15-03-2011, 03:50 PM
Hello dears. Am venit cu o nouă poezie. m-am gândit să reintru pentru puţin în tema "Dragoste & Iubire". Nu este o poezie reşită, dar sper să vă placă so...
Zile negre
Ai încercat vreodată să te simţi tare
Mai ales atunci, când inima te doare?
Să speri cu toată fiinţa ta
Că dragostea lui, ţie ţi-o va da.
Să te gândeşti nopţile, fără încetare
Cum vei face un sacrificiu, fără ezitare.
Doar să-l vezi fericit alături de tine
Şi totuşi ceva te reţine.
Daca nu va fi fericit
Al tau sentimentul de iubire va fi nimicit,
Crezi că este potrivit pentru tine
Dar aceleaşi sentimente, inima lui le conţine?
Acele sentimente unice în lume
Ce credeai că nimic nu-l poate răpune
Dar până la urmă rămân doar zile negre
Fără acel alb pur precum cel al unei zebre.
Sper să vă placă, şi dacă aveţi ceva preferinţe în legătură cu o anumită temă, îmi puteţi spune, ok ;) ?
See ya next time, bye!
Zile negre
Ai încercat vreodată să te simţi tare
Mai ales atunci, când inima te doare?
Să speri cu toată fiinţa ta
Că dragostea lui, ţie ţi-o va da.
Să te gândeşti nopţile, fără încetare
Cum vei face un sacrificiu, fără ezitare.
Doar să-l vezi fericit alături de tine
Şi totuşi ceva te reţine.
Daca nu va fi fericit
Al tau sentimentul de iubire va fi nimicit,
Crezi că este potrivit pentru tine
Dar aceleaşi sentimente, inima lui le conţine?
Acele sentimente unice în lume
Ce credeai că nimic nu-l poate răpune
Dar până la urmă rămân doar zile negre
Fără acel alb pur precum cel al unei zebre.
Sper să vă placă, şi dacă aveţi ceva preferinţe în legătură cu o anumită temă, îmi puteţi spune, ok ;) ?
See ya next time, bye!
Cincizeci de minute ne despart privirile. Mă doare să te văd mereu atât de distant faţă de mine. Cu ea eşti simplu tu, cu mine de ce nu ai fi? Mă laşi să sper că într-o zi vei putea să-mi vorbeşti aşa cum şi eu încerc să îţi arăt că ţin la tine, dar eşti atât de orb încât nu vezi dincolo de această ceaţă densă pe care ai creat-o de unul singur. Flacăra ce trăieşte-n mine devine din ce-n ce mai puternică cu fiecare privire, cu fiecare literă pe care mi-o rosteşti, dar îmi este frică. Frică ca într-o bună zi această scânteie să se stingă în mometul în care te voi vedea de mână cu ea. Îţi cer un singur lucru, te implor nu mă lăsa în urmă. Nu mă lăsa să fiu doar o umbră a trecutului...