13-03-2011, 01:31 PM
Am adus nextul, care va anunt ca nu este prea reusit, cum au mai spus si altii ca am tendinta sa grabesc actiunea si asta se intampla atunci cand raman fara inspiratie. Va urez lectura placuta!
So:
Da stiu, parca este si cam scurt si chiar nu stiu de ce am mai pus to be continued :-"
So:
Capitolul III
Alerg ca nebunul prin padure in speranta ca ii voi gasi cat mai repede pe ceilalti, dar se pare ca nu. Faceam asta de mai mult de doua ore si chiar si pentru mine era obositor, n- am mai facut nici o pauza in tot acest timp. Eram inconjurat de o varietate de pomi, de verdeata si recunosc ca imi placea aerul acesta curat. In sat nu am parte de acesta prea mult pentru ca Naruto, bunul meu prieten, il cam infecteaza cu vanturile lui. Ca tot veni vorba, el i- o fi gasit pe ceilalti ? Cine stie. Fiind deja prea obosit ca sa imi mai continui drumul ma opresc pe o creanga si ma sprijin de trunchiul unui copac pentru a- mi trage sufletul. Uneori este asa o mare plictiseala. Imi vine sa las balta tot si sa opresc timpul din loc, dar este imposibil si realizez ca trebuie sa continui pentru a- mi duce la indeplinire scopul, unicul meu scop, acela de a- l ucide pe fratele meu, Itachi Uchiha.
Mai stau cateva minute in repaus, dupa care imi continui traseul. Observ cum se lasa umbra, iar soarele este acoperit de norii de un gri cenusiu. Nu trecu mult, mai exact cateva minute, cateva clipe iar picaturile de ploaie au inceput sa cada pe pamant umezindu- l si pe mine dealtfel. Sa ma mai abat de la drum cautand un adapost? – neah, vreau sa ajung cat mai repede la aialalti si sa duc la bun sfarsit misiunea asta pentru c am mai spus, mi se pare o mare plictiseala. Totusi, nu am scapat de acea senzatie stranie ca sunt urmarit, desi stiu sigur ca nu se afla nimeni in spatele meu, sau poate ma insel. Maresc pasul, in acelasi timp nemai fiind atent la ce se petrecea in jurul meu si bineinteles nici nu am observat ca idiotul, nu mai spun cine, este evident ca Naruto venea din directia opusa, astfel ciocnindune amandoi si facand contact cu pamantul rece si umed. *Auchh*, asta chiar a durut.
- Esti chiar idiot, parca te- au fugarit fantome, strigoi – spun eu incercand sa- mi pastrez calmul, desi eram destul de furios.
- Chiar m- au fugarit ! spuse el intr- un final.
Doamne, asta chiar este amuzant, dar in acelas timp enervant. Cine l- a mai fugarit ? Un strigoi, un lup ? Sau poate a dat de un urs fioros. Doamne, tipul asta este asa de, nici nu gasesc vreun cuvant pentru a il descrie. Parca au trecut doar cateva clipe de cand eram in sat si isi dadea aere ca este puternic si ca ma va intrece iar acum tremura de frica din cauza unui lucru imposibil, cica a vazut stafii, zombi cine stie. Poate a vazut totusi ceva, dar ce anume. Probabil l- o fi fugarit un alt ninja, sau poate un inamic.
- M- a alergat un tip cu o masca neagra si o pelerina in dungi violet, o fantoma, continua el sa- mi explice. Spunea ca daca o sa ramanem in aceasta padure o sa- s- sa murim, spuse el balbainduse.
Asta l- a speriat asa de tare ? Pe aici probabil ca sunt multi ciudati cu astfel de povesti. Asta numeste el o fantoma ? Ma ridic, fiind leoarca si plin de noroi. Ii spun lui Naruto sa ma urmeze dar el refuza cu desavarsire si incapatanare, asta pana cand il amenint ca acea ‘’stafie’’ va veni ca sa- l ucida. Din nou a luat- o la goana dar m- am asigurat de aceasta data ca nu se va mai rataci. Ploaia devine din ce in ce mai abundenta, iar stropii din ce in ce mai mai solizi, se transformasera in grindina. Trebuia sa gasim repede un adapost, chiar daca Naruto mai avea destula energie, eu nu eram chiar in forma in ultimile ore nu stiu de ce, dar parca ceva ma seca de energie, de chakra. Poate Naruto sa aiba dreptate, nu am realizat eu gravitatea problemei ? Daca intradevar cineva este pe urmele noastre, trebuie rapid, urgent sa- i anunt, sa- i gasesc pe ceilalti, deja suntem cu totii in pericol.
Macar acum idiotul a lasat rivalitatea asta stupida la o parte, este deja destul de enervant, nu vreau sa fie si mai si…il anunt ca ar fi bine sa ne grabim, nu vreau sa raman fara pic de chakra. Maresc viteza, dar nici prea mult pentru ca eram deja secat de energie, inca putin si ar fi fost nevoie sa ma ia Naruto in brate, chakra lui era in continuare intr- o cantitate imensa din cauza bestiei cu noua cozi, dar ar fi mai bine sa nu mai pomenesc de ea. Trebuia sa fim cu ochii’ n patru, niciodata nu stii cand poate aparea inamicul. Simteam in continuare acea prezenta ciudata, care m- a urmarit mereu, dar nu mi se pare ca avea vreo legatura cu ce se intampla acum. As fi vrut sa- mi continui drumul, dar fara sa mai constientizez, un kunai imi strapunge umarul drept , iar lui Naruto umarul stang, se pare ca ele contineau venin. Firar al drecu. Ce bataie de cap, acum ca au mai aparut si astia. Cati erau, sau ce erau ? Stateau ascunsi, ca si cum asta i- ar fi ajutat cu ceva, defapt da ii ajuta, pot sa ma atace de nicaieri, ma rog asta mi se intampla daca las garda jos. Erau cam unu, doi…sapte ninja printre ramurile copacilor. Ceea ce ma ingrijoreaza cu adevarat este acum veninul din kunai- urile astea, cine stie cat pot sa rezist si cat o sa mai dureze pana cand o sa mi se imprastie in tot corpul.
- In regula, aratati- va odata si spuneti ce vreti idiotilor!
Parasisera ascunzatorile, se pare ca erau ninja din satul ierbii, intrebarea era acum ce voiau ?
~In alta parte…
- Gata, deja ma ingrijoreaza aia doi, nu au aparut de ieri iar acum mai mai ca se insereaza, ar trebui sa- i cautam, am asteptat destul nu ? afirma rozalia trista si nelinistita.
Echipa unsprezece era la fel de ingrijorata, mai putin lenesul de Shikamaru care acum dormea grozav de bine si Choji care isi molfaia chipsurile. Ei, inclusiv Sakura se aflau intr- o pestera umeda si intunecata, ceea ce lumina era un borcan cu licurici, asa ne trebuie pentru ca am uitat lanternele, ma rog eu sunt sigur ca am luat o lanterna dar cred ca am scapat- o cand alergam prin padure. Senseiul se plimba de colo colo cautand o solutie pentru situatia in care eram, dar se pare ca ducea lipsa de inspiratie pe moment.
- Daca au patit ceva ? Poate ca sau intalnit cu dusmani, nu au mai dat nici un semn de viata…spuse tot rozalia la fel de ingrijorata.
- Uite, chiar tu ai spus ca mai este putin si se insereaza, vom astepta pana maine si daca nu apar vom incepe sa- i cautam.
---
Ceva nu imi mirosea a bine cu padurea asta. Mai intai stafiile lui Naruto acum astia. Ce mai urmeaza ?
To be continued...
Alerg ca nebunul prin padure in speranta ca ii voi gasi cat mai repede pe ceilalti, dar se pare ca nu. Faceam asta de mai mult de doua ore si chiar si pentru mine era obositor, n- am mai facut nici o pauza in tot acest timp. Eram inconjurat de o varietate de pomi, de verdeata si recunosc ca imi placea aerul acesta curat. In sat nu am parte de acesta prea mult pentru ca Naruto, bunul meu prieten, il cam infecteaza cu vanturile lui. Ca tot veni vorba, el i- o fi gasit pe ceilalti ? Cine stie. Fiind deja prea obosit ca sa imi mai continui drumul ma opresc pe o creanga si ma sprijin de trunchiul unui copac pentru a- mi trage sufletul. Uneori este asa o mare plictiseala. Imi vine sa las balta tot si sa opresc timpul din loc, dar este imposibil si realizez ca trebuie sa continui pentru a- mi duce la indeplinire scopul, unicul meu scop, acela de a- l ucide pe fratele meu, Itachi Uchiha.
Mai stau cateva minute in repaus, dupa care imi continui traseul. Observ cum se lasa umbra, iar soarele este acoperit de norii de un gri cenusiu. Nu trecu mult, mai exact cateva minute, cateva clipe iar picaturile de ploaie au inceput sa cada pe pamant umezindu- l si pe mine dealtfel. Sa ma mai abat de la drum cautand un adapost? – neah, vreau sa ajung cat mai repede la aialalti si sa duc la bun sfarsit misiunea asta pentru c am mai spus, mi se pare o mare plictiseala. Totusi, nu am scapat de acea senzatie stranie ca sunt urmarit, desi stiu sigur ca nu se afla nimeni in spatele meu, sau poate ma insel. Maresc pasul, in acelasi timp nemai fiind atent la ce se petrecea in jurul meu si bineinteles nici nu am observat ca idiotul, nu mai spun cine, este evident ca Naruto venea din directia opusa, astfel ciocnindune amandoi si facand contact cu pamantul rece si umed. *Auchh*, asta chiar a durut.
- Esti chiar idiot, parca te- au fugarit fantome, strigoi – spun eu incercand sa- mi pastrez calmul, desi eram destul de furios.
- Chiar m- au fugarit ! spuse el intr- un final.
Doamne, asta chiar este amuzant, dar in acelas timp enervant. Cine l- a mai fugarit ? Un strigoi, un lup ? Sau poate a dat de un urs fioros. Doamne, tipul asta este asa de, nici nu gasesc vreun cuvant pentru a il descrie. Parca au trecut doar cateva clipe de cand eram in sat si isi dadea aere ca este puternic si ca ma va intrece iar acum tremura de frica din cauza unui lucru imposibil, cica a vazut stafii, zombi cine stie. Poate a vazut totusi ceva, dar ce anume. Probabil l- o fi fugarit un alt ninja, sau poate un inamic.
- M- a alergat un tip cu o masca neagra si o pelerina in dungi violet, o fantoma, continua el sa- mi explice. Spunea ca daca o sa ramanem in aceasta padure o sa- s- sa murim, spuse el balbainduse.
Asta l- a speriat asa de tare ? Pe aici probabil ca sunt multi ciudati cu astfel de povesti. Asta numeste el o fantoma ? Ma ridic, fiind leoarca si plin de noroi. Ii spun lui Naruto sa ma urmeze dar el refuza cu desavarsire si incapatanare, asta pana cand il amenint ca acea ‘’stafie’’ va veni ca sa- l ucida. Din nou a luat- o la goana dar m- am asigurat de aceasta data ca nu se va mai rataci. Ploaia devine din ce in ce mai abundenta, iar stropii din ce in ce mai mai solizi, se transformasera in grindina. Trebuia sa gasim repede un adapost, chiar daca Naruto mai avea destula energie, eu nu eram chiar in forma in ultimile ore nu stiu de ce, dar parca ceva ma seca de energie, de chakra. Poate Naruto sa aiba dreptate, nu am realizat eu gravitatea problemei ? Daca intradevar cineva este pe urmele noastre, trebuie rapid, urgent sa- i anunt, sa- i gasesc pe ceilalti, deja suntem cu totii in pericol.
Macar acum idiotul a lasat rivalitatea asta stupida la o parte, este deja destul de enervant, nu vreau sa fie si mai si…il anunt ca ar fi bine sa ne grabim, nu vreau sa raman fara pic de chakra. Maresc viteza, dar nici prea mult pentru ca eram deja secat de energie, inca putin si ar fi fost nevoie sa ma ia Naruto in brate, chakra lui era in continuare intr- o cantitate imensa din cauza bestiei cu noua cozi, dar ar fi mai bine sa nu mai pomenesc de ea. Trebuia sa fim cu ochii’ n patru, niciodata nu stii cand poate aparea inamicul. Simteam in continuare acea prezenta ciudata, care m- a urmarit mereu, dar nu mi se pare ca avea vreo legatura cu ce se intampla acum. As fi vrut sa- mi continui drumul, dar fara sa mai constientizez, un kunai imi strapunge umarul drept , iar lui Naruto umarul stang, se pare ca ele contineau venin. Firar al drecu. Ce bataie de cap, acum ca au mai aparut si astia. Cati erau, sau ce erau ? Stateau ascunsi, ca si cum asta i- ar fi ajutat cu ceva, defapt da ii ajuta, pot sa ma atace de nicaieri, ma rog asta mi se intampla daca las garda jos. Erau cam unu, doi…sapte ninja printre ramurile copacilor. Ceea ce ma ingrijoreaza cu adevarat este acum veninul din kunai- urile astea, cine stie cat pot sa rezist si cat o sa mai dureze pana cand o sa mi se imprastie in tot corpul.
- In regula, aratati- va odata si spuneti ce vreti idiotilor!
Parasisera ascunzatorile, se pare ca erau ninja din satul ierbii, intrebarea era acum ce voiau ?
~In alta parte…
- Gata, deja ma ingrijoreaza aia doi, nu au aparut de ieri iar acum mai mai ca se insereaza, ar trebui sa- i cautam, am asteptat destul nu ? afirma rozalia trista si nelinistita.
Echipa unsprezece era la fel de ingrijorata, mai putin lenesul de Shikamaru care acum dormea grozav de bine si Choji care isi molfaia chipsurile. Ei, inclusiv Sakura se aflau intr- o pestera umeda si intunecata, ceea ce lumina era un borcan cu licurici, asa ne trebuie pentru ca am uitat lanternele, ma rog eu sunt sigur ca am luat o lanterna dar cred ca am scapat- o cand alergam prin padure. Senseiul se plimba de colo colo cautand o solutie pentru situatia in care eram, dar se pare ca ducea lipsa de inspiratie pe moment.
- Daca au patit ceva ? Poate ca sau intalnit cu dusmani, nu au mai dat nici un semn de viata…spuse tot rozalia la fel de ingrijorata.
- Uite, chiar tu ai spus ca mai este putin si se insereaza, vom astepta pana maine si daca nu apar vom incepe sa- i cautam.
---
Ceva nu imi mirosea a bine cu padurea asta. Mai intai stafiile lui Naruto acum astia. Ce mai urmeaza ?
To be continued...
Da stiu, parca este si cam scurt si chiar nu stiu de ce am mai pus to be continued :-"