02-03-2011, 08:44 PM
Hey! Am revenit cu un capitol foarte scurt dupa o lunga perioada!
Stiti voi, scoala, teme bla bla. :)) I didn't have more time to write this story! Sorry :))
Promit ca urmatorul capitol va fi mult mai interesant ca acesta si va aparea mai repede! :*
Astept comentarii pe baza actiunii, gramaticii, neplaceri!
Si daca ai vreo sugestie, zi-o! nu ezita!
Capitolul 6
Aud ciripit de pasarele semn ca e deja dimineata si o zi insorita. Ma intorc pe o parte cufundandu-ma in asternuturi, intind mana pana aproape de marginea patului, dar, nu gasesc nimic, pe nimeni. Deschid ochii si ma ridic in capul oaselor uitandu-ma in jur dar nu e. Oare poate fi posibil ca totul sa fi fost un vis? Sa fi fost doar o plasmuire a imaginatiei mele? ...si totusi a parut atat de real, cred ca imi pierd mintile.
Usa se deschide, iar Sebastian intra ca deobicei cu micul dejun si ceaiul. Raman in aceeasi pozitie strangandu-mi genunchii sub mine urmarindu-l cum merge prin camera pana in dreptul patului meu, imi tin buzele intredeschise. Parca as vrea sa pot spune ceva dar nu stiu ce.
-Buna dimineata, sper ca ai dormit... isi atinteste privirea spre mine in timp ce toarna ceaiul,eu raman la fel de confuz... Ce este cu acea privire nedumerita, my lord? Aaaa, inteleg! Poate asta te va lamurii!
In doar cateva secunde buzele imi sunt acaparate de un sarut dulce la care particip cu toata fiinta mea, ma simt fericit ca totul e real. Ne despartim iar eu imi cobor privirea simtind cum roseata mi-a acaparat obrajii facandu-i mai rosii decat sangele.
-Acum pari mult mai fericit, as putea sa te intreb de ce? ma intreaba cu o voce calda facandu-ma sa imi aduc aminte de noaptea trecuta si simt cum rusinea ma cuprinde, iar zambetul pe care il afiseaza nu imi e deloc de ajutor. Ezit, si abia indraznesc sa rostesc vreun cuvant.
-Am, am,…eu am crezut, ca, a…ca a fost doar un vis ce sa intamplat noaptea trecuta..sfarsesc printr-o suflare simtindu-ma foarte jenat.
-Sa inteleg ca m-ai visat de multe ori! rade scurt, iar eu imi asez mainile pe obraji vrand sa domolesc focul ce arde in ei. Dar totul e real, dragul meu stapan! Ma ia usor in brate iar eu imi cufund capul in pieptul lui.
-Inceteaza, ma faci sa imi fie rusine. soptesc timid, strangandu-l in brate.
-Nu stiam ca poti fi asa usor de intimidat, dar voi inceta, imi cer scuze. ma saruta pe ambii obraji apoi imi intinde ceasca cu ceai. Si ce ai dori sa facem astazi?
Raman pe ganduri in timp ce ma delectez cu ceaiul cald, sugerez o plimbare in gradina unde totodata as putea lua si micul de jun. Punandu-ne deacord, ma imbraca incet aranjand fiecare haina pe mine in timp ce corpul meu se infioara pastrand amintirea atingerilor sale din noaptea precedenta.
Ma anunta ca putem cobori iar eu prefer sa o iau inainte grabindu-ma sa profit de intreaga zi. Imediat cum depasesc usile intrarii si ajung sub atingerile blande ale soarelui, imi intind bratele larg vrand sa ma simt parca mai liber. Ma asez apoi la masa alba, pusa la umbra unui tei batran, incepand sa servesc micul dejun, invitandu-l pe Sebastian sa ia un loc. Ma priveste bland, urmarindu-mi fiecare gest, imi spune ca ar putea parea bizar ca un majordom sa stea la aceeasi masa cu stapanul sau, zambesc, spunandu-i ca poate nu ar trebui sa ingaduiesc acest lucru. Chicoteste marturisindumu-mi ca nu credea ca imi voi trece peste orgoliu desi ar spera.
Incerc sa fac o gluma prin a-i spune ca tot ce am facut nu e adevarat, dar sfarsesc prin a lua-o la fuga spre tufa de trandafiri albi unde ma si opresc razand. In cateva clipe Sebastian e langa mine zambind demonic spunand ca poate ar trebui ca de data asta eu sa fiu cel pedepsit, ma prinde de brate sarutandu-ma cu multa dragoste. Ne despartim iar eu inca chicotind ii spun ca poate ne vede cineva. El pare ca nu vrea sa ma asculte, si ma mai saruta odata dar mai scurt pentru ca sa imi spuna ca vine Meyrin.
Eu ma prefac ca admir frumosii trandafiri spunandu-i lui Sebastian ca as vrea cativa in una din vazele uriase, el aproba. Curand Meyrin ajunge langa noi anuntandu-ne ca a sosit Nina, si vrea sa ia masurile pentru costumul de craciun. Vad cum expresivitatea lui Sebastian devine serioasa iar eu imi abtin un zambet gandindu-ma ca cei doi nu se suporta. In timp ce mergeam spre intrare, ii spun ca probabil Nina e singura femeie ce nu a cazut in plasa farmecelor lui. Aceasta afirmatie il face sa zambeasca. Un gand ciudat imi strabate mintea pentru cateva secunde, oare ma iubeste asa cum zice?
Stiti voi, scoala, teme bla bla. :)) I didn't have more time to write this story! Sorry :))
Promit ca urmatorul capitol va fi mult mai interesant ca acesta si va aparea mai repede! :*
Astept comentarii pe baza actiunii, gramaticii, neplaceri!
Si daca ai vreo sugestie, zi-o! nu ezita!
Capitolul 6
Aud ciripit de pasarele semn ca e deja dimineata si o zi insorita. Ma intorc pe o parte cufundandu-ma in asternuturi, intind mana pana aproape de marginea patului, dar, nu gasesc nimic, pe nimeni. Deschid ochii si ma ridic in capul oaselor uitandu-ma in jur dar nu e. Oare poate fi posibil ca totul sa fi fost un vis? Sa fi fost doar o plasmuire a imaginatiei mele? ...si totusi a parut atat de real, cred ca imi pierd mintile.
Usa se deschide, iar Sebastian intra ca deobicei cu micul dejun si ceaiul. Raman in aceeasi pozitie strangandu-mi genunchii sub mine urmarindu-l cum merge prin camera pana in dreptul patului meu, imi tin buzele intredeschise. Parca as vrea sa pot spune ceva dar nu stiu ce.
-Buna dimineata, sper ca ai dormit... isi atinteste privirea spre mine in timp ce toarna ceaiul,eu raman la fel de confuz... Ce este cu acea privire nedumerita, my lord? Aaaa, inteleg! Poate asta te va lamurii!
In doar cateva secunde buzele imi sunt acaparate de un sarut dulce la care particip cu toata fiinta mea, ma simt fericit ca totul e real. Ne despartim iar eu imi cobor privirea simtind cum roseata mi-a acaparat obrajii facandu-i mai rosii decat sangele.
-Acum pari mult mai fericit, as putea sa te intreb de ce? ma intreaba cu o voce calda facandu-ma sa imi aduc aminte de noaptea trecuta si simt cum rusinea ma cuprinde, iar zambetul pe care il afiseaza nu imi e deloc de ajutor. Ezit, si abia indraznesc sa rostesc vreun cuvant.
-Am, am,…eu am crezut, ca, a…ca a fost doar un vis ce sa intamplat noaptea trecuta..sfarsesc printr-o suflare simtindu-ma foarte jenat.
-Sa inteleg ca m-ai visat de multe ori! rade scurt, iar eu imi asez mainile pe obraji vrand sa domolesc focul ce arde in ei. Dar totul e real, dragul meu stapan! Ma ia usor in brate iar eu imi cufund capul in pieptul lui.
-Inceteaza, ma faci sa imi fie rusine. soptesc timid, strangandu-l in brate.
-Nu stiam ca poti fi asa usor de intimidat, dar voi inceta, imi cer scuze. ma saruta pe ambii obraji apoi imi intinde ceasca cu ceai. Si ce ai dori sa facem astazi?
Raman pe ganduri in timp ce ma delectez cu ceaiul cald, sugerez o plimbare in gradina unde totodata as putea lua si micul de jun. Punandu-ne deacord, ma imbraca incet aranjand fiecare haina pe mine in timp ce corpul meu se infioara pastrand amintirea atingerilor sale din noaptea precedenta.
Ma anunta ca putem cobori iar eu prefer sa o iau inainte grabindu-ma sa profit de intreaga zi. Imediat cum depasesc usile intrarii si ajung sub atingerile blande ale soarelui, imi intind bratele larg vrand sa ma simt parca mai liber. Ma asez apoi la masa alba, pusa la umbra unui tei batran, incepand sa servesc micul dejun, invitandu-l pe Sebastian sa ia un loc. Ma priveste bland, urmarindu-mi fiecare gest, imi spune ca ar putea parea bizar ca un majordom sa stea la aceeasi masa cu stapanul sau, zambesc, spunandu-i ca poate nu ar trebui sa ingaduiesc acest lucru. Chicoteste marturisindumu-mi ca nu credea ca imi voi trece peste orgoliu desi ar spera.
Incerc sa fac o gluma prin a-i spune ca tot ce am facut nu e adevarat, dar sfarsesc prin a lua-o la fuga spre tufa de trandafiri albi unde ma si opresc razand. In cateva clipe Sebastian e langa mine zambind demonic spunand ca poate ar trebui ca de data asta eu sa fiu cel pedepsit, ma prinde de brate sarutandu-ma cu multa dragoste. Ne despartim iar eu inca chicotind ii spun ca poate ne vede cineva. El pare ca nu vrea sa ma asculte, si ma mai saruta odata dar mai scurt pentru ca sa imi spuna ca vine Meyrin.
Eu ma prefac ca admir frumosii trandafiri spunandu-i lui Sebastian ca as vrea cativa in una din vazele uriase, el aproba. Curand Meyrin ajunge langa noi anuntandu-ne ca a sosit Nina, si vrea sa ia masurile pentru costumul de craciun. Vad cum expresivitatea lui Sebastian devine serioasa iar eu imi abtin un zambet gandindu-ma ca cei doi nu se suporta. In timp ce mergeam spre intrare, ii spun ca probabil Nina e singura femeie ce nu a cazut in plasa farmecelor lui. Aceasta afirmatie il face sa zambeasca. Un gand ciudat imi strabate mintea pentru cateva secunde, oare ma iubeste asa cum zice?
HOT. SEXY. and POWERFUL.