceasta iese in fata, la tabla, si incepe sa scrie cec dicteaza proful. Dupa ce a terminat profesorul spune:
-Oau, rezolvarea asta este atat de...GRESITA! Si de ce ai scris intr-o inima un "S" ? Off iti voi pune un 6.
-Yeyy primul meu sase la matematica! spune aceasta incantata.
Dupa mai multii colegi ascultati a trecut si ora aceasta.
Urmatoarea ora avem limba si literatura romana. In clasa intra o doamna cu par roscatfoarte cunoscuta:
-Buna ziua copii, spune aceasta cu un ton iritant. Ma numesc Eliza Kanay si va voi preda de acum in colo limba si literatura romana. Inainte sa incepem lectia va-o prezint pe fica mea Karin.
Dupa ce au zarito pe Karin colegii mei au tresarit de spaima. La fel si ora asta profesoara ne asculta si normal ca prima colega ascultata este mult iubita ei fiica Karin. Aceasta trebuia sa conjuge verbul "a fi" la prezent.
-Eu este, tu este, el/ea este, noi este, voi este, ei/ele este, spune Karin plina de mandrie.
Profesoara, batuta in cap, i-a spus ca e bine, ba chiar a laudat-o si i-a pus un 10. Da proasta mai e si femeia asta! Cum sa ii pui 10 cuiva care nici macar nu a spus corect?
Trecand peste asta urmatoare ascultata este Sakura. Ea este pusa sa conjuge verbul "a fi" la timpul viitor. Pentru ea a fost floare la ureche avand in vedere ca e cea mai buna din clasa la romana. Conjuga perfect la timpul viitor, dar profa ii pune sase, Aceasta enervata peste masura i-a catalogul si isi trece 10 pentru ca atat merita.
Dupa aceasta ora plictisitoare mergem acasa ne mai avand ore. Eu si prietenii mei ne hotaram sa mergem in parc. Eu ma duc acasa lasandu-i pe prietenii mei sa ma astepte in parc, pentru ca trebuia sa imi las geanta cu cartiile. Nici nu am intrat bine in casa ca tata vine si imi spune:
-Temari trebuie sa iti spun ceva, spune el pierindu-i zambetul de pe fata. Tu, vei pleca impreuna cu noi, departe de acest loc, in Amerca.
La auzirea acestor cuvinte am simtit ca mor. Credeam ca am cazut intr-o groapa si cadeam, cadeam si nu ma mai opream. Mai bine ma duc sa le spun si prietenilor mei acest lucru ingozitor. Ajungand in parc le spun ca am sa zic ceva important, iar acestia isi dau cu parerea:
-Ai vazut un OZN! Ba nu ai gasit un nou fel de mancare! Nuu ai gasit un pui de catel pe strada!
Inainte sa mai spun ceva, tatal meu m-a strigat ca trebuie sa plecam. Adio prieteni. Adio Naruto...
Ruka p.o.v:
Deci in sfarsit a plecat aceasta fata. De cand asteptam ziua asta. Vise neplacute Temari! (ras de devil)
~~Va Urma~~
Veti afla in capitolul urmator cine este Ruka >:) . Sper ca v-a placut capitolul
Astept com :bye:.
Capitolul 2
Temari:
In acel moment pe usa clubului isi face aparitia Karin. Ultima data cand Karin s-a intalnit cu Hinata si Sakura a iesit cu bataie. Pana la urma Karin a reusit sa ajunga la spital cu mari dureri de coloana. Fiind cea mai enervanta si antipatica persoana din oras, nimeni inafara de parintii ei nu a vizitat-o la spitalizare. Ea e cu gandul numai la baietii din oras, care dupa parerea ei arata ca niste "ingeri cazuti pe pamant", ceea ce pe prietenele mele le enerveaza foarte tare. Este incapatanata si nu asculta pe nimeni niciodata, mereu se imbraca intr-un roz tipator de te dor ochii. Toata lumea o uraste si din cauza asta i-a bataie mereu.
Dupa cum credeam aceasta a venit inspre noi cu pasul ei de gaina plouata, iar prietenele mele o priveau cu dispret total, mai sa vomite pe jos de greata. Ea era imbracata intr-o rochie de un roz strigator la cer, care se prindea la gat si lunga pana la genunchi. Sa asezat ca o pitipoanca la masa, fara acordul nostru si a inceput sa vorbeasca ca o idioata despre niste tipi cu care a vorbit. Hinata si Sakura stateau si aproape adormeam in timp ce Karin poveste cu vocea ei pitigaiata ce a mai facut. Enervata peste masura, Hinata a lua shake-ul si l-a arunca in cap la Karin. Aceasta semana ca un vulcan ce mai avea putin sa erupa, era toata rosie la fata de nervi si se uita cu dispret. Sakura vazand-o a inceput sa rada, parca scapata de la nebuni. Karin a inceput sa le injure de mama focului si sa se apropie de ele vrand sa le dea un pumn. Ce m-a impresionat cel mai mult e ca Karin stia atat de multe adjective ca sa spun asa. Se oproprie de Sakura vranda sa-i dea un pumn, dar fara noroc pentru ca Hinata ii prinde mainile la spate si o imobilizeaza. Sakura incepe sa dea cu picioarele in ea si asa a inceput o bataie de toata frumusetea. Karin pana la urma a cazut aproape moarta la pamant. Toata bataia a fost vizualizata de catre baietii carora le mai trebuia un popcor si parca erau la cinema. Pana la urma eu chem salvarea ce o i-a de jos pe Karin, iar noi ne propunem sa mergem in parcul din fata casei mele. Chiar daca era doisprezece noapte si era foarte intuneric, baietii au acceptat bucurosi propunerea.
Ajunsi acolo ne asezam pe banca si observam peisajul. Licuricii sclipitori zburau lin prin aer luminand calea. Luna si ficele ei, stelele, stau mandre pe cerul negru ca cel mai intunecat abis. Pe aici p-acolo zareai cate un felinar ce stralucea slab. Era un peisaj cu un aer misterios dar in acelas timp si romantic. Uitandu-ma mai atent la baieti observ ca parca vroiau sa ne spuna ceva, dar cuvintele lor parca li s-au oprit in gat. Arata de parca in interiorul lor s-ar fi dat o lupta. Ma uit in ochii lui Naruto si parca acestia s-au innegrit si aveau o sclipirea intunecata. Am simtit un fior pe sirea spinarii cand am vazut asta...baiatul acesta are ceva de ascuns, dar ce? Oare voi putea afla? Aceste intrebari ma macina, are un mister aparte, iar eu il voi afla. Ma uitam in ochii baietiilor cu o privire suspecta, iar cand sa ii intreb ce se intampla cu ochii lor, acestia si-au gasit cuvintele si ne-au spus calm si dragostos ca ne plac. Hmmm prea ciudat ochii lor si-au revenit la normal. Parca erau fortati sa spuna acele cuvinte, acele cuvinte pe care eu pana acum nu le-am inteles niciodata, sunt ca si Karin, niste chestii ce nu le inteleg.
Printre toate gandurile mele incurcate, ca si matematica, il aud pe Sasuke ce ne intreaba cum ne simtim stiind ca maine incepe scoala. Fac ochii cat cepele si ma uit mirata la el. Cred ca asta nu are calendar la el, cum adica maine incepem scoala?! Este imposibil, parca au trecut abea doua saptamani de cand am luat vacanta! Ma uit repede la telefon sa vad in ce data suntem, iar temerile mele se adeveresc, maine incepe cosmarul!
***
Razele calde ale soarelui imi mangaie obrajii fini. Este o zi atat de frumoasa, pacat ca un lucru strica asta: SCOALA. Poate ar trebui sa fiu fericita ca imi revad colegii, profesorii si alte chestii de care sigur nu am chef acum. Find in intarziere mi-am luat niste blugi skiny negri cu o camasa alba si in picioare niste adidasi albi, nimic special.
Dupa un lung drum si obositor, in care m-am miscat ca un melc, in sfarsit am ajuns la scoala. Ups am intarziat zece minute...oricum imi este prea somn ca sa imi pese. Ma uit la multimea de elevi si observ ceva ce ma incanta si imi aduce fericire in inima, Karin nu este in clasa ceea ce inseamna ca s-a mutat la alta scoala. Mai mare fericire nu putea sa aduca bunul Dumnezeu pe sufletul meu si al prietenelor mele. Kakashi, dirigintele nostru, ne-am anuntat ca avem trei colegi noi. Minuat pleaca Karin si vin inca trei ciudati, mai bine nu se putea! Dar se pare ca acei "ciudati" sunt Naruto, Sasuke si Shikamaru. Nu pot sa spun ca sunt fericita ca ei sunt in clasa cu noi, pentru ca au un mister, pe care nu il poti descoperii si nu sti nici odata cand spun adevarul.
Am stat asa tota ora vorbind despre ce am facut in vacanta si alte chestii, dupa care ne-a dat orarul. Defapt nu imi amintesc mare parte din ora pentru ca am adormit. Deodata ma trezeste clopotelul de pauza si sar ca arsa din banca mea intreband ce se intampla si daca a luat foc scoala. Toata lumea incepe sa rada. Se pare ca ora urmatoare avem o ora de dat cu capul de pereti si anume matematica.
Nici nu a intrat bine proful in clasa ca si incepe sa asculte colegii. Prima colega ascultata este chiar Sakura, din "intamplare" asa a "cazut" la catalog. Aceasta iese in fata, la tabla, si incepe sa scrie cec dicteaza proful. Dupa ce a terminat profesorul spune:
-Oau, rezolvarea asta este atat de...GRESITA! Si de ce ai scris intr-o inima un "S" ? Off iti voi pune un 6.
-Yeyy primul meu sase la matematica! spune aceasta incantata.
Dupa mai multii colegi ascultati a trecut si ora aceasta.
Urmatoarea ora avem limba si literatura romana. In clasa intra o doamna cu par roscatfoarte cunoscuta:
-Buna ziua copii, spune aceasta cu un ton iritant. Ma numesc Eliza Kanay si va voi preda de acum in colo limba si literatura romana. Inainte sa incepem lectia va-o prezint pe fica mea Karin.
Dupa ce au zarito pe Karin colegii mei au tresarit de spaima. La fel si ora asta profesoara ne asculta si normal ca prima colega ascultata este mult iubita ei fiica Karin. Aceasta trebuia sa conjuge verbul "a fi" la prezent.
-Eu este, tu este, el/ea este, noi este, voi este, ei/ele este, spune Karin plina de mandrie.
Profesoara, batuta in cap, i-a spus ca e bine, ba chiar a laudat-o si i-a pus un 10. Da proasta mai e si femeia asta! Cum sa ii pui 10 cuiva care nici macar nu a spus corect?
Trecand peste asta urmatoare ascultata este Sakura. Ea este pusa sa conjuge verbul "a fi" la timpul viitor. Pentru ea a fost floare la ureche avand in vedere ca e cea mai buna din clasa la romana. Conjuga perfect la timpul viitor, dar profa ii pune sase, Aceasta enervata peste masura i-a catalogul si isi trece 10 pentru ca atat merita.
Dupa aceasta ora plictisitoare mergem acasa ne mai avand ore. Eu si prietenii mei ne hotaram sa mergem in parc. Eu ma duc acasa lasandu-i pe prietenii mei sa ma astepte in parc, pentru ca trebuia sa imi las geanta cu cartiile. Nici nu am intrat bine in casa ca tata vine si imi spune:
-Temari trebuie sa iti spun ceva, spune el pierindu-i zambetul de pe fata. Tu, vei pleca impreuna cu noi, departe de acest loc, in Amerca.
La auzirea acestor cuvinte am simtit ca mor. Credeam ca am cazut intr-o groapa si cadeam, cadeam si nu ma mai opream. Mai bine ma duc sa le spun si prietenilor mei acest lucru ingozitor. Ajungand in parc le spun ca am sa zic ceva important, iar acestia isi dau cu parerea:
-Ai vazut un OZN! Ba nu ai gasit un nou fel de mancare! Nuu ai gasit un pui de catel pe strada!
Inainte sa mai spun ceva, tatal meu m-a strigat ca trebuie sa plecam. Adio prieteni. Adio Naruto...
Ruka p.o.v:
Deci in sfarsit a plecat aceasta fata. De cand asteptam ziua asta. Vise neplacute Temari! (ras de devil)
~~Va Urma~~
Veti afla in capitolul urmator cine este Ruka >:) . Sper ca v-a placut capitolul
Astept com :bye:.
Unde sunt anii ăia în care toţi zâmbeam,
Răguşiţi de cât cântam,
Aveam nisip în păr, aveam sclipiri în ochi
Si fiecare clipă ni se părea un joc.
Momentul era tot…
O umbră din noapte învelită în fum,
Gin tonic şi gheaţă: prieteni de drum.
Alături de noi,
Si poze din mine îmi revin în gând
Eram noi toţi călători pe vânt.
Zburam împreună.
Iţi aminteşti de vară si nopţile de-atunci,
Unde sunt anii ăia, câte aveam de spus,
Cum ne-am schimbat abia acum eu realizez
Căci timpul are mersul lui,
Acum totul are sens.
(Adevarat...)
My fic: http://animezup.com/forum/showthread.php?tid=26300- True or false love?
Răguşiţi de cât cântam,
Aveam nisip în păr, aveam sclipiri în ochi
Si fiecare clipă ni se părea un joc.
Momentul era tot…
O umbră din noapte învelită în fum,
Gin tonic şi gheaţă: prieteni de drum.
Alături de noi,
Si poze din mine îmi revin în gând
Eram noi toţi călători pe vânt.
Zburam împreună.
Iţi aminteşti de vară si nopţile de-atunci,
Unde sunt anii ăia, câte aveam de spus,
Cum ne-am schimbat abia acum eu realizez
Căci timpul are mersul lui,
Acum totul are sens.
(Adevarat...)
My fic: http://animezup.com/forum/showthread.php?tid=26300- True or false love?